71 matches
-
ceea ce facem zi de zi, în lunile celelalte. Îl sărbătorim într-un soi de falsă umanitate, ca și când toți îl iubim la fel și pentru aceleași motive. Îl sărbătoresc mai ales cei pe care el i-a detestat: răii și famenii, panglicarii în ale țării, cei cu evlavie de vulpe, fonfii și flecarii. Îl sărbătorim toți, cu un zel idolatru, ne oblojim mizeriile lângă templul lui și îi stricăm liniștea cu festivitățile noastre dulcege. Nu ne mai este rușine de Eminescu! Iar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la infailibila sa șmecherie chiorâșă, o șmecherie presupus absolut necesară la Alba-neagra politicii, mai ales când este însoțită și de un joc de glezne adecvat, pentru inducerea în eroarea a adversarului, nu se poate să nu recunoști imediat pe marele panglicar național, marele jongler cu vorbele, Bădica Traian, care ne-a încălecat mai an și cică se va da dus de abia peste cinci. Vorbe, vorbe, vorbe, atât am căpătat pentru bunăstarea noastră, că pentru scăderea continuă a acestei bunăstări, am
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
joacă de mai mare dragul, la un nivel profesional deosebit, de ar putea să-i lase de căruță, chiar și pe cei mai mari specialiști bruneți în alba-neagra. Specialistul numărul 1, cu un palmares de necontestat, în alba-neagra politică, este panglicarul nostru național, Traiaaaaaaan Băăăăsescuuuuuu! Veniți să-l vedeți, veniți să-l pipăiți, e din carne și oase ca și voi, născut dintr-o mamă ca și voi, ce-i drept, el bea mai bine ca voi, dar ăsta e talentul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cârciumă de mahala, și la un pahar de vin ieftin și acru, spun: "dă-i în mă-sa, ăștia-s de vină că plouă și-i vânt și urât, ehei, când eram noi la putere, ce viață mai era, tovarășe!" Panglicarii vorbesc ori de câte ori au ocazia; ei sunt o specie aparte, un hibrid între escroci și demagogi: vorbesc mult, promit și apoi te trag pe sfoară; când au ocazia, lingușesc ca apoi, lași fiind, lovesc pe la spate; întotdeauna pescuiesc în ape tulburi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
electoratului. În schimb, fiul său, Decebal, devenit personaj central în comedia Escu, pare un demn urmaș al lui Cațavencu, atât prin viclenia parvenirii aservită de oratoria ineptă, cât și prin versatilitate, prin abilitatea felină de acomodare la orice situație. Tipologia panglicarilor politici este întregită cu cea din Ultima oră de Mihail Sebastian și din Schimbarea la față, piesa lui George Mihail Zamfirescu, publicată postum. Între cuplurile BucșanBrănescu și respectiv PamfilBrănescu din cele două piese poate fi sesizat un interesant paralelism. În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Modelele acestui moment nu sunt, nici pe departe, Mihai Șora și admirabila etică a cumpătării, ori Mircea-Horia Simionescu și neliniștea sa privind direcția în care se îndreaptă omenirea. Moda o fac aranjorii fără scrupule din categoria Hrebenciuc, emanațiile vesel-tembele ale panglicarului Vanghelie și, nu ultimii pe listă, manevranții onctuos-aroganți, cu teorii emise din vârful buzelor țuguiate, precum însuși Năstase. Protejatul lui Ion Iliescu se vede înscăunat deja în fotoliul prezidențial. Asemeni înaintașilor, el știe că traseul cel mai sigur spre imunitate
Voioasa resemnare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8693_a_10018]
-
fie antiteza: "O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți, Ați ajuns acum la modă de vă scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nula, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii!” Pamfletul este specia literară în care sarcasmul, usturător prin violența limbajului, înfierează anumite moravuri sau persoane. Această specie a cunoscut o dezvoltare deosebită în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
zilei. Mai ales acuma, înaintea desfacerii totale, fiecare din d-nii deputați liberali scotea cu atâta ieftinătate principiile sale pe piața alegerilor viitoare încît ajunsese câte zece mărturisiri de pur liberalism la lețcaia roșie; Camera ajunsese o prăvălie în care fiece panglicar cu mâncărime de limbă scotea câte o panglică de un ceas și jumătate de lungă, aceasta nu pentru a lumina pe cineva sau a lămuri cestiunea, ci pentru a poza în această atitudine înaintea țărei alegătoare. Verzi și uscate, vrute și nevrute
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
admit în socotelile lor politice. Părerea noastră este că nici un partid onest, oricare ar fi principiile lui, nu e nefolositor țării. Principii greșite de ex. pe mâna unor oameni onești sânt mai folositoare decât principii foarte bune în mînele unor panglicari. Căci adevărul într-un stat nu stă pe atâta în idei, pre cât în caracter și sâmburul moral, seriozitatea de caracter și de aspirațiune formează adevărata greutate a unui grup de oameni politici, nu bruma de idei culese de prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numele în Heliade - vedea în direcția unilaterală a învățăturilor puterea țării. Eliad ajunsese atât de departe încît susținea că sistemul instrucției publice la noi o introdus și mănținut prin instigațiunile Rusiei, pentru ca să facă din români o nație de turburători și panglicari de meserie, slabă înlăuntru, paralizată înafară, totdeuna matură de a cădea în brațele colosului de la nord. Acestea erau opiniile lui Eliad. Supoziția lui fundamentală poate fi o exagerare, sigur este însă că rezultatele învățămîntului prevăzute cu ochiul lui uneori profetic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. colonel Angelescu la o moarte sigură și fără de nici un folos pe acest popor viteaz și vrednic de a fi altfel guvernat. Facă-se această scriere evanghelia neamului, fie libertatea adevărată idealul nostru, libertatea ce se câștigă prin muncă. Când panglicarii politici care joacă pe funii împreună cu confrații lor din Vavilonul de la Seina se vor stinge pe rudă pe sămânță de pe fața pământului nostru, când pătura de cenușeri, leneșă, fără știință și fără avere, va fi împinsă de acest popor în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate fi determinată de oameni cari se joacă cu focul, de oameni cari n-au întru nimic de-a proclama azi republica, iar mâni a se prosterna cu umilință înaintea monarhului. Acești oameni nu mai sunt caractere bărbătești, ci niște panglicari cari și-au făcut o jucărie din diferitele forme de guvernământ și o meserie lucrativă din amăgirea poporului cu ele. Dar există o lature și mai gravă a lucrului. Într-un stat în care nu există măsură pentru merit, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a aștepta ca cumnatu - său să fie la Lucrări Publice. Dar nu se poate, pentru că nu e român. Nici d. C. A. Rosetti nu e român, dar e din nefericire cetățean român, calitate ce în mâinile unui străin fin și panglicar din natură devine un izvor de câștiguri reversibile și nereversibile. Calitatea de cetățean e suficientă în țara noastră pentru ca mucenicul să aibă dreptul a mâna pe țărani dincolo de Balcani sub sulița căzăcească, e suficientă pentru a face din Pișca, Giani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atunci vor putea fi români adevărați. Pîn-atunci ne e scârbă de ei, ne e rușine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste și iubitoare de adevăr care-a putut fi amăgită un moment de asemenea panglicari, căci și omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată. Dar domnia noilor fanarioți cată să se mântuie dacă acest popor ține la onoarea lui, la demnitatea lui, la numele lui și în fine la existența lui fizică, otrăvită de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Înțeleg că inegalitatea dintre resurse și aspirații, mai precis resurse tot mai puține față de o dorință tot mai mare, și o spun chiar dacă miroase a malthusianism și devine cinic, a generat, de la o vreme, politica? Cu tot cortegiul ei de panglicari, căpușe pe porția - tot mai mică - de resurse a amărâtului alegător? - M’ai depășit, Cristi. În cinism. Recunoaște Însă că și politica are - chiar ca servitute a stării tale de biped - o latură bună. Sunt și politicieni cinstiți; care Încearcă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moarte. Carte de istorie fiind, mănunchiul de confesiuni prilejuiește crude și inedite portretizări "din mers" ale unor personalități înfățișate cândva de propaganda sovietică drept corifei ai culturii socialiste: Șolohov (cârcotaș, meschin, înfumurat, ridicol), Gorki (ostenit și dornic de evadare), Ehrenburg (panglicar găunos), Meyerhold (oropsit, marginalizat), Pasternak (surprinzător de umil în fața lui Stalin), Bulgakov (aceeași paranteză), Stanislavski (terorizat), Eisenstein (disciplinat, supus) ș.m.a. Dac-am deslușit cum se cuvine etajul aluziv (și evaziv) al "Confesiunilor", Davâdova și-a împărțit amanții în patru categorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
enunțurile interogative retorice sunt: 1. totale: „Au la Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii?” (M. Eminescu) 2. parțiale: „Cine mai distinge, în grimoarul orașului, în tabloul proteiform al orașului, chipul spectral al mulajului?” (B. Fox, 179) Sub aspect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
seara aia. Asta pot să-mi amintesc. Să scrii e singura soluție. Majoritatea oamenilor nu pot scrie pentru că le e rușine de ceea ce sunt. Și, pentru a ieși bine din text, trebuie să edulcoreze, să falsifice. Majoritatea indivizilor sunt niște panglicari cărora le e rușine să înjure lumea pentru ca nu cumva înjurăturile astea să se întoarcă împotriva lor. Mi-e teamă că pe zi ce trece devin tot mai abject. Ezit să scriu o carte pentru că sunt îngrozit de ceea ce aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de deservire și chiar turiștii firmei". Deci cam aceștia erau unii reprezentanți ai firmelor de turism partenere din Austria, cu care referentul principal Săvescu Alin, ghizii români și personalul de deservire (șoferi de autocare, recepționeri, chelneri...) intrau în conflict, "micii panglicari" ai firmelor străine încercând să-și rotunjească veniturile prin metode nu tocmai ortodoxe, fapte evidente pentru care erau admonestați de chiar patronii lor. Și în apărarea "drepturilor și libertăților fundamentale" ale acestora, intervine CNSAS cu autoritatea sa. În urma "prețioaselor" indicații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
operația prin chiuretaj politic a păcăliturii” este deajuns să se pună capăt pentru totdeauna succesiunii de minciuni, insolenței . Oricărei nașteri, chiar a copilului mort, i se declară cauzalitatea civilă, prin extensie și a unei conspirații, etc . De două decenii, niște panglicari delapidează naivitatea unor amploaiați fără autoritate sau cu un trtecut pătat, posibil victime ale șantajului . Luați aminte domnilor edili ! Preferații dumneavoastră sunt așezați cu toată solicitudinea în fruntea urbei ca cetățenii ei de onoare ! Sunt considerați de aceeași calitate morală
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]