3,124 matches
-
când m ă î ndrept spre tine, și-mi intră ca un hoț, șireata, sub piele, dar îmi face bine. de-ar fi să plouă peste lume, și un potop să ne scufunde, mai tare te-oi striga pe nume, pan ă un val m ă va ascunde. și dacă cerul sfânt se crapă mă voi grabi î ntr-o absidă să beau din ploaie-ntreaga apă, să-ți dau în dar o atlantidă... Referință Bibliografică: să-ți dau în dar o
SĂ-ŢI DAU ÎN DAR O ATLANTIDĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_sa_ti_dau_in_dar_o_atlantida_george_safir_1349689715.html [Corola-blog/BlogPost/364907_a_366236]
-
verde, de iubire... Sunt dor de tine ce-mi umpli a mea lume. Sunt dor de ce-i al nostru și dorul lunii care, ne caută în noapte, umbra să ne-o mângâie... Cuvintele-ți rostite în șoapte către mine ajungă pan' la dansa, regină între stele. Sunt dor de ducă-n ale tale brațe, și-a ochilor cătare, să mă cuprindă-n ei, să mă închidă-n globul de un senin albastru... în care ochiu-nchis creează lumi de vis. Sunt dor
SUNT DOR de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1444283140.html [Corola-blog/BlogPost/381810_a_383139]
-
19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când femeia plânge, Lumina fanarului Pare a se stinge, În oglindă farului; Când femeia plânge, Copacul tresare Își picura sânge De zeu pe-nserare; Când femeia plânge, Pământul oftează, Codrii și i-ar smulge, Pan’ se-nseninează; Când femeia plânge, Covor îi așterne, Ca-n gene își strânge Tot lumini eterne; Femeia iubește, Căci...a plânge știe, Cu lacrimi sfințește Vers de poezie... Referință Bibliografica: LUMINĂ FANARULUI / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119
LUMINA FANARULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1476902786.html [Corola-blog/BlogPost/371375_a_372704]
-
arhiepiscopii și episcopii din țară. De asemenea, în cursul și vara acestui an a vut un rol deosebit și o contribuție esențială, substanțială și consistentă la buna organizare, desfășurare, lămurire și clarificare a temelor, subiectelor, discuțiilor și dezbaterilor în cadrul Întâlnirii Pan - Ortodoxe din Insula Creta - Grecia. Totodată, între multe altele, remarcăm și reținem faptul că la București, Părintele Patriarh Daniel a pus bazele primului Centru de Presă al Bisericii Ortodoxe Române, BASILICA, care cuprinde Radio TRINITAS, TV TRINITAS, Ziarul LUMINA, Agenția
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS OMAGIAL ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA FRUMOASEI VÂRSTE DE 65 DE ANI (1951 – 2016)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2026 din 18 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1468842268.html [Corola-blog/BlogPost/373618_a_374947]
-
e tata, El ți-e frate, Nu te va lăsa la greu. ● Te bucură Sfinte Andreie și coboară Că și întâia oară între români... Cu drag ești așteptat la noi în țară Sfințește-ne cu ale tale rugăciuni ! Venit-ai pan’la noi pe mari, departe, Apostole cel mai dintâi chemat, Să ne fii tuturora astăzi frate, Nădejde, izbăvire din păcat ! Menit să fii pescar de oameni Prin Duhul grăitor de Dumnezeu, Cu cine ai putea să te aseameni ? Cum aș
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
dar și o formă de rezistență la prigoniri, la umilințe, la rusificare, atunci când, înstrăinați de neam, ni se furase istoria, voievozii, limba română, tricolorul... Se spune că naiul, adorat de ceruri, este vechi, de o seamă cu Geea și că Pan, zeul protector al turmelor și al păstorilor, care a inventat naiul din dragostea sa pentru nimfa Syndis, era din neamul daco-tracilor. În context, în spațiul cultural-etnic de la noi, mărturiile de natură pictografică din antichitate, depistate în centrele populate de geto-daci
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SIMT... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Simt inima în două cum se rupe Când un vulcan în pripă mai erupe Lava mă arde strașnic pan' la os Întorsă-i viața, straiele-s pe dos... Strig și alerg... cărările-s de toamnă, Iar cerul cu urgie tot mai toarnă Cuvintele nespuse mă rănesc Atâtea frunze veștede privesc... Dar cine poate oare să-nțeleagă Când în imagine apar
SIMT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477116704.html [Corola-blog/BlogPost/354946_a_356275]
-
Editura Societății Scriitorilor Români, București, 2010 Antologii: - "Drumurile Crucii", Ed. Amurg Sentimental, colecția Cum grano salis, București, 1999, recenzie a volumului Patrioți...de trei parale (1998), semnată de poeta Adina Enăchescu - Constantin Toni Dârțu, « Personalități române și faptele lor-1950-2000 », Ed. Pan Europe, Iași, 2003 - Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, ”Vâlcea-Oameni de Știință, Cultura și Arta”, Ed.Conphys, Rm. Vâlcea, 2004 - « România din suflet, 90 de poeți celebrează 90 de ani de la Marea Unire », Ed. Boldaș, Constantă, 2008 -“Sub constelația lirei ”(Antologie de
ELENA NEACŞU de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Neac%C5%9Fu.html [Corola-blog/BlogPost/340476_a_341805]
-
Acasă > Poezie > Credință > SĂ FII CREȘTIN! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului SĂ FII CREȘTIN! Să fii creștin ,inseamna să-ți pleci capul Și să te-nchini plângând pan' la pământ Să ai tot timpu-n minte pe săracul Ce poate doar o pâine are- n gând! Să fii creștin, e lupta încrâncenata Să poți pe toți, la fel să îi iubești Chiar de-i o luptă ce durează viața
SĂ FII CREȘTIN! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1459606307.html [Corola-blog/BlogPost/369232_a_370561]
-
Cuza, Iași Zona Botoșani A.T. Laurian Botoșani A.T. Laurian Botoșani Familie A.T. Laurian Botoșani Direct Line Cruises Cunoștințe Înapoi M-am împăcat cu ideea Nu sunt urmașul Romei Zamolxis m-a în vățat latină direct de la greci Pan theonul din Carpați Așa strigă du pa mine nebunul satului Poți să știi de unde are informația De multe ori i-am făcut semn că-l înțeleg Și când a fost bolnav l-am înlocuit fără nicio pro blemă Consătenii mei
EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Erezie_nula_sau_fructele_ogli_costel_zagan_1388226958.html [Corola-blog/BlogPost/353351_a_354680]
-
și Agustí Villaronga, regizor, scriitor și actor spaniol, recunoscut pentru stilul visceral și impresionant vizual al filmelor sale. Trei dintre ele vor putea fi văzute la Cluj: Cușcă de sticlă / Tras el cristal (1986), Marea / El măr (1999), Pâine neagră / Pan negro (2010), acesta din urmă propus de Spania la Oscar și distins cu patru trofee Goya. Tot în secțiunea 3X3, producțiile duo-ului israelian frate-soră Shlomi și Ronit Elkabetz vor aduce în discuție probleme sociale actuale din Israel: Dilemă lui
Actorul Isaach de Bankolé, printre invitații TIFF 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9261/actorul-isaach-de-bankole-printre-invitatii-tiff-2015 [Corola-blog/BlogPost/99176_a_100468]
-
le aduce față în față într-o ciornă de ceață *** ambivalența dihotomică a omenirii posace pendul efe.meric nu.meric între vreau și nu vreau între dor.ire și satis.facere a.pro.ape apucă.turi pre.vizibile de cim.pan.zei gladiatori flămânzi sclaviți în templul lui Li.Bi.Do dansând fermecați de mrejele zeiței cu brațe și măști multe.muta Adren.alina regina simțurilor stăpâna sângelui ce nu moștenește Împărăția făclia și oare ce vor sau oare ce dor
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
România totul trebuie să fie dacizat! Deștepți, și din cale afară de patrioți, actualii conducători ai României au răstălmăcit spusele lui Eminescu zicându-și că în România totul trebuie să fie vândut ! și au vândut și ne-au vândut! “De la Nistru pan' la Tisa Tot românul plânsu-mi-sa” ... Voi ce-ați îndrăgit străinii Mânca-v-ar inima câinii “ ... versuri de suflet eminescian Surprinzătoare rămâne și absența Instituției Prezidențiale care consideră cu „succesuri” distrugerea economiei, îndatorarea României cu peste o sută de miliarde de
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
o luă la vale, și se îndrepta amărât spre casă. Toată acea pățanie a fost văzută de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând cele întâmplate vecinului său . - Pani Costan, ce-ați pățit? De ce sunteți așa de mânjit de iarbă și de noroi pe ițari și pe bundiță!... întrebă prefăcut Ilia, ca și cum n-ar fi știut nimica. - Ah ce să fie nu mă mai înțeleg deloc cu iapa asta
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
el, din miezul lui, purtând în fiecare celulă a corpului lor fizic genomul originar din aceste locuri, indiferent unde și-au petrecut fiecare până la urmă viața: Mircea Eliade în America, Emil Cioran în Franța, Petre Țuțea în închisorile din România, Pan Vizirescu în hruba casei din Slatina și lista ar putea continua pe sute de pagini.În oricare dintre aceștia, fie în glorie și libertate, fie în poienile interioare ale spiritului neîncătușat a fost prezent mereu Eminescu, atât cu poesia sa
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
cu șireturi vinete subt care se vedea cojocelul alb vrâstat pe piept de cureaua de la traista de piele, încălțat cu cizme cu turetcii moi și încheiați numai până deasupra gleznelor.” Scriitorul Dumitru Velea citează cuvintele lui Eminescu dintr-o scrisoare: „Panule, tu știi că-n lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un șir neîntrerupt de martiri ... ” Lui Horea îi dedică Eminescu, versurile: „Să privească Ardealul lunii i-e rușine/ Că-a robit
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
index de către regimul comunist, gândirea sa nu a fost uitată. Discipolii săi au început să-i publice cursurile încă din anul 1941, la scurt timp după moartea sa. În acel an a apărut în țară un număr festiv al revistei Pan, consacrat lui Nae Ionescu. Tot în anul 1941 se înființează "Comitetul pentru tipărirea operei lui Nae Ionescu", coordonat de Octav Onicescu, care va edita patru dintre cursurile "Profesorului": Istoria logicei (1941), Metafizica , I, 1942, Logica, 1943 și Metafizica, II, 1944
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
din ceruri să mă-nnec în mare Ca și cele dinaintea mea sau după mine Adormite rădăcini sub toată ființa mea Chiar și fără ploaie, rezistând senine M-au tot smuls credinței că voi rezista Celor dinaintea mea sau după mine. Pan’ la tine însetate, după tine vrej Flori de iasomie presărate-n gânduri de alean Astfel suntem toate ca într-un vârtej Peste care cade timpul vieții tale-n van Se așterne vremea, aripile frânte bat La fereastra cuibului de sâmburi
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1464897421.html [Corola-blog/BlogPost/378802_a_380131]
-
dat concursul soprana de coluratură Rodica Anghelescu care a cântat cu atâta dăruire sufletească liedul ”Rugăciune” pe versuri Mihai Eminescu, muzica Eugen Cuteanu și „Ave Maria” de Franz Schubert, alături de prietenul și dragul meu gorjan, maestrul Gheorghe Zamfir, un adevărat PAN al naiului inițiatic, ambasadorul incontestabil al muzicii românești pe care a făcut-o cunoscută e cele cinci continente ale globului. Apluzele au răsplătit cu prisosință prestația celor doi artiști desăvârșiți, fiindcă în Rugăciunea genialului Eminescu, fiecare dintre cei prezenți în
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam în rochia „înverigată” de petec (țesătura deasa de lâna, din care se făceau rochii, cioareci, obiele și străcători), croita dintr-o bucată, ”din umere pan în pământ”, încinsă la mijloc cu o brăcire țesuta tricolor. - Can o murit mama, ieream de șeptesprazăce ani. Ea o murit până-n Paști cu câteva dzâle, tatuțu până-n Creciun. Ș-am uitat atunci rugăciunea, bag sama că ierea până-n Paști
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Zâmbetul ei crease o punte peste prăpastia care despărțea lumea noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene și privi spre departe. - Ie, a răspuns imediat, nea Ion Puhoiu m-o mai învățat o rugăciune, can ieream cu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
de studiourile de animație Pixar. Copiii pot, de acum înainte, să urmărească ilustrațiile superbe în timp ce asculta poveștile clasice relatate de vocea inconfundabila a mării actrițe Stela Popescu. Printre poveștile din serie amintim: Avioane, Alba-ca-Zapada, Cenușăreasa, Cartea Junglei, Regele Leu, Peter Pan, Mica Sirenat 101 Dalmațieni, Alice în Țară Minunilor, Bambi și multe alte titluri. Marin MIHAI Revista HAI,ROMÂNIA ! http://mihaimarin.wordpress.com
STELA POPESCU,EDITURA LITERA SI METRO CASH & CARRY ROMANIA VA INVITA LA LANSAREA DISNEY AUDIOBOOK de MIHAI MARIN în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stela_popescu_editura_litera_s_mihai_marin_1378400362.html [Corola-blog/BlogPost/351833_a_353162]
-
-ndemana. Și noi , muritorii de rand Purtăm zi de zi Pe umărul nostru plăpând, O “cruce”a greșelilor noastre. O purtăm zi de zi, pana cand Zidita devine, Un monument al faptelor nefaste. ISUS ne-a învățat S-o purtăm pan’la capat pe picioarele noastre. Până ce... sacrificiul devine MIRACOL ! Să străbatem drumul durerii, mergând și nu taraș... Am inteles în sfârșit, De ce trebuie să ne naștem și apoi, să murim. MIRACOLUL VIEȚII își cere jertfă supremă ! SĂ NE IUBIM ! Am
PASCALA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/laura_isabelle_nicolae_1492093723.html [Corola-blog/BlogPost/354278_a_355607]
-
ocazii și a participat la emisiunea ”Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română. Pe 13 octombrie anul 1931 a ieșit în public asociația culturală ”Criterion”, la simpozioanele căreia Mircea Vulcănescu a susținut comunicări. A colaborat la Viața Universitară, Realitatea ilustrată, Ultima oră, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta, Floare de Foc,Familia, Cuvîntul studențesc, Gînd românesc, Ideea Românească, Excelsior, de multe ori sub pseudonim. Din luna iunie anul 1935, a deținut funcția de director general al Vămilor până în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
și Transcarpatia.” Eu cred că rănile în aceste probleme sunt mult mai vechi și mai adânci. Ce părere ai? Silvia GUZUN: Multpătimitele Bucovina, Transcarpatia, Basarabia trebuiesc întoarse. Dar cum? Prin noi, puținii patrioți, precum odinioară membrii „Sfatului Țării” Ion Inculeț, Pan Halippa, Alexei Mateevici, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu ș.a Paul POLIDOR: Spune-mi, Silvia, cum se vede situația din Ucraina atât de la Chișinău (în general, din Basarabia) și cum se vede de la Tiraspol? Silvia Guzun: Acum când s-a împlinit
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427529422.html [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]