2,986 matches
-
să scrie rânduri zguduitoare despre un colț tăcut de încăpere sau despre un sentiment inexistent, un scrieci plictisește crunt descriind atentatul de la WTC, la care tocmai a fost martor. Interesează pe cineva astăzi cine a fost Manfred von Killinger, ținta pamfletului perfect al lui Arghezi? Eu când scriu despre Radu Vasile, de fapt nu scriu despre Radu Vasile. Dacă ar fi fost să scriu chiar despre persoana lui din buletin, n-aș fi scris niciodată. Persistența literaturii nu e dată de
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
cazul lui Bogza, de prestigiul prozatorului (acesta, ocupînd vîrsta adultă), mult mai greu de apreciat, din cauza compromisurilor. Două feluri de proză a publicat Zaharia Stancu. Pe de o parte, erau romanele datorate condeiului său de jurnalist, amestec de cronică socială, pamflet și reportaj, impregnate de un spirit injust și caricatural. în această categorie intră atît Taifunul, sau Oameni cu joben de dinainte de război, cît și Rădăcinile sînt amare de după. Pe de altă parte, romanele lirice și vizionare, cu substrat memorialistic, precum
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
de imaginat cum Francisco Umbral - autorul cărții în discuție - mai poate indigna încă un public obișnuit cu stilul articolelor sale, care se exercită între insultă cea mai triviala și blasfemia cea mai rafinată. Căci Umbral a devenit un profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît a ajuns să fie parodiat în talkshow-urile de largă audiență. Gen literar-jurnalistic hibrid, pamfletul se află la hotarul dintre ficțiune și non ficțiune. Afirmațiile emise
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
blasfemia cea mai rafinată. Căci Umbral a devenit un profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît a ajuns să fie parodiat în talkshow-urile de largă audiență. Gen literar-jurnalistic hibrid, pamfletul se află la hotarul dintre ficțiune și non ficțiune. Afirmațiile emise sub umbrela acestui gen pot fi apreciate de cititor cu distanță estetică, recunoscindu-i-se autorului ingeniozitatea în alegerea formulelor satirice, dexteritatea în exercițiul retoric al caricaturizării. în același timp, comentariile
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
tot mai pronunțatul accent magazinistic pe care îl au ziarele centrale, fie de forma polemică în care sînt furnizate informațiile, transformate în mici comentarii, chiar și cînd e vorba de știri. Asta pentru a nu mai pomeni editorialele exasperate, adevărate pamflete, prin care șefii ziarelor mărturisesc indirect cititorilor că nu au alte mijloace pentru a veni în sprijinul lor. În România, ziarele nu mai sînt temute, ci doar urîte de puternicii zilei. Vorbesc de cele cîteva cotidiane care își merită numele
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
un alt vector al creației în cauză. Ceea ce, în circumstanțele cenzurii, nu putea trece de o "melancolie politică", devine acum dezgust atroce, vehemență a refuzului fățiș. Contemplativul, visătorul bard ajunge a mînui aquafortele negației înverșunate. Umbră neagră, swiftiană, a lirismului, pamfletul se exercită plenar, ca o reprezentanță a acestuia într-un climat ostil: "pe neașteptate gulliver/ a intrat în sala de ședințe a parlamentului// unii au tresărit din somn alții/ au încremenit cu ziarul în mînă altuia/ i-a rămas broasca
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
de sectar politic". Dimitrie Sturdza publicase o introducere la cele două volume semnată de el în calitatea de secretar general al Academiei, un text care nu a fost aprobat de Academie și care în cea mai mare parte este un pamflet la adresa domnitorului Alexandru Ioan Cuza: "Este o introducere, în care cele mai multe pagini servesc pentru a vărsa d. Sturdza ura sa particulară în contra lui Cuza-Vodă". Sentimentele și resentimentele politice nu au ce căuta în publicațiile academice, iar precedentul grav cu introducerea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
în studioul protevist. Cei doi animatori locali - Andrei Gheorghe și Ioana Moldovan, altfel, probabil, cinefili plini de bune intenții - n-au realizat că joacă rolul de pietre de moară atîrnate de gîtul unei libelule! Ar fi ușor de scris un pamflet - dar nu o fac -, despre replicile lor "personalizate", de tipul "sînt leșinat după acest actor", sau "am o teribilă slăbiciune pentru ea", sau "filmul mi-a plăcut la nebunie", sau despre bombardamentul lor de informații vitale, de genul Totul despre
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
Ruxandra Cesereanu Cine sîntem noi, românii, după cum scriem și vorbim, mai ales atunci cînd este vorba de pamflet vitriolant, atac la persoană, calomnie, injurie etc.? Voi inventaria și decoda, în cele ce urmează, nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc, cu precădere în secolul XX. Cel dintîi este registrul subuman, prin care se urmărește declasarea celui incriminat
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
necesară, în acest registru, pentru a legitima suprimarea lor în forță (de acest lucru a avut parte, de pildă, manifestația din Piața Universității 1990). Alteori, registrul este folosit la chiar demitizarea Bisericii naționale (a se vedea persiflarea ierarhilor ortodocși în pamfletele argheziene sau în Academia Cațavencu). Cel de-al șaselea registru este acela al putridului și al excremențialului: la el se apelează cu o voluptate agresivă, prin tehnica preschimbării în ordură sau a fecalizării adversarului. Miasme pestilențiale, dejecții, putregaiuri încheagă viziuni
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
a adevărului de substanță, în stare să spargă crusta retoricii oficiale tocmai pentru că, posedînd secretele tehnice ale "retoricii", refuză să se alăture, printr-o angajare îngustă, uneia sau alteia dintre cele două tabere, fie prin propagandă pentru "învingători", fie prin pamflet împotriva triumfalismului găunos. A simțit, în anii aceia de lipsuri și frustrări, cu instinctul sigur al artistului incoruptibil, că adevărul vieții depășește opozițiile maniheiste și că în societatea spaniolă postbelică nu existau "învingători" și "învinși", ci toți spaniolii erau niște
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
Mircea Mihăieș (Pamflet de la peluză) Stadioanele și, în general, mediile sportive au devenit în România medii ideale de criminalitate. în jurul terenurilor de fotbal se desfășoară tot felul de activități parcă inspirate de codul penal. Aici s-au strigat cele mai îngrozitoare lozinci anti-țigănești
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
sau, poate, prin ea, chiar al altor scriitori mai mari, de la care să Împrumute un stil de geniu sub semnătură să imperiala și să-l combată pe Victor Hugo care, din exilul de la Londra, nu-l ierta nicdecum de sub tirul pamfletelor În care-l numea Napoleon cel mic . Hortense Cornu, născută Lacroix de servanta mamei sale, regina Hortense a lui Louis Bonaparte pus de Napoleon I pe tronul Olandei, moștenind inteligență naturală și setea de ascensiune a familiei simple din care
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
depistare, adevărată provocare a scriitorului, notând cu evidentă satisfacție: " Cercetând paginile revistei, am descoperit, într-adevăr, acest răspuns, întocmai, în numărul din 20 martie 1894." În numărul din 14 iulie 1896, descoperă în revista lui Anton Bacalbașa, "Moș Teacă", un pamflet sau reportaj nesemnat, "pus sub semnul probabilității pe baza mărturiilor verbale ale scriitorului". În "Liga ortodoxă", din 18 august 1986, sub semnătura Grigore Pisc, prescurtarea numelui Pișculescu, deschide posibilitatea stabilirii datei când a fost scris articolul Dintr-un carnet, corelând
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
statuia lui Caragiale "ne-a ieșit în întîmpinare", în timp ce, în varianta scurtă, același text nemțesc e tradus prin "statuia ne-a rînjit"... Poate, un bust, să rînjească? Mai ales cînd nu rînjește defel? Dacă rîndurile de față ar fi un pamflet, aș spune că ideea de "rînjet" poate fi asociată mai degrabă demersului cinematografic. Dar ele nefiind un pamflet, voi spune doar că viciul de fond al filmului ține, probabil, de scenariu. Deși invizibil, scenariul unui asemenea documentar e de o
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
statuia ne-a rînjit"... Poate, un bust, să rînjească? Mai ales cînd nu rînjește defel? Dacă rîndurile de față ar fi un pamflet, aș spune că ideea de "rînjet" poate fi asociată mai degrabă demersului cinematografic. Dar ele nefiind un pamflet, voi spune doar că viciul de fond al filmului ține, probabil, de scenariu. Deși invizibil, scenariul unui asemenea documentar e de o importanță capitală. În ochii unor autori prea siguri de ei, probabil că noțiunea de "consultant de specialitate" e
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
sistemul de culoare imaginat de critic prin care proza s-a putut cât de cât desfășura. în prima etapă, cea a stalinismului integral (1948-1953), literatura total aservită a avut două orientări: proza conflictelor antagonice (romanele luptei de clasă, reportajul și pamfletul) și proza istorică orientată politic. Redusă la elementele ei schematice, imaginea acestui tip de literatură sclerotică este de-a dreptul grotescă: „o asemenea uluitoare capacitate de reducție, care anulează însăși posibilitatea existenței particularului, o atât de puternică tipizare politică a
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
a orientat mai apăsat spre zona cu impact sporit a comentariului politic, e drept, într-o formă hibridă care datorează încă foarte mult calității de literat a autorului. Savuroasele articole din Contrafort-ul „României literare" sînt, de cele mai multe ori, niște pamflete de cea mai pură esență literară, la adresa clasei politice care a reușit performanța să transforme, pentru marea majoritate a românilor, frumoasele vise de libertate din decembrie 1989, într-un fără de sfîrșit coșmar. Volumul Atlanticul imaginar anunță - mă bucur să cred
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
în cheie postmodernă. Este o carte de plăcere, despre cărți aflate aproape de sufletul autorului, pe marginea cărora, în buna tradiție a criticii literare tradiționale, acesta poate să viseze în voie. Cei care îl cunosc pe Mircea Mihăieș exclusiv prin prisma pamfletelor uneori corozive din „România literară" - parte dintre ele reproduse și în volumul Masca de fiere (Editura Polirom, Iași, 2000) - vor avea surpriza să descopere în Atlanticul imaginar un scriitor de sens contrar: calofil, plin de farmec, rafinat degustător al aromelor
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
suferit din cauza lui", adică a lui Arghezi. Recunosc că, înainte de a afla despre ce e vorba, m-am speriat: n-o fi fost și Arghezi denunțător ca atîția alți confrați. Din fericire, nu dl Grossu a făcut închisoare pentru un pamflet anti-Arghezi scris în 1959 ca urmare a supărării pe care i-a pricinuit-o republicarea a doi psalmi arghezieni în revista Luceafărul. Lasă că nu înțeleg prea bine "scîrba și revolta" de care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în definitiv, republicarea lui Arghezi cu poezie religioasă era un fapt pozitiv), dar înțeleg și mai puțin de ce ar fi vinovat marele poet de anii petrecuți în închisoare de dl Grossu, căruia manuscrisul pamfletului i-a fost găsit, cu ocazia unei descinderi a Securității, în buzunarul hainei. " Un extraordinar fragment de roman autobiografic al lui Vladimir Bukovski completează acest număr al revistei Memoria, interesant și bogat, ca totdeauna, în documente zguduitoare. O replică lipsită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
care Ștefan Caraman îl dăscălește cum să răzbească în jungla presei literare de azi, (deși mi se pare derizoriu, asta nu e junglă, doar, cel mult, un crâng). Ei bine, trecând peste răutățile absolut gratuite, textul e foarte bun ca pamflet, ar merge la Cațavencu, dar cei de acolo practică un umor mai calm și mai detașat, fără subtexte personale. Citez, spre comparație: "...primul pas ce trebuie făcut aspirând la nivelurile cele mai aerisite popularității, este să penetrați o gașcă '80
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Arghezi se pronunță pentru o agresivitate extremă a "condeiului" ("Condeiul se ucide cu condeiul. N-ai putere, s-a terminat, victoria nu va fi a ta", Troparele zilei), instituind o adevărată etică a permisibilului de natură agresivă - dezvoltată într-un pamflet programatic, cum este cel intitulat Permis și nepermis (" Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis") sau în cel mai cunoscut dintre textele argheziene ce trimit direct înspre o poetică a pamfletului, în Pamfletul
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
într-un pamflet programatic, cum este cel intitulat Permis și nepermis (" Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis") sau în cel mai cunoscut dintre textele argheziene ce trimit direct înspre o poetică a pamfletului, în Pamfletul, publicat în Lumea, 1925. Pamfletul, se afirmă între altele, "e un fel de a slobozi condeiul în răspăr", un "condei" (același pe care l-am amintit ceva mai înainte, din Troparele zilei) "care se vîră aici și scobește
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
pamflet programatic, cum este cel intitulat Permis și nepermis (" Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis") sau în cel mai cunoscut dintre textele argheziene ce trimit direct înspre o poetică a pamfletului, în Pamfletul, publicat în Lumea, 1925. Pamfletul, se afirmă între altele, "e un fel de a slobozi condeiul în răspăr", un "condei" (același pe care l-am amintit ceva mai înainte, din Troparele zilei) "care se vîră aici și scobește adînc" și
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]