85 matches
-
erau complet necunoscute, piața unde se vindeau tot felul de mîncăruri, casele din lemn, tipic chiliene, hainele tradiționale de guasos∗, toate astea erau foarte diferite de ce știam noi de acasă; era ceva profund american, neatins de exotismul care a invadat pampas-urile noastre. Asta se poate datora faptului că imigranții anglo-saxoni nu se amestecă cu chilienii, păstrîndu-se astfel puritatea indigenilor, lucru care În țara noastră este practic inexistent. În ciuda tuturor diferențelor de obiceiuri și de limbă care ne separă de sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Întind Între Iquique și Arica urcă și coboară tot drumul. Am trecut de la platouri aride la văi prin care se scurgea cîte un firicel de apă, care ajungea cu greu celor cîțiva copăcei mici, piperniciți, care creșteau pe marginea lui. Pampasurile cu totul pustii emit o căldură sufocantă de-a lungul zilei, iar noaptea, ca În toate climaturile deșertice, e mult mai frig. GÎndul că Valdivia a mers pe acest drum cu o mînă de oameni, călătorind cîte 50 sau 60
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
spun că cererea noastră a fost acompaniată de multe lacrimi și lamentații care probabil că l-au impresionat pe proprietar În vreun fel: rezultatul a fost cinci soli pentru tot. Următoarea zi am petrecut-o trecînd de la defilee adînci la pampasuri, cum sînt numite platourile de pe vîrfurile muntoase din Peru. Topografia neregulată a țării aproape că nu are nici o zonă plată, cu excepția regiunilor Împădurite de pe lîngă Amazon. Sarcina noastră a Început să devină din ce În ce mai dificilă odată cu trecerea orelor, din moment ce animalele, pierzîndu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dotată cu un troliu, care a tras camionul pe marginea drumului, permițîndu-ne să ne vedem de drum. Vehiculul ne-a transportat prin noapte și, ca de obicei, am trecut de la văi mai mult sau mai puțin protejate, la acele reci pampasuri peruviene, unde am fost loviți de gheața și de ploaia ce cădeau din cer cu găleata. Ne clănțăneau dinții În gură, și lui Alberto, și mie, din cauza frigului ce se instalase În noi, pentru că stăteam În aceeași poziție. Am Început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Lup Caniș simensis Lup etiopian Cerdocyon thous (ÎI) Vulpe de pădure Chrysocyon brachyurus (ÎI) Lup cu coama Cuon alpinus (ÎI) Câine roșu Pseudalopex culpaeus (ÎI) Vulpe roșie sud-americană Pseudalopex griseus (ÎI) Vulpe mică gri (America de Sud) Pseudalopex gymnocercus (ÎI) Vulpe de pampas Speothos venaticus (I) Câine de tufiș Vulpes bengalensis (III India) Vulpe bengaleza Vulpes cană (ÎI) Vulpea lui Blanford Vulpes zerda (ÎI) Fenec (vulpea deșertului) Ursidae Urși Ursidae spp. (cu exceptia speciilor incluse la anexă A) Urși Ailuropoda melanoleuca (I) Panda uriaș
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
Cerb lopătar persan Hippocamelus spp. (I) Cerb de Anzi Mazama americană cerasina (III Guatemala) Cerb roșu american Megamuntiacus vuquanghensis (I) Muntiac gigant Muntiacus crinifrons (I) Muntiac negru Odocoileus virginianus mayensis (III Guatemala) Cerb-catâr din Guatemala Ozotoceros bezoarticus (I) Cerb de pampas Pudu mephistophiles (ÎI) Pudu nordic Pudu puda (I) Cerb chilian Antilocapridae Antilocapre Antilocapra americană (I) (numai populația din Mexic; nici o altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament) Bovidae Antilope, bovine, gazele, capre, mufloni etc. Addax nasomaculatus (I
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
simensis Lup etiopian Cerdocyon thous (II) Vulpe de pădure Chrysocyon brachyurus (II) Lup cu coamă Cuon alpinus (II) Câinele roșu Pseudalopex culpaeus (II) =323 Vulpea roșie sud-americană Pseudalopex griseus (II) =324 Vulpea sură argentiniană Pseudalopex gymnocercus (II) =323 Vulpea de pampas Speothos venaticus (I) Câinede tufiș Vulpes bengalensis (III IN) Vulpea bengaleză Vulpes cana (II) Vupea lui Blanford Vulpes zerda (II) =325 Fenec (vulpea deșertului) Ursidae Ursidae spp.* (II) Urs Ailuropoda melanoleuca (I) Panda uriaș Ailurus fulgens (I) Panda pitic Helarctos
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Cerb lopătar persan Hippocamelus spp. (I) Cerb de Anzi Mazama americana cerasina (III GT) Cerb roșu american Megamuntiacus vuquanghensis (I) Muntiacul gigant Muntiacus crinifrons (I) Muntiacul negru Odocoileus virginianus mayensis (III GT) Cerbul-catâr din Guatemala Ozotoceros bezoarticus (I) Cerb de pampas Pudu mephistophiles (II) Pudu nordin Pudu puda (I) Cerbul chilian Antilocapridae Antilocapra americana (I) Pronghornul Bovidae Addax nasomaculatus (I) Antilopa mendes Ammotragus lervia (II) Oaia cu coamă Antilope cervicapra (III NP) Antilopa cervicapra Bison bison athabascae (II) Bizon de pădure
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
prezentate în tabelul de mai jos . 3 doze la intervale de 6 săptămâni 89. 152 ( 2- 65 ani ) 6 luni - 5 ani Peru , militar 2 doze la interval de 7- 11 zile 1. 563 ( 18- 65 ani ) 5 luni Peru , Pampas 1993- 95 2 doze la interval de 2 săptămâni , cu o doză de rapel după 1 an 21. 924 ( 2- 65 ani ) În studiul din Bangladesh , eficacitatea protectoare a DUKORAL în populația totală a fost de 85 % ( 95% IÎ : 56
Ro_259 () [Corola-website/Science/291018_a_292347]
-
Lup etiopian Cerdocyon thous (ÎI) = 323 Vulpe de pădure Chrysocyon brachyurus (ÎI) Lup cu coama Cuon alpinus (ÎI) Câinele roșu Pseudalopex culpaeus (ÎI) = 323 Vulpea roșie sud-americană Pseudalopex griseus (ÎI) = 324 Vulpea sura argentiniana Pseudalopex gymnocercus (ÎI) = 325 Vulpea de pampas Speothos venaticus (I) Câinede tufiș Vulpes bengalensis (III ÎN) Vulpea bengaleza Vulpes cană (ÎI) Vupea lui Blanford Vulpes zerda (ÎI) = 325 Fenec (vulpea deșertului) Ursidae Urși Ursidae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Urs Ailuropoda melanoleuca (I) Panda
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Cerb lopătar persan Hippocamelus spp. (I) Cerb de Anzi Mazama americană cerasina (III GT) Cerb roșu american Megamuntiacus vuquanghensis (I) Muntiacul gigant Muntiacus crinifrons (I) Muntiacul negru Odocoileus virginianus mayensis (III GT) Cerbul-catâr din Guatemala Ozotoceros bezoarticus (I) Cerb de pampas Pudu mephistophiles (ÎI) Pudu nordin Pudu puda (I) Cerbul chilian Antilocapridae Pronghorn Antilocapra americană (I) (Numai populația din Mexic; nici o altă populație nu este inclusă în anexele la prezentul regulament) Pronghornul Bovidae Antilope, bovine, gazele, caprine, ovine etc. Addax nasomaculatus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
un tip de sconcs) și tuco-tuco sunt cele mai caracteristice mamifere ale câmpiilor patagoniene. Lamele cutreiera în turme de-a lungul țării și formau împreună cu rhea principala hrană pentru nativi. Viscacha și mara (Dolichotis) sunt de asemenea caracteristice stepelor și pampasurilor nordice. Păsările sunt adeseori abundente. Caracho (Polyborus tharus) este caracteristic peisajului patagonian; prezenta papagalilor verzi cu coada lungă (Conurus cyanolysius) în sudul continentului, până la malul strâmtorii Magellan au atras atenția primilor navigatori; printre fulgi de zăpadă se pot vedea păsări
Patagonia () [Corola-website/Science/304103_a_305432]
-
Deși omul trăiește în Patagonia de 9000 de ani (desenele din peșteră "Cueva de las Mănos" sunt dovada), colonizarea sistematică a Patagoniei a început abia în sec XIX cu coloniști europeni care au dominat locuitorii originari amerindieni. Întinderile prăfuite din pampasul patagonian sunt patria crescătorilor de vite călare, numiți "gauchos" și a fermelor de creștere a animalelor ( vite și oi) - "estancias". Sunt în curs de dezvoltare extracția cărbunelui, a petrolului și aurului. Cele mai importante orașe: pe teritoriul argentinian: pe teritoriul
Patagonia () [Corola-website/Science/304103_a_305432]
-
muntos activ, se desfășoară pe întreaga lungime a continentului, în vest; suprafețele din estul Anzilor sunt acoperite de păduri tropicale și formează vastul bazin al râului Amazon. În partea centrală a continentului situat la est de Anzii Cordilieri se află pampasul. America de Sud se află pe locul patru în lume în ceea ce privește suprafață, după Asia, Africa și America de Nord. În ceea ce privește populația, se află pe locul cinci, după Asia, Africa, Europa și America de Nord. Se crede că a fost locuit pentru prima oară de oamenii care
America de Sud () [Corola-website/Science/297998_a_299327]
-
că îi va arăta arbori de cauciuc și colibri, foarte răspândiți în America de Sud, este dezamăgit de lipsa lor, dar Harris îl asigură că le va întâlni mai târziu - lucru care nu se întâmplă. La rândul său, tânărul căpitan știa că pampasurile, pe care se presupunea că le străbăteau urmându-l pe Harris aveau anumite caracteristici: "„apa și pietrele erau inexistente, copacii la fel; abundența scaieților în timpul anotimpului ploilor, scaieți care se transformau în arbuști și formau adevărate hățișuri de netrecut, apoi
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
20 de case), erau de-a lungul râurilor sau a potecilor folosite de animalele sălbatice, având astfel suficiente surse de mâncare și apă. Casele erau rectagulare, cu bârne de lemn, cu acoperiș din paie/stuf, cu pereți din iarbă de pampas ("Miscanthus sinensis") sau bambus. Acoperișul avea o deschizătură pe unde ieșea fumul. Pentru dormit, foloseau saltele umplute cu iarbă și blănuri de animale. Sistemul de descendență era biliniar: bărbații își arătau grupul patriliniar prin blazoane ("itokpa") care simbolizau diferite animale
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
hrănesc cu muște, gândaci, fluturi, șopârle, rozătoare, păsări, peștișori. Însă, chiar dacă au potențial de a omorî și i pasăre, totuși, alimentați lor se băzează pe insecte. Tarantulele se găsesc în regiunile tropicale din întreaga lume. Habitatelor lor naturale includ: savana, pampas, păduri tropicale, deșerturi, tufărișuri, munți. Tarantulele pot fi împărțite în specii terestre, care sapă vizuini și specii arboricole că a construi pe copaci. Toate speciile pot produce de mătase, cele își construiesc corturi în formă de tub, iar cele terestre
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
a fost finalizat în 1880 când Orașul a fost federalizat și a devenis sediu al Guvernului, cu un primar numit de Președintele Argentinei. Casă Rosada a devenit sediu al Președintelui. Alături de bogăția generată de oraș cât și de fertilele terenuri pampas, dezvoltarea sistemului rutier din a doua jumătate a secolului XIX a crescut puterea economică din Buenos Aires pentru că materiile prime curgeau în fabricile orașului. Un centru de imigrație pentru europenii din Italia și Spania. Din 1880 și până în 1930 Buenos Aires a
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
Rio de la Plata, în partea de sud și sud-est de Răul Matanza și în nord-est, vest și sud-vest de Autostradă Națională A001, lungă de 24 de kilometri care separă orașul de Provincia Buenos Aires. Orașul Buenos Aires este situat în regiunea denumită „"Pampas"”, cu excepția Rezervației Ecologice Buenos Aires, Clubul de Juniori Boca (orașul sportului), Aeroportul Jorge Newbery și de Portul Madero și vecinitățile care sunt construite de-a lungul coastelor Rio de la Plata. Buenos aires are o climă subtropicala umedă cu 4 sezoane și
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
Sierra de Córdoba, cu cel mai înalt vârf Champaqui (2880 m). La est de lanțul Anzilor se găsesc suprafețe aproape plane ale căror înălțimi variază, treptat, de la 600 m până la nivelul mării. În nord se întinde câmpia denumită Gran Chaco. Pampasul, câmpia lipsită de copaci, este cea mai productivă zonă agricolă a țării, întinzându-se pe aproximativ 1600 km în sudul lui Gran Chaco. În Patagonia, în sudul Pampasului, terenul este arid, de tip stepă. Râurile din Argentina se clasifică în
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
m până la nivelul mării. În nord se întinde câmpia denumită Gran Chaco. Pampasul, câmpia lipsită de copaci, este cea mai productivă zonă agricolă a țării, întinzându-se pe aproximativ 1600 km în sudul lui Gran Chaco. În Patagonia, în sudul Pampasului, terenul este arid, de tip stepă. Râurile din Argentina se clasifică în trei bazine: râurile care se varsă în Oceanul Atlantic; cele care se varsă în Oceanul Pacific și apele de interior. Patagonia are pe suprafața ei numeroase râuri. Cel mai mare
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
este de tip tropical și în Gran Chaco, unde este de tip subtropical. În zonele muntoase temperaturile sunt mai scăzute. Precipitațiile variază in functie de regiune: in nord, ploile sunt abundente, în timp ce în sud, climatul este arid. Astfel, în zona pampasului și Buenos Aires, clima este moderată spre caldă și umedă tot timpul anului. Provinciile Argentinei sunt călduroase vara, moderate iarna și umede tot anul. Cea mai mare parte din nord-vestul Argentinei are veri calde și umede și ierni blânde și uscate
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
cea sudică, fiind friguroasă iarna. Flora Argentinei este foarte diversificată: de la mlaștini subtropicale, păduri-galerii și păduri de roșcove sau de palmieri până la arbuști de deșert, păduri dense de conifere cu frunze căzătoare, stepe întinse și chiar puțină tundră. "Ținuturile înverzite": pampasul estic al Argentinei constă în pășuni întinse, pe când în zonele mai aride din sud și de vest există o îmbinare (numită "monte") de arbuști pitici și ierburi. În Pampas se pot întâlni, în special, ierburi sau arbori rezistenți la secetă
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
cu frunze căzătoare, stepe întinse și chiar puțină tundră. "Ținuturile înverzite": pampasul estic al Argentinei constă în pășuni întinse, pe când în zonele mai aride din sud și de vest există o îmbinare (numită "monte") de arbuști pitici și ierburi. În Pampas se pot întâlni, în special, ierburi sau arbori rezistenți la secetă, ca: eucaliptul, sicamorul și acacia. În partea subtropicală a provinciei Chaco, ierburile de savană se îmbină cu pădurile de arbuști pitici și spinoși. "Pădurile-galerii și zonele umede": râurile nordice
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
care dă fructe comestibile. Văile râurilor sunt, în schimb, acoperite de pășuni abundente. Mlaștinile din Iberá găzduiesc 344 de specii, printre care cormorani, egrete, bâtlani, berze și păsări cu corn; specii tropicale, cum ar fi tucanul, trăiesc în provincia Misiones. Pampasul și pădurile-galerii sunt pline de păsări mici: tero (nagâțul sudic) și bandurria (ibisul cu gât alb). În zonele umede din puna se găsesc păsări migratoare, precum: lișițe, gâște, rațe sau flamingo. În Anzii Patagonezi se întâlnește destul de des condorul, pe când
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]