161 matches
-
Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Rezervația constitue un important obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
Sub Piatră este un sat în comuna Sălciua din județul Albă, Transilvania, România. Se află pe Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Sub Piatră este un sat în comuna Sălciua din județul Albă, Transilvania, România. Se află pe Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul râului Huda lui Papara sunt înșirate cele 60 de case ale satului
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul râului Huda lui Papara sunt înșirate cele 60 de case ale satului. Aparține comunei Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Huda lui Papara sunt înșirate cele 60 de case ale satului. Aparține comunei Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Sălciua pe cursul mijlociu al Arieșului. Sub Piatră se află la 13 km est de Baia de Arieș și 35 km vest de Turda. Râul Huda lui Papara este un mic curs de apă, care izvorăște din peșteră Huda lui Papara. După un traseu cu multe repezișuri și cascade se varsă în Arieș după numai 4 km, coborând o diferență de nivel de 260 m. Condițiile naturale au favorizat construirea în trecut, a morilor de apă, motiv pentru care cursul de
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
care cursul de apă a fost denumit local și Valea Morilor. Au fost identificate urmele a 12 astfel de mori, dar din păcate în 2005 mai există doar una cu funcționare intermitenta. Protejată de pereți de stâncă, Râul Huda lui Papara a adăpostit omul încă din cele mai vechi timpuri. Au fost găsite urme concludențe din paleolitic iar din epoca bronzului s-a găsit un celt de bronz care este o armă sau unealtă asemănătoare unui topor. Cel descoperit în Huda
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
adăpostit omul încă din cele mai vechi timpuri. Au fost găsite urme concludențe din paleolitic iar din epoca bronzului s-a găsit un celt de bronz care este o armă sau unealtă asemănătoare unui topor. Cel descoperit în Huda lui Papara are corpul masiv, trapezoidal, lama fiind latița și având tăișul asimetric, datorită probabil uzurii funcționale. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
tăișul asimetric, datorită probabil uzurii funcționale. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a ofrandelor din peșteri. Tot în apropierea peșterii Huda lui Papara au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5000 de ani. De atunci acest sat este locuit fără întrerupere. Dacii din neamul Apulilor, amestecați apoi cu românii atrași de aurul din zonă au supraviețuit până azi neamestecați cu alte popoare. Muntele
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
ultima dată la 1797. În 1992 se construiește alături o biserică nouă și un schit de călugărițe ortodoxe "Sfântă Paraschiva". În incinta mănăstirii se află vesmintele sfintei și două icoane foarte vechi. Aproape de mănăstire, jos pe vale, lângă Huda lui Papara se află un bogat izvor considerat tămăduitor. Stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Solomonar, solomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românești. Stăpâni ai vanturilor și călători prin nori, solomonarii trăiesc
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Huda lui Papara este, daca nu leagănul, cel putin locul care a ținut în viață legendă și tradiția solomonarilor. Această peșteră a fost locuința și loc de cult pentru sute de generatii preistorice. Aici s-a retras regele zeu al dacilor, Zamolxes, făcând
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
loc de cult pentru sute de generatii preistorice. Aici s-a retras regele zeu al dacilor, Zamolxes, făcând din acest loc cale spre alte lumi. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa râului Huda lui Papara își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și răul Huda lui Papara. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal. Fenomenul este foarte neregulat, de două trei ori pe deceniu. O altă legendă, pornită probabil de la populația germană din zonă, leagă peșteră cu cea din Hameln, Germania în care cântărețul
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
pentru mai mulți zeci de ani. Aici ar fi stat închis nimeni altul decât Vlad Țepeș, prizonierul împăratul înainte de a prelua pentru a treia oară tronul Valahiei. În legendă se spune ca temnița castelului are legătură cu peșteră Huda lui Papara și că Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
România, într-o expediție la care au participat mai multe cluburi, Viorel Roru Ludușan descoperă, explorează și cartează singur 250 m de noi galerii. Coechipierii, din cauza epuizării, abandonaseră explorarea. În 1986 Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii Huda lui Papara. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Roru,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinschi, Naghy Martin, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate 12 podețe metalice, două scări și amenajate câteva sute de metrii de poteci
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
orientează spre artă, fotografia subterană. Din 1998 și până în 2003, organizează festivalul național "Speoarta" . Nu este neglijată nici partea de protecție. Nicolae Ludușan afiliază o ramură a Polarisului la Universitatea 1 Decembrie - Albă Iulia și preia custodia peșterii Huda lui Papara. Centrul de Cercetări Geologice și Speologice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Albă Iulia se considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994. Este un
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
denumită poljie. Este o depresiune largă de peste 150 km² bine populată (satele Vale în Jos, Brădești, Valea Poienii). Este drenata subteran, cele trei pâraie care se unesc aici se pierd în masivul calcaros și îl străbat prin peșteră Huda lui Papara. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o rețea de ape. La ploi puternice apă nu poate fi drenata rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fan. Lacul
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fan. Lacul temporar ce se formează sparge în cele din urmă barajul format și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a nascut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din preistorie. Au fost descoperite urme de cultură din epoca bronzului târziu. A fost explorată și cartată de Viorel Roru Ludușan în 1982 după informațile luate
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
10-15 m. Podeaua aproape orizontală este acoperită de bolovani și mâl rezultat din inumdațiile accidentale produse în poljia Vânătările Ponorului în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate colmata cu material adus, crengi sau căpite de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se ridice la
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
se formează un lac temporar care poate sa se ridice la câțiva zeci de metri înălțime, inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]