239 matches
-
atunci când a suflat suflare de viață asupra lui Adam și a Evei, acest prim arhonte sau arhigenitor, numit în altă parte Iahve sabaôth, adică Zămislitorul, are pretenția să se considere deasupra tuturor, inclusiv deasupra Omului, marele Creator, cu adevărat Atotputernic (Pantocrator). Căci se afirmă cât se poate de clar: Există Omul și Fiul Omului! Dar Ialdabaôth persistă în blasfemie, cu toate că a fost avertizat de Zoe, o dată cu „Greșești, Saklas!” (Saklas=idiotule), a doua oară cu „Greșești, Samaël!” (Samaël=zeu orb, respectiv Sammaël
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452745380.html [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
III. Amvon din lemn sculptat aurit, inv. custodie 3435/542 IV. Cruce din lemn sculptat aurit (2 buc.), inv. custodie 3436/543 V. Catapeteasmă (1 buc.) cu friza cu proroci, 15 icoane prăznicare, 15 icoane apostolice, 5 icoane împărătești (Isus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Pruncu, Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Sergheie și Vach, Sfântul Gheorghe omorând balaurul), inv. custodie 3437/544 VI. Catapeteasmă (2 buc.) din lemn sculptat aurit, inv. custodie 3438/545 VII. Iconostas mic din lemn sculptat aurit (pupitru pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240022_a_241351]
-
Sinod, EIBMBOR București, 1990 2. CHIȚESCU, N., TODORAN, I., PETREUȚA, I., Teologia Dogmatică și Simbolică, vol. I-II, Renașterea, Cluj Napoca, 2005. 3. STĂNILOAE, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I - III, București, 1978 și edițiile ulterioare. 4. POPESCU, Dumitru, Iisus Hristos Pantocrator, Editura IBMBOR, București, 2005 5. TODORAN, I; ZĂGREAN I., Dogmatică Ortodoxă - Manual pentru Seminariile Teologice, Reîntregirea, Alba Iulia, 2006 2. TEOLOGIE BIBLICĂ A. Vechiul Testament 1. Pentateuhul structură ș i prezentare general. 2. Persoana Mântuitorului Iisus Hristos după profețiile mesianice. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis și a altarului, alături de cea a Pantocratorului. Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a picta pereții interiori ai bisericii (1858-1861). Cu ocazia acestor reparații, biserica a fost înzestrată cu mobilier înnoit, lucrat la Viena și
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
1903, un nou incendiu a produs pagube mănăstirii: au ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Biserica a fost reparată la începutul secolului al XX-lea, dar i s-a păstrat numai turla de pe Pantocrator, celelalte două turle nemaifiind reconstruite. Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prințesei Raluca Sturza. Pictura bisericii a fost acoperită de fum și funingine și astfel, în octombrie 1928, profesorul I.D. Ștefănescu, ajutat de ieromonahii Vichentie Malău și Ghervasie Hulubariu, a
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
în stil bizantin adaptat (plan cruciform și cu trei turle) a fost sfințită în 10 iunie 1928 de Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, atribuindu-i-se hramul „Sf. Nicolae“. În urma unor reparații capitale necesare, ce au constat și din demolarea turlei Pantocratorului și construirea alteia în loc, biserica s-a prăbușit în proporție de două treimi, în 11 octombrie 1972. Prăbușirea ei s-a datorat greșelilor de calcul al rezistenței ansamblului pe care a fost ridicată noua turlă, greșeli săvârșite de autorii proiectului
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
apostoli, despărțiți unii de alții prin coloane de arcadă. Pandantivii sunt ocupați de cuvioșii părinți: Andrei Criteanul, Ioan, Cozma și Ioan Damaschinul. Pe peretele nordic au fost înfățișate raiul și iadul, despărțite numai prin ambrazura ferestrei. Pe cupola naosului, Isus Hristos Pantocrator. Împrejur, cetele îngerești, alcătuind patru grupe, se despart prin capete de Heruvimi și Serafimi. Urmează un șir de apostoli, toți cu epitrahil și evanghelii legate în aur ori deschise. Pe arcul dinspre tinda femeilor, au fost înfățișate episoade din Judecata
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
absida altarului astăzi pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scenă Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe bolta, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu chipurile reprezentate în bust ale proorocilor, destul de bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele boltii semicilindrice
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
de alt fel singurul păstrat, este ”KAБA MAPIA”. Deosebit de valoros din punct de vedere artistic, tabloul reprezintă dovada incontestabilă a alinierii elitelor românești la moda vestimentară, de sorginte vieneză, a vremii. Altă scenă contemporană, păstrată pe bolta altarului, redă imaginea „Pantocratorului”. Numele pictorilor s-au pierdut. În pofida alterării aspectului inițial, ca urmare a numeroaselor șantiere de restaurare care au afectat-o, biserica și-a păstrat multe din caracteristicile arhitecturale originare. O serie de elemente îi trădează, ca atare, vechimea multiseculară. Spre
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
Sf. Ierarh Nicolae. De o parte și de alta a acestor icoane se ală pictați în stânga Sf.Simeon Pustnicul iar în dreapta Sf. Parascheva. Naosul are deasupra un tavan boltit semicircular. Aici sunt pictați încadrați în trei medalioane Mântuitorul Iisus Hristos ”Pantocrator”, Sfântul Duh în chip de porumbel și Maica Domnului. Ceea ce dă originalitate picturii, pe lângă reprezentarea Sfântului Duh, este faptul că cei patru evanghelisti nu sunt reprezentați ca flancând doar icoana Pantocratorului ci toate cele trei scene. În partea de jos
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
sunt pictați încadrați în trei medalioane Mântuitorul Iisus Hristos ”Pantocrator”, Sfântul Duh în chip de porumbel și Maica Domnului. Ceea ce dă originalitate picturii, pe lângă reprezentarea Sfântului Duh, este faptul că cei patru evanghelisti nu sunt reprezentați ca flancând doar icoana Pantocratorului ci toate cele trei scene. În partea de jos a boltei sunt prezentate cinsprezece scene cuprinzând Patimile Domnului de la ” Cina cea de Taină”și până la “Punerea în mormânt”, în următoarea dispunere: șapte deasupra peretelui din dreapta începând de la Sf. Altar, două
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereții turlei fiind o reprezentare a Liturghiei cerești cu cortegiile de îngeri, Profeții și Apostolii, iar la baza turlei, în pandantivi, se află chipurile celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus (Spălarea picioarelor, Împărțirea
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Pronaosul se termină cu o boltă semisferică sprijinită de arcuri în pandativi, iar naosul are o boltă cu trei rânduri de arcuri piezișe și nu cu două ca la celalte biserici construite în stil moldovenesc, fapt care micșorează diametrul cilindrului pantocrator. Lăcașul de cult este iluminat în interior prin cinci ferestre mici cu chenarele de formă gotică (câte două de o parte și de alta a pronaosului și naosului și una în absida altarului). Deasupra naosului s-a aflat o turlă
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
ce se vede și astăzi. S-a continuat cu schimbarea acoperișului și a celor două turle vechi din lemn cu unele din beton armat. Tot acum se construiesc cele două timpane pe laturile de nord și sud din dreptul turlei Pantocratorului și friza cu firide de sub cornișă în interior se înlocuiesc cafasul și amvonul, se pune parchet în altar și gresie în naos și în pronaos peste pardoseala de piatră. Se instalează o centrală proprie și calorifere. Apoi se va începe
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
lui Iisus și Samarineanca la fântână ca simboluri ale speranței în viața veșnică. Pe peretele estic este înfățișată Maica Domnului încadrată de prooroci. Judecata de Apoi se desfășoară pe pereții de vest, sud și nord. În centru se află Iisus Pantocrator, încadrat de apostoli; dedesubt, la stânga începe "focul iadului" care se continuă, amplu, pe peretele nordic; la dreapta apar îngeri sunând din trâmbițe sau purtând în brațe suflete; puțin mai jos, două reprezentări circulare ilustrează, una - Cele patru vânturi dezlănțuiteși animalele
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
hotar cu locuitori din satul vecin Sinersig, se mută pe vatra actuală. Bolta naosului, iconostasul și pereții altarului au fost acoperiți cu pictură, azi, din păcate, deteriorată aproape în totalitate. Abia se mai disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar pe timpan, spre pronaos Coborârea de pe cruce. Din ce se mai distinge de la scenele de pe boltă și de la iconostas, se poate desluși lucrul unui meșter zugrav
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
soluționări fericite a conflictului. Caranfil remarca drept antologică scena reîntâlnirii protagoniștilor pe o culme înzăpezită. Personajul Manlache reface imaginea hristică a purtării crucii după moartea ibovnicei sale. Scena nașterii și morții în chinurile nașterii, cu camera fixându-se asupra imaginii Pantocratorului avea să fie autopastișată de Nicolaescu și în filmul "15", însă spre un efect artistic mult redus. Din acest film nu lipsesc nici elementele de propagandă, autoritățile interbelice fiind înfățișate preponderent drept răuvoitoare și incompentente (pregnanți fiind actorii Gheorghe Dinică
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
și prin pictură; aceste nervuri susțin o calotă sferică. Din punctul de vedere al arhitecturii tavanului, biserica din Micești are trăsături care amintesc mai mult de stilul gotic decât de cel romanic. Cupola naosului înfățișează Biserica cea cerească, iar imaginea Pantocratorului sugerează aplecarea îndurătoare a lui Dumnezeu spre comunitatea credincioșilor din biserică. Programul iconografic din biserica din Micești este în tradiția picturii românești, bizantine, din secolul al XVIII-lea, fiind adaptat spațiului boltit. Pictura se află într-un stadiu avansat de
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
la slujbă femeile, este decorat predominant cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
același an este menționat la finalul textului de pe rotulusul pe care îl ține în mână Sfântul Ioan Botezătorul, înfățișat într-o icoană de mari dimensiuni, adosată iconostasului. În schimb pe bolta naosului, în medalionul în care este reprezentat Iisus Hristos Pantocrator, în dreapta, jos, este scris anul 1819. Din aceste date se desprinde o concluzie: în anul 1819, zugravul Nicolae a executat pictura murală, iar în anul 1820, cea a iconostasului, încheind, probabil, cu cele două icoane mari din altar, Sf. Ioan
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
de meșterii Kyprios, Tommaso Bathas, Benedetto Emporios și Mihail Damaskinos. El conține decorațiuni de marmură, iar majoritatea picturilor (sfinții și cele douăsprezece praznicuri împărătești de pe arhitravă) au fost realizate de pictorul cretan Mihail Damaskinos. Iconostasul este surmontat de un "Hristos Pantocrator" al unui anonim bizantin, datând de la sfârșitul secolului al XIV-lea și amplasat în centru și de o serie de picturi ale școlii grecești din secolul al XVIII-lea de o parte și de alta a stâlpilor. Biserica are un
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
pe cruce flancat de Maria și Ioan, pictura fiind însă deteriorată. Pe iconostas apare înscris cu litere chirilice numele unui Filipașcu voievod, probabil ctitorul bisericii vechi. Patrimoniul: Se păstrează cele 4 icoane împărătești: Sf. Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, Arhanghelul Mihail, realizate în secolul al XVIII-lea. Nu se păstrează ușile împărătești, iar partea de jos a iconostasului a fost decorată cu motive florale. Biserica păstrează două icoane de lemn de secol XVIII: Încoronarea Domnului și Deisis, flancând ușa
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
împodobit cu icoane din mozaic. Ușile de intrare au basoreliefuri turnate în bronz, reprezentându-i pe Sfinții Petru și Pavel și pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Ca de obicei în bisericile ortodoxe, interiorul domului principal este pictat cu Hristos Pantocrator. Arcadele și pereții altarului sunt decorate în întregime în sticlă de Murano, o premieră pentru România. Absida altarului, vizibil ridicat, apare luminată în verde, în contrast cu marmura albă cu care este placată catepeteasma.
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
Cobîlea ajunge în posesia lui Ionașco Paicul pârcălab. Între anii 1629 - 1650 Cobîlea a trecut prin vânzare de la strănepoții Cozmei la Dumitrașco Ștefan și apoi la Gorgan. Proprietatea este des tulburată prin dese procese la divan de călugării de la mănăstirea Pantocrator ( în limba greacă: Παντοκράτορος), aflate pe Sfântul Munte Athos (a șaptea în ordinea ierarhică athonită). Apoi trece prin zester de la Gorgan la ginerele său, Gheorghe Catargiu paharnicul. De la 1650 la 1914 Cobîlea a stat neîntrerupt în stăpânirea neamului Catargi, având
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]