2,818 matches
-
banii când vrea. Enervat de răspuns, inculpatul l-a prins de gât. Bine intenționat, N.I. , aflat pe stradă, a sărit să-i despartă. Gestul său nu a fost apreciat de către C.V. Supărat peste măsură, acesta a pus mâna pe un par, lovindu-l puternic în cap pe N.I. Când bărbatul s-a prăvălit la pământ într-o baltă de sânge, C.V. a luat-o la fugă. Victima a fost transportată la spital abia în cursul zilei următoare și a necesitat pentru
Agenda2004-47-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283076_a_284405]
-
a adapta o terminologie de specialitate engleză și deci internațională, fie, mai ales, de tentația de a exprima în versiunile românești o colocvialitate simpatică și glumeața. Încă o dată, temerile legate de riscul că inovațiile tehnice să producă o uniformitate plicticoasa par să nu se dovedească total întemeiate. E drept că pe de o parte comunicarea modernă se simplifica, se clișeizează, urmărind eficientă maximă; pe de altă parte, ea produce totuși insule de expresivitate, cu atît mai puternice cu cît sînt comprimate
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
s-ar fi apucat să ofteze. Știți cum ofta? Ofta așa, rar, îmbunata și tihnit, ca atunci cînd mă apucăm să-mi fac gamele la vioară, fără să mă cheme nimeni și ea intra în camera ca să mă mîngîie pe par. Mă înnebunea moșu^ Cretu. Cînd îmi era lumea mai dragă și alții băteau hapucu^, atunci venea el cu scripca, la lecții. Minge nu există decît la Avîntul Cîmpulung; umpleai un ciorap cu cîrpe, îl coseai rotund și ăla era hapucu
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
a unei vârste fericite rezultă cel mai frumos poem al Denisei Comănescu și unul din cele mai frumoase care s-au scris în ultimele decenii în limba română: "Cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât pe buze/ surâsul mi-era frate râsul văr// oglindă se-nrosea că fata mare/ scaune mieunau, pisicile deveneau țepene/ mi-era dor de tine că de o eroare/ adormeam îmbrăcată în roșu - sămânță de pepene
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
văr// oglindă se-nrosea că fata mare/ scaune mieunau, pisicile deveneau țepene/ mi-era dor de tine că de o eroare/ adormeam îmbrăcată în roșu - sămânță de pepene// cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât pe buze/ surâsul mi-era frate râsul văr" (Lied). Ar fi păcat că Denișa Comănescu să nu continue ceea ce a început cu ani în urmă. Așteptăm cu nerăbdare reluarea captivantei ei aventuri lirice, asemenea spectatorilor
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
să-și amintească. De la conturile care ba apăreau, ba dispăreau ale lui Ceaușescu, la contul "Libertatea", de la vilele de protocol ale partidului comunist la fabricile și I.A.S.-urile care mai produceau câte ceva (precum faimoasele vii de la Murfatlar, intrate, cu pari cu tot, în posesia unui important personaj politic ce bâzâie necontenit de zece ani încoace), totul a fost înghițit de o subțire pătură de hrăpăreți. Îi știe toată lumea, dar nimeni nu are insomnii din cauza asta! Mai apoi, bălmăjeala privatizărilor, făcute
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
operatorul unei plaje din Eforie Nord a decis să extindă zona privată unde se stă numai pe șezlonguri și nu mai au voie să iși întindă cearșafurile pe nisip. Supărați, oamenii au cerut explicații. Pe latura asta nu erau șezlonguri. Parii erau bătuți aici, iar acum gata, s-a ocupat totul cu șezlonguri. Nu avem unde să ne așezăm. Chiar nu avem voie să ne așezăm undeva pe cearceaf!", a declarat un turist, conform . "Cum să obligi omul să stea pe
Scandal pentru plajă la Eforie Nord- VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/25495_a_26820]
-
Acest deținut a ajuns în colonie în 1962 și își amintește că Ficior era comandant. În ceea ce privește regimul de detenție, (?) amintește despre mâncarea proastă și puțină, pedepsele pe care le primeau ?din orice?. Deținuții erau alergați cu calul și bătuți cu parul de către col. r. Ficior și maiorul (?)", se arată în rechizitoriul prin care torționarul a fost deferit justiției. "Nu mi-am îndeplinit norma stabilită în agricultură, am primit drept sancțiune să port timp de 21 de zile lanțuri grele de 3
Supraviețuitor al torționarului Ficior, mărturii cutremurătoare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21848_a_23173]
-
era ceață am fost ținuți câteva ore afară, timp în care în locul unde eram adunați a venit și locotenentul major Ficior Ioan responsabil cu reeducare în centrul Luciul Giorgieni. Ceilalți deținuți au apucat să strige ?fugiți că vine Ficior cu parul?, eu nu am apucat să fug și acesta m-a lovit cu o bâtă (folosită la transportul ciuberelor de mâncare) peste mână și peste umăr, rupându-mi clavicula", a povestit fostul deținut, audiat în dosar. Acesta a mai spus că
Supraviețuitor al torționarului Ficior, mărturii cutremurătoare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21848_a_23173]
-
spectaculoasă, pentru a ajunge la subiectul discuției: "On n'arrive à la subtilité qu'au prix de la vigueur. Țel est le cas du français. En revanche, pour un esprit debridé, amoureux de desordre, porté vers l'excès ou l'équivoque par inaptitude à la clarté, quelle leçon de discipline îl représente, quel moyen de torture, quel ascetisme! Apres avoir pratiqué d'autres langues, simples et relachées, vraies sources d'impropriétés délicieuses... on subit l'épreuve du français comme une camisole de
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
cunoaște bine, respectiv străinul care adoptă franceză: "Après avoir fréquenté des idiomes dont la plasticité lui donnait l'illusion d'un pouvoir sans limites, l'étranger debridé, amoureux d'improvisation et de désordre, porté vers l'excès ou l'équivoque par inaptitude à la clarte, s'il aborde le français avec timidité, n'y voit pas moins un instrument de salut, une ascèse et une thérapeutique" (p. 123). Nu este însă o regulă și, uneori, textul revizuit adaugă în loc să suprime. Puțin
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
se vedeau "prezidențiabili" nu din orgoliu și meschinărie, ci, firește, pentru a se pune în slujba țărișoarei! Nu de-un regim al coloneilor are azi România nevoie, ci de oameni care să înțeleagă mersul din ce în ce mai complicat al lumii. Nu de "parul" promis de dl. Meleșcanu, ci de talentul de a descifra limbajul sibilinic al marilor bancheri ai globului. Nu de orgoliile partidelor de buzunar și de cotcodăcelile penibile ale unor nulități cu fumuri, ci de pragmatismul și decizia unor oameni care
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
ai sentimentul că îl redescoperi pe protagonist, uneori parcă mai minunat și mai grozav decît pînă atunci. Firește, există mult idilic în acest volum. Michael Heim e un Făt-Frumos (unul dintre autori chiar folosește sintagma), iar cei adunați în jurul lui par, nu o dată, pitici fermecați și îndrăgostiți de Albă-ca-zăpada lor. Dar e un idilic asumat și perfect controlat prin alternările de voce între scriitura direct-personală a prefețelor și dezbaterea grupului. Cartea începe cu evocarea Adrianei Babeți, care l-a cunoscut pe
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
zece ani ridicau pumnul la ideea de privatizare. Poluarea criminală a marilor combinate a devenit posibilă pentru că nefericiții de azi sunt "bărbații" care au blocat, de fiecare dată, drumurile, au sechestrat prefecții, au alungat investitorii și au pus mâna pe pari când s-a vorbit de vinderea mamuților ucigași. Cei care suferă infinit mai mult sunt tocmai dușmanii privatizării. Las de-o parte faptul că o întreprindere particulară nu riscă în ruptul capului să provoace pagube, nici sieși, nici altora, pentru că
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
ne s'agit ni de vengeance, ni de chasse aux sorcières. Il s'agit de rendre l'air enfin respirable". (p. 131) Alex. Paleologu deconspiră cu multă răbdare și, mai ales, cu eleganță câteva prejudecăți cu privire la Est, "un monde ignoré par le lecteur auquel je m'adresse". Conflictele rasiale, xenofobia, țiganii, antisemitismul sunt probleme cel puțin la fel de acute și în restul Europei. Citite în Franța, aceste eseuri vor fi considerate radicale și puse în rând cu cele semnate de Lucian Boia
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
valutiștilor sau panacoților care nu sînt dispuși să își "achite datoriile"" (ib.); "Panacoți capturați de polițisti. Zona centrală a orașului este un vad bun pentru panacoții care își aleg victimele cu precădere din rîndul turiștilor" (ib.) etc. Atestările lui panacot par a fi mult mai frecvente decît cele ale sinonimului panacotar; nu lipsesc, totuși, nici acestea: "polițiștii au prins în flagrant un panacotar" (Curierul zilei - Argeș - , arhiva on-line); "panacotarul voiajor a fost reținut" (ib.); "joi dimineață, trei panacotari acționau în autobuzul
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
în Bucureștiul interbelic, în 1937. Autorii ei erau nu români, ci doi francezi, Paul Desfeuilles și Jaques Lassaigne, hotărîți să manipuleze discursul francez despre România în favoarea românilor. La Roumanie vue par les français d'autrefois - choix des textes et notes par Paula Romanescu. Editions de la Fondation Culturelle Roumaine. Bucarest - 2001. 328 p.
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
kaghebist, întocmai ca și antecesorii lor din Securitate! Lucrurile se înfățișează într-o lumină chiar mai șocantă: dacă Securitatea voia să-l compromită pe fostul ofițer de armată din cauza rudelor americane (un motiv perfect logic pentru haidamacii care implementau cu parul politica lui Ceaușescu), ce interes ar fi avut, în 1993, "profesioniștii" lui Măgureanu să procedeze atât de odios? Atenție la dată: 1993, anul în care Iliescu și turma lui nesutulă domneau discreționar asupra țării! N-am auzit, nici înainte, nici
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
societății românești, oamenii lui Adrian Năstase trag de timp, așteptând ivirea cine știe cărui miracol. În afara câtorva declarații cinice ale premierului ("Domnii nemulțumiți din opoziție n-au decât să mai stea afară o tură!"), înafara proptirii tot mai ferme a regimului în parii securismului, nimic de semnalat. Nici o undă de speranță, nici un curent de aer proaspăt: aceleași figuri smochinit-tuciurii, îmbătrânite cu patru ani, aceeași aroganță stupidă, aceeași suficiență tâmpă și același limbaj primitiv, menit să ascundă o impotență de decenii. Descurajarea populară e
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
ce profituri imense ar avea România din prezența lui Răzvan Ungureanu în locurile unde se stabilesc prioritățile pentru Balcani sunt aceiași care - așa cum o făcea de curând un secretar de stat de la Apărare - ne-ar dori priponiți pe vecie de parul rusesc. Cu texte iresponsabile de genul "Integrarea N.A.T.O. nu e o prioritate" (redau ideea, nu chiar cuvintele, altminteri mult mai meșteșugit-grosiere!) vom putea să beneficiem, maximum, de spectacolele unui Teatru Național sufocat de piese ale directorului sau de revenirea
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, col. PSB, vol. 39, Scrieri, partea a II-a, Edit. IBMBOR, București, 1992, p. 138. 81 Ibidem, p. 312. 82 Cyrille d'Alexandrie, Lettres Festales, tom I, 5, introduction generale par Pierre Evieux; introduction critique, texte grec par W.H. Burns; traduction et annotation par Louis Arragon, Marie-Odile Boulnois, Pierre Evieux, Marguerite Forrat, Bernard Meunier, col. Sources Chrètiennes, no.372, Les Editions du Cerf, Paris, 1991, p. 175. 83 Pr. Prof.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
răbufnelile vijeliei care începuse, am auzit, peste sălița dintre odaia mea și a gazdei, niște gemete ca de durere. Alarmat, sării din pat privind peste săliță spre ușa de vizavi care se deschisese din cauza curentului... Pe patul sărăcăcios cu patru pari înfipți în podeaua de lut, bărbatul și femeia casei, oameni de vreo patruzeci de ani, fără copii, cu ei așezați în alte locuri, probabil, se luptau îndîrjiți pe patul de lemn avînd în loc de cearceaf o rogojină, - văzusem bine, foarte nouă
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
cordonul de polițiști și se repeziră la Piper. - Nu, n-am făcut nimic de genul ăsta! urlă el în timp ce femeile încercau să-l smulgă din mîinile polițiștilor. Sînt pur și simplu un ins obișnuit, un... Sonia puse mîna pe un par care nu demult avusese pe el o pancartă cu mesajul " Doamnele de Aur Te Iubesc!" și-i smulse sînii falși uneia dintre vînătoarele pornite pe urmele lui Piper. - O, nu, nu-i așa! strigă ea. E al meu! După care
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
pocker" contra Divinității, s-o îmblînzească prin oferta aceea nemaipomenită. Mîncărurile, bucatele, cele mai multe făcute din pește, ca pescari ce erau, sunt aduse pe rînd de toți sătenii și așezate, jur-împrejurul bisericii lor vesele, pe niște scînduri negeluite puse pe niște pari înfipți în pămîntul roșcat, nisipos, al locului... Astfel încît biserica părea ocrotită de niște zei localnici ai lor ce s-ar fi ocupat și ei, pe vremuri, cu pescuitul, dar care, acum, ieșind la pensie și primind pensia lor cerească
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
devenit violent și i-a amenințat pe toți cu un levier. A fost chemat cumnatul gazdei, Petru Dunca, de 54 de ani, față de care Grădinaru s-a manifestat la fel. La un moment dat, Dunca l-a lovit cu un par în cap pe Grădinaru, iar acesta și-a pierdut viața. Biroul de Presă al I.P.J. Timiș a furnizat o serie de amănunte despre anchetă. A fost efectuată autopsia. Medicul legist a apreciat că moartea lui Grădinaru, în urma unei singure lovituri
Agenda2003-15-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280899_a_282228]