255 matches
-
lucrările pe perioada asta. Văd că apare un arbore cu umăr de om... marea cu cer... cu buzele unei femei... sau munții cu profil de corp uman, nu? ... sau pădurea cu picioare de om. Cum se zice? Panteism? Poate fi panteism? Așa... ei, cum mi-aș defini stilul... nu pot să spun cum l-aș defini, că nu i-am dat un motto la început, un titlu, o temă. Ele au apărut așa... fără o titrare inițială. (...)», notează artistul într-o
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
vine în literatură în continuarea unei lungi tradiții, începută, să spunem, cu Dosoftei și atingând cote superioare prin V. Voiculescu, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Radu Gyr și alți autori semnificativi în domeniu. Cu "Dincolo de măceșii roșii", 2006 (unde un anume panteism dădea vigoare și originalitate poemelor), dar mai ales cu volumul următor ("Cu privighetoarea pe umăr", 2010, cu o prefață de Radu Cârneci) doamna Iuliana Paloda-Popescu își radicaliza discursul, descoperindu-și atunci adevărata vocație - aceea de poet eminamente religios, care-și
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
publicarea romanului, un veritabil bestseller. Ca roman de dragoste, Maitreyi are în centru o pereche de îndrăgostiți a căror nefericire îi așază alături de Tristan și Isolda, Romeo și Julieta ori Paul și Virginia. Mitul fericirii prin iubire este ipostaziat în panteism, amiciție, atracție platonică, apropiere și respingere inconștientă, atracție carnală, autocunoaștere și chiar egoism, tot atâtea etape din ritualul săvârșit de Maitreyi, care „nu e sufletul indian, ci sufletul feminin făcut pentru dragoste.” (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe) De o senzualitate
DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378434_a_379763]
-
publicarea romanului, un veritabil bestseller. Ca roman de dragoste, Maitreyi are în centru o pereche de îndrăgostiți a căror nefericire îi așază alături de Tristan și Isolda, Romeo și Julieta ori Paul și Virginia. Mitul fericirii prin iubire este ipostaziat în panteism, amiciție, atracție platonică, apropiere și respingere inconștientă, atracție carnală, autocunoaștere și chiar egoism, tot atâtea etape din ritualul săvârșit de Maitreyi, care „nu e sufletul indian, ci sufletul feminin făcut pentru dragoste.” (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe) Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
publicarea romanului, un veritabil bestseller.Ca roman de dragoste, Maitreyi are în centru o pereche de îndrăgostiți a căror nefericire îi așază alături de Tristan și Isolda, Romeo și Julieta ori Paul și Virginia. Mitul fericirii prin iubire este ipostaziat în panteism, amiciție, atracție platonică, apropiere și respingere inconștientă, atracție carnală, autocunoaștere și chiar egoism, tot atâtea etape din ritualul săvârșit de Maitreyi, care „nu e sufletul indian, ci sufletul feminin făcut pentru dragoste.” (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)... XXXII. MĂRTURISIRE, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
Ortodoxă este și rămâne temelia și Sânul Culturii duhovnicești, izvorul continuării Creației lui Dumnezeu, iar ce este în afară de Biserică este iluzie,vânare de vânt, amăgire, închipuire. Până la venirea Dumnezeului-Hristos pe pământ, omenirea, excepție făcând Neamul pelasgo-traco-daco-get, curgea doar în vatra panteismului, fără esența trăirii în mistica libertății, adevărului, iubirii. Numai prin har, prin credință, prin dăruire Omul ales este capabil să devină cu adevărat făuritor de cultură sub autoritatea Duhului Sfânt. Biserica lui Hristos și Cultura creștină ortodoxă nu se confundă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
-o dihanie? (Apa morților). Apa morților este Palatul Labirintului, Devenirea, proba tuturor căilor, dobândirea unui trup nou și a unei vieți noi până la planul chemător al nunții. Devenirea de la credințe în incantații, invocații, imprecații, întrebări, ritualuri magice, căutare, cârtire, nemăsură, panteism, ghioc, îndoială, vrăji până la izbăvire, la credință și înviere și înnoirea ființei, la nașterea din nou, la miracolul învierii. Apa este esența vieții. Apa vie este singura în măsură să ne treacă dincolo. Apa înseamnă trecerea peste prag, în credințele
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
am putea spune, pe de alta nu are curajul asumării unei soluții, unei hotărâri care să-i schimbe viața. Ba chiar am putea observa, mai ales în urma supradimensionării problemei poluării mediului o tendință păguboasă, spre un sincretism haotic și un panteism rudimentar, mai mult de tip social, de închinare la o forță impersonală și atotputernică, ce se ascunde în legile naturii. De aceste dreglări și dezechilibre produse în firea și persoana umană, de către modul de viață al omului în ultimii douăzeci
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
poetului se revarsă direct, ca o apă umflată peste malurile constrângătoare ale oricăror reguli“. În Viața Românească, Lazăr Iliescu: „Domnul Ion Șiugariu este un însetat de viață. Poesia Domniei Sale e un strigăt de bucurie, de dragoste, de amintiri avântate. Un panteism covârșitor stăpânește culegerea Domniei Sale de versuri, dela prima poesie Cântec de pornire la drum și până la ultimul vers din Incantații. Versificator abil, Domnul Ion Șiugariu nu cade în păcatul atâtor poeți tineri, de a-și clădi poezia numai pe vers
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
cu codrul, în expresia ei precisă, proverbială. Această simbioză determina moduri de viață, și regla munca omului după ceasul (uneori, capricios!) al vremii. Munca omului de la țară avea rosturi clare, și o filosofie a ei, un fel de naturism, de panteism echilibrat, vizând armonia existențială, trăirea în conformitate cu Firea, dar și prudența asigurării (modeste!) a traiului. Aducându-și aminte de copilăria sa muncită, cu toate treburile de peste an, profesorul („de științe naturale”!) exclamă cu nedisimulată satisfacție: “Are munca asta grea o poezie
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
1770-1843) visa o Asie "dionisiacă", izvorul oricărei regenerări [89]. Îl găsim printre colaboratorii "Musenalmanach"-ului, alături de Herder, Gottlieb Konrad Pfeffel, A.W. Schlegel, W. von Humboldt etc. [90], iar la ultimii doi am văzut cunoașterea lor pentru lumea culturală indiană. Panteismul său este de calitate indiană pură, din cîte putem judeca, și nici nu putea fi altfel. După ce s-a desprins de idealismul lui Fichte [91], el "iese de acum impetuos din eul solitar", de unde aștepta în zadar "realizarea bucuriei pure
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
legat de castele indiene și de apariția lor istorică filozoful din Stuttgart va reveni nu de puține ori, cum vom vedea la momentul potrivit [119]. În aceeași lucrare, p. 388 sq., mai exact în a treia secțiune, unde discută despre "panteismul în filozofie", el dezbate pe larg "panteismul filozofic indian". Asupra acestei abordări foarte importante vom reveni la timpul cuvenit. Singurele afirmații despre lumea culturală și spirituală a Indiei antice apar presărate ici-colo în opera Prelegeri de filozofie a istoriei. Partea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lor istorică filozoful din Stuttgart va reveni nu de puține ori, cum vom vedea la momentul potrivit [119]. În aceeași lucrare, p. 388 sq., mai exact în a treia secțiune, unde discută despre "panteismul în filozofie", el dezbate pe larg "panteismul filozofic indian". Asupra acestei abordări foarte importante vom reveni la timpul cuvenit. Singurele afirmații despre lumea culturală și spirituală a Indiei antice apar presărate ici-colo în opera Prelegeri de filozofie a istoriei. Partea a II-a și partea a III
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
egal de negativă față de orice concret. Un asemenea mod de a deveni Brahman, cum avem la inzi nu întîlnim în Egipt, ci invizibilul are la egipteni o semnificație mai plină..." [14 td]. În p. 72-74 filozoful din Stuttgart, în abordarea "panteismului artistic" scoate în evidență mai curînd "panteismul indian": este vorba de concepte foarte importante pentru ceea ce va deveni fundamentul concepției filozofice hegeliene, așa cum va sugera și mai vădit expunerea noastră ulterioară. El afirmă: "Ca prim exemplu pentru o astfel de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
asemenea mod de a deveni Brahman, cum avem la inzi nu întîlnim în Egipt, ci invizibilul are la egipteni o semnificație mai plină..." [14 td]. În p. 72-74 filozoful din Stuttgart, în abordarea "panteismului artistic" scoate în evidență mai curînd "panteismul indian": este vorba de concepte foarte importante pentru ceea ce va deveni fundamentul concepției filozofice hegeliene, așa cum va sugera și mai vădit expunerea noastră ulterioară. El afirmă: "Ca prim exemplu pentru o astfel de poezie panteistă o putem cita iarăși pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adecvată semnificației ei generale sau, invers, tendința de a abandona, în fața abstracției unice, în chip cu totul negativ, orice mod determinat de-a fi, totuși, pe de altă parte, se întîlnește și la ei felul mai pur de reprezentare al panteismului adineaori amintit, panteism care scoate în evidență imanența divinului în individualul dat intuiției și pieritor. Fără îndoială, în acest fel de a cunoaște am putea crede că regăsim mai mult o asemănare cu acea unitate nemijlocită a gîndului pur și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
generale sau, invers, tendința de a abandona, în fața abstracției unice, în chip cu totul negativ, orice mod determinat de-a fi, totuși, pe de altă parte, se întîlnește și la ei felul mai pur de reprezentare al panteismului adineaori amintit, panteism care scoate în evidență imanența divinului în individualul dat intuiției și pieritor. Fără îndoială, în acest fel de a cunoaște am putea crede că regăsim mai mult o asemănare cu acea unitate nemijlocită a gîndului pur și a sensibilului pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
173], [31 td]. (Se trece apoi la expunerea filozofiei elene...) Să revenim acum la Filozofia spiritului..., p. 388 sqq., mai precis la a treia secțiune, în care Hegel vorbește de "spiritul absolut", cuprinzînd arta, religia revelată, filozofia: aici este aprofundat "panteismul filozofic al inzilor" de care am amintit de multe ori pînă acum. Dacă voim să luăm așa-numitul panteism în forma lui poetică, sublimă, sau, dacă voiți, în forma lui cea mai crasă, trebuie să-l căutăm după cum se știe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai precis la a treia secțiune, în care Hegel vorbește de "spiritul absolut", cuprinzînd arta, religia revelată, filozofia: aici este aprofundat "panteismul filozofic al inzilor" de care am amintit de multe ori pînă acum. Dacă voim să luăm așa-numitul panteism în forma lui poetică, sublimă, sau, dacă voiți, în forma lui cea mai crasă, trebuie să-l căutăm după cum se știe la poeții orientali, și cele mai întinse expuneri se găsesc în limba indiană. Din bogăția comorilor dezvăluite, aleg cîteva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
el este începutul, mijlocul și sfîrșitul celor ce viețuiesc, totuși totalitatea aceasta este deosebită de viețuitoarele înseși, ca existențele singulare. Prin urmare, nici chiar o asemenea descriere, care dă atîta extindere divinității în existența ei, nu poate fi încă numită panteism; ar trebui mai degrabă să spunem doar că diversitatea infinită a lumii empirice, totul, a fost redus la un număr limitat de existențe esențiale, la un politeism. Din ceea ce am citat, însă, se vede că aceste substanțialități ale existenței exterioare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de putere, ca să spunem astfel -, încît religia índică ajunge la monstruoasa confuzie de a fi totodată politeismul cel mai extravagant. Totuși, nici idolatria nefericitului ind, care venerează maimuța sau cine mai știe ce, nu este încă acea nefericită reprezentare a panteismului că toate sînt Dumnezeu, că Dumnezeu este totul. Pe de altă parte, monoteismul índic este el însuși un exemplu de puținul cîștig care rezultă din purul monoteism, dacă ideea de Dumnezeu nu este determinată, adînc, în ea însăși. Căci acea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
însăși. Căci acea unitate, dacă ea este abstractă în sine și prin urmare goală, duce ea însăși la independența concretului în genere, rămas în afara ei, ca o mulțime de zei sau de singularități empirice, lumești. În mod consecvent, chiar acel panteism ar putea fi numit încă un monoteism, potrivit reprezentării superficiale a acestuia; căci dacă potrivit acesteia Dumnezeu este identic cu lumea, întrucît nu există decît o singură lume [179] n-ar exista nici în acest panteism decît un singur Dumnezeu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mod consecvent, chiar acel panteism ar putea fi numit încă un monoteism, potrivit reprezentării superficiale a acestuia; căci dacă potrivit acesteia Dumnezeu este identic cu lumea, întrucît nu există decît o singură lume [179] n-ar exista nici în acest panteism decît un singur Dumnezeu. Desigur, goala unitate numerică trebuie să fie atribuită lumii, ca predicat; dar determinația aceasta abstractă nu prezintă mai departe nici un interes deosebit, dimpotrivă, unitatea aceasta numerică este, în conținutul ei, tocmai multiplicitatea și diversitatea lucrurilor finite
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aceasta abstractă nu prezintă mai departe nici un interes deosebit, dimpotrivă, unitatea aceasta numerică este, în conținutul ei, tocmai multiplicitatea și diversitatea lucrurilor finite. Totuși, singură această iluzie produsă de unitatea goală face cu putință și aduce cu sine reprezentarea unui panteism. Numai reprezentarea nedeterminată, vagă a lumii ca formînd un singur lucru, reprezentarea totului, putea fi socotită oarecum compatibilă cu Dumnezeu; numai astfel a fost cu putință să se susțină că a existat vreodată afirmația că Dumnezeu este lumea; căci dacă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că a existat vreodată afirmația că Dumnezeu este lumea; căci dacă lumea ar fi fost luată așa cum este, ca totalitate, ca mulțime fără sfîrșit a existențelor empirice, atunci, firește, nici măcar posibil nu s-ar fi socotit că a existat un panteism care să afirme despre un atare conținut că este Dumnezeu. Pentru a ne întoarce încă o dată la fapte, cine vrea să vadă conștiința Unului, nu în sfîșierea índică pe de o parte în unitatea fără determinare a gîndirii abstracte, pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]