111 matches
-
că monstrul ducea într-o mână un curcan viu iar în cealaltă o paporniță ceva mai încăpă- toare decât renumita Casă a Poporului. Foarte degajată, gheonoaia deschise portbagajul cu o mișcare energică a foarte generosului ei fund, aruncă curcanul și papornița înăuntru, buși capota, cel mai probabil peste ficatul domnului T, își deschise portiera din spate și se prăvăli pe banchetă. Scrâșnetul ouălor făcut scrob nu se auzi. Nici icnetul de durere al domnului T dar nici umbra rău prevestitoare din
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
nevoie. Aveau acolo o întâlnire. Ce să faci în Brașov, decât să schiezi, înoți și să vopsești? Și să mergi la club? Brașovul e curat și frumos. Două femei au vrut să-mi cedeze locul în autobuz. Eram plin de papornițe. Ministrul meu de finanțe a fost un Lord gelos la pungă. După ce scrii 50 și ceva de volume, poți să ieși de la tine, din pustie. Îți face cinste. Îți promite și cheltuieli de 150 de pâini, dar dacă consumi 100
Scrisoare din Brașov. Impresii de călătorie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339263_a_340592]
-
a auzit vocea conductorului care anunța: „Craiova!... Cine mai coboară la Craiova?” A sărit ca ars și a tulit-o spre clasa întâia, s-o ajute pe conița Corina la coborâre, că-și luase mai multe bagaje. Bâzdoagă a înhățat papornița de mânere, în care-și pusese câteva kilograme de pește sărat (cumpărat din hala Ghica din Piața Națiunii), câteva pâini, portocale și bomboane pentru nepoței, și a coborât pe peron. A chemat un buirjar și i-a spus ca să-i
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
i-a spus ca să-i ducă în satul Vălureni. - Auzi matale, i se adresă birjarul lui Bâzdoagă, după cum te văd... nu-mi dai încrederea că poți să-mi plătești drumul. - Cum să n-aud, prăpăditule!... Tu știi ce am în paporniță? - De unde să știu!... - Bani ghiață, iar dacă nu vrei să-ți înghețe mâinile când o să primești un teanc de hârtii, o să regreți amarnic, că ai vrea să mă duci și până la Horezu, dar cum te văd tare bleg, și spui
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
acasă de pe continent dormeau tun: pe scaunele incomode din sala mare de călători, pe holurile care duc spre cabine, sub toate scările dintre punți, în saci de dormit sau pe pături, pe rucsaci, pe foi de cort, după întărituri de papornițe. Fiecare își zamicise un locșor de pus capul și trăgea fără griji la aghioase. Pentru puținii insomniaci pripășiți pe vapor din rândul celor care confundă vâsla cu lopata, care răpuși de rău de mare, care cu sufletul la gură și
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
căștile pe urechi și în plus, era furat totalmente de peisagiu. Ah, vara la țară. Foto: George Moise Nu, n-am uitat călătoriile cu tramvaiul 21 și nu fac mofturi. Acolo ziceam merci dacă stătea cineva pe patru locuri cu papornițele, mai grav era când prindeam vreo nuntă sau înmormântare de interlopi, că atunci ne luau ăia circulația cu totul. Am făcut o pauză de scris și am ieșit în parc. Era aproape gol, se întunecase. Mai încolo, pe un balansoar
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio () [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
te rog. - Păi, nu toate dramele duc la tragedie, că după ce veți afla o mică întâmplare prin care a trecut bietul tata, acum doi ani, când a măritao-o pe soră-mea Lenuța cu Ilie Străgălie din Poienarii Mari, o să aveți „papornița” plin ochi... Instantaneu, întreaga clasă s-a trezit la viață și râsul elevilor a înviorat atmosfera. - Enescu, nu face pe bufonul clasei! Se poate? - Îmi cer scuze, dar cum e și proverbul: când dracu-și bagă coada... începe tămbălăul. Toate
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
gospodar să ai tot ce-ți trebuie pe lângă casă, ăla erai. Erau opt bărbați și două femei. Bărbații erau cam toți trecuți de prima tinerețe, cu haine groase din dimie și căciuli de oaie pe cap. Fiecare avea la picioare papornițe sau niște desagi în care făcuseră cumpărături de la târg, „cu ploaia asta nu se știe când mai ieșim din văgăuna noastră și pe aici iarna vine devreme și tot mai trebuie sare, ulei, fidea, bulion, orez și oleacă de zahăr
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
atât de mare, încât acesta încântat îl trecu direct profesor universitar. Și cu o nouă plată, ajunse Doru să conducă chiar el, la doctorat, pe alții. Nu exista însă post liber, în catedră, de profesor universitar. Atunci Doru auzi de Paporniță, șeful de catedră de la nou înființata “Facultate de Electronică” care pentru bani, făcea orice. Angajase numai cadre didactice cu alte specialități, în catedră, pe bani grei. Și de așa ceva nu ducea lipsă domnul Olabă. Mona era în continuare inspectoare și
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
fund, că a început să-l lovească peste mâini. De data asta țipetele lui erau reale. Atunci a schimbat tactica. A doua zi a venit cu o găină. A fost primul care a reușit să aducă o găină într-o paporniță. Câteva zile a fost lăsat în pace, dar monitorul general iar i-a trecut la catastif liniuțe fără număr. La fel îl înnebunise și pe bietul Gogu cu liniuțele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeași zi, Ionel
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
atenție. Poimâine e ziua mea de naștere iar pentru a serba și evenimentul , v’am pregătit o mică surpriză...!” “Ce anume...?” - se precipită Șeful Șantierului. “Am fost plecat ieri la o baltă din apropierea Dunării care se numește Mânăstirea, aducând două papornițe de pește proaspăt, o frumusețe...!” “Ce specie...?” - Înghiți În sec Gică Popescu. “Jumătate crap până’n două kilograme iar restul șalău burdușit cu icre. Toată noaptea am curățat cu Atena pregătindu-i bucuroși În speranța delectării ca pe timpuri bune
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ar fi Întâmplat diferit altuia, unui om care mânca, bea, fuma și al cărui sînge era doldora de grăsime, nicotină, alcool, secreții sexuale. Nici urmă de ele În sângele lui Sammler. Era atunci nu chiar uman. Zdreanță și hârtie, o paporniță legată cu sfoară, și acele obiecte puteau să fie luate de vânt unde doreau, dacă ar fi plesnit sfoara. Nu ar fi contat mult pentru nimeni. La acel minimum eram noi. Nu Încăpea loc acolo pentru apel la omenie, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să afle unde se pitește mingiuca, deși știe precis, a văzut doar cu ochii lui cum ăl borțos a dat-o în stânga, nu pariază, e prea ușor să câștige din prostia țiganului, uite-l cum îi dă miarul babei cu papornița, de și-ar pune mintea cu ei, în trei clipite i-ar rade, mai râde puțin când vede cum Zanzibaria se ferește să n-o pocnească Pișcot ăl chior, femeia se agață de brațul lui, șantieristul dă să-l pocnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu deznădejdea lor resemnată. Cu uimirile lor fără întrebări. Uimiri ale neputinței de a înțelege cum de viața își bătea întruna joc de ei, până și în acele nopți când își păzeau, treji cu un nesomn al zădărniciilor ultime, sacii, papornițele sau lăzile cu marfă. Păreau, așa, în inima nopții, nedormiți, în veșnică pândă, un fel de stafii venite din însuși pământul pe care îl lucrau, din adâncimile tainelor de lut și ierburi în care își duceau morții și în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
brațe, pe burtă, încovoiat de greutatea ei. Uneori are și un teanc de ziare, strânse cu sfoară. Atunci, cu un fel de cablu cauciucat, verde, leagă pachetul de servietă și legătura și-o poartă pe umeri, cum își duc țărăncile papornițele la piață. Stă ceasuri întregi în librărie, în dreptul ferestrelor. Privește îngândurat perindarea trecătorilor. De cele mai multe ori îl aflu stând într-un picior, dreptul, cu celălalt petrecut pe după gambă. Pare un yoghin în meditație. Am încercat de câteva ori să discut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ni-i trimete nouă, de buni, oameni buni! Da’ ci-i pământu nostru al Moldovei, dom’țători: groapă di gunoi? umblătoare? Da uită-te la ei cum ne vin când ne vin; desculțăi, dezbrăcățăi, cu toată averea-ntr-o coșâlcă - paporniță Îi spun ei... Într-o lună de zile se-mbracă - ghini fac; se-ncalță - ghini le prinde: s’ nu intre-n așternut cu băligile călcate, tot umblând să afle cum să ne mai amăgească... În trii luni, uite-l gras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ghearele pe lângă corp. Cu fiecare metru pe care-l face mașina în direcția camerei în care Nana așteaptă, foamea mea crește, pofta mea insațiabilă se apropie de apogeu. Fir-ar să fie, neroada asta nu putea să urce decât cu papornița în mașină și să mi-o proptească sub picioare. Noroc că la a doua cobor. E prea departe, trebuie să merg, pe gerul ăsta, în condițiile astea mizerabile, până la capătul pământului. Și n-am chef să mă îmbolnăvesc doar ca să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zicea oamenii Spală-Varză... — Trage-ți, femeie, coșu ăla-ntr-o parte, că de când te-ai suit, tot în drum stai cu el, de-se-mpiedică lumea... strigă chiar lângă urechea ei un bărbat mărunt, lat în spate. Coșul e o paporniță împletită, în care cârâie două găini cu creasta pleoștită. Acu două stații s-a urcat o țărancă cu ele, a văzut-o ea când s-a urcat prin față. — D-apăi unde-i vrea să-l pui ? întreabă țăranca. își ia
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
împletită, în care cârâie două găini cu creasta pleoștită. Acu două stații s-a urcat o țărancă cu ele, a văzut-o ea când s-a urcat prin față. — D-apăi unde-i vrea să-l pui ? întreabă țăranca. își ia papornița de jos și începe s-o târască printre picioarele celor din jur, găinile fâlfâie din aripi și-și zbat picioarele legate. — Uite-așa-i la a doua, se suie și cu coșuri, și cu varză, și cu tot ce vrei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mele. Iar În compartimentul curat și plin de inox și de sticlă nu se mai schimbă opinii, pasagerii Își admiră dispozitivele electronice cu aere tăcute, sobre. Singura care nu admiră nimic, moțăie cu teamă, e o țărancă ce-și ține papornița de rafie În brațe și care pare o fantomă pe care anul 1989 ne-a lăsat-o cadou - o fantomă care Își drege vocea și suspină, probabil sub presiunea unui verbiaj oltenesc neconsumat, care acum Îi chinuie visul. Bag mîna
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
general și ocuparea funcției de șef al Direcției de Cultură din Ministerul Apărării, În armata română postrevoluționară. Ironie sau cinism? Abia dacă mai are importanță, notez pe margine, sub privirea căscată brusc a țărăncii care a dormit tot drumul cu papornița de rafie În brațe. Generalul-procuror i-a Întocmit un dosar pentru crime Împotriva păcii și crime Împotriva umanității, dar se pare că lucrurile s-au oprit undeva pe drum și condamnarea n-a mai venit. Coborîm toți În București. Tipul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
chilie, gustarea de dimineață mă aștepta pe masă, ca de obicei. Oare cine a adus-o? Nici un semn care să-mi vorbească despre aceasta... Am ieșit să plec spre locul meu de pe malul iazului. Dinspre vale, venea Sevastița, purtând o paporniță grea. M-am oprit, curios să aflu de unde vine la ora aceea. ― Sărut mâna, conașule - m-a întâmpinat ea cu glas moale. ― Bună dimineața, Sevastițo. Da’ de unde vii la ora asta, așa încărcată? ― Apâi, conașule, m-o trimăs părintili sî
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vii la ora asta, așa încărcată? ― Apâi, conașule, m-o trimăs părintili sî aduc niști curechi din grădinî, cî vre sî-l pui’ la murat. Șî iaca cî aghe mă târâi. ― Vrei să te ajut? - am întrebat-o, întinzând mâinile spre papornița cu varză. ―Ei, da’ ghini ț-a șâde matali, conașule, cu ditai papornița cu curechi în spati. Lasî cî o duc eu șî când m-a vide Zâna mi-a ișî înainti. Aceste vorbe au făcut să-mi revin după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aduc niști curechi din grădinî, cî vre sî-l pui’ la murat. Șî iaca cî aghe mă târâi. ― Vrei să te ajut? - am întrebat-o, întinzând mâinile spre papornița cu varză. ―Ei, da’ ghini ț-a șâde matali, conașule, cu ditai papornița cu curechi în spati. Lasî cî o duc eu șî când m-a vide Zâna mi-a ișî înainti. Aceste vorbe au făcut să-mi revin după noaptea aproape nedormită. Am ajutat-o pe Sevastița să-și aburce papornița în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ditai papornița cu curechi în spati. Lasî cî o duc eu șî când m-a vide Zâna mi-a ișî înainti. Aceste vorbe au făcut să-mi revin după noaptea aproape nedormită. Am ajutat-o pe Sevastița să-și aburce papornița în spate. Când a fost gata de drum, mi-a urat, cu glas moale: ― Sî fii sănătos, conașule. Șî sî știi cî Zâna îi sănătoasî șî sî gândești la mata. ― Spune-i că și eu mă gândesc la ea. ― Da
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]