961 matches
-
cultul lui Adrian Păunescu este, ca și primul (semnalat de Cronicar în treacăt), un talmeș-balmeș pe măsura personalității și operei poetului-director. Puțini publiciști au cutezat să lege numele unei gazete de numele lor. E nevoie de o bună doză de paranoia să-ți faci chip cioplit dintr-un hebdomadar. Și să acoperi singur o treime din pagini. Hărnicia lui A.P. nu e în discuție. Doar modestia omului și valoarea operei. Interviul cu M. Eliade, reluat (de ce?) din volumul Sub semnul întrebării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Interesant că autorul își permite atitudini etice față de civilizația contemporană, dar nu intervine în discursul opresorilor, al celor care nu s-ar da în lături de la nimic pentru a impune lumii adevărul lor. Discursul lui Pierre cel evident atins de paranoia, cu care se deschide romanul, este partea cea mai reușită literar (impecabilă chiar) a acestei cărți. Faptul că în general în scrierile lui Queneau victima este judecată la sînge sau compromisă, iar opresorul este tratat doar cu ironie sau ridiculizat
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
familie. Dar izolarea politică și culturală din perioada comunistă a deformat imaginea noastră de sine, ne-a făcut sfioși și temători în fața misteriosului și superiorului Occident, iar aceste complexe (care nu ne părăsesc niciodată cu totul) se pot transforma în paranoia, resentiment, închidere ursuză în sine. În general, oamenii din Berlin nu sînt confruntaționali, evită orice prilej de dispută care-ar putea stîrni stînjeneală sau adversitate. Am întîlnit însă atitudinea aceasta peste tot în lume, iar cercurile românești civilizate nu fac
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
timp, parte absolută a Europei și oarecum la periferie în multiple sensuri literale și metaforice, o țară care a avut și are dificultăți mai mari și mai durabile decât ale altor națiuni europene, care are interesante obsesii și forme de paranoia (pe care se pare că le-am ilustrat în mod greșit, după cum rezultă din răspunsurile iscate de articolul meu) și care este un caz-test pentru bunăvoința Uniunii ce se presupune a fi deschisă tuturor europenilor. À propos - mi se pare
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
același lucru: lumea de azi. Și "starea ei de spirit", decorul propriu-zis țesut pe pereți, ai căror generatori sîntem noi. Există vreun leac pentru boala din noi, pentru frustrările, neputințele, disperările pe care le purtăm, pentru angoasele și accesele de paranoia din fiecare? Nona Ciobanu - regizor, Harry Tavitian - jazz-man, Liliana Pană - actriță, Laurenția Barbu - dansator și coregraf, Ana Olteanu - scenograf încearcă să formuleze un răspuns, posibil, la frămîntările expuse în monologul lui Zografi: teatrul-muzica-dansul-artele vizuale se străduiesc, pe cont propriu și
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
a cuvîntului, cea mai bună voce care poate rosti divin neputințele ființei, culmile pe care ajunge și abisele în care se prăvălește, care poate vorbi despre consistența și imaterialitatea succesului (chiar. Ce este succesul?), despre vulnerabilitatea, forța, coerența și incoerența, paranoia și modestia actorului nu poate fi nimeni altul, acum, decît Marcel Iureș. Nu rege, nu împărat, nu episcop. Un actor martor al decăderii și degradării lumii, a celor din jur, a derizoriului spre care este împins el, ca artist și
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
lume în care portretul lui Hitler este încă pe pereți (în anul 1984) și porcii se află într-o odaie vecină, într-un loc în care Shakespeare este pomenit ca reper iar umezeala îți intră în corp pînă la os. Paranoia este singura care se dă în spectacol într-un spațiu al paradoxurilor. În Utzbach, Bruscon repetă obsedant numele localității ca un exercițiu de a se obișnui cu realitatea în care a plonjat, de-a și-o vîrî în cap, în
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
este spectacolul pe care-l privim. Cel finit, cel care presupune coerență, acțiune, logică, concretețe este amînat mereu, suspendat dintr-un motiv sau altul. Ca și în viață. Vorbăria devorează fapta, o înghite, o anulează. Ipocrizia din fiecare, ca și paranoia din fiecare, nu mai face parte din figurație. Sulemenită sau nu, ea devine însuși protagonistul din noi, însăși maniera de a exista. Drumul de la cuvînt la gest, la faptă este fracturat. Poate și de asta Creatorul de teatru nu a
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
statutul actual ori chiar a unui nou statut). În această etapă intră în scenă cu adevărat dl Uricaru și aruncă în derizoriu Conferința și Consiliu, pretinzînd că el este președintele ales statutar și că înțelege să-și vadă de treabă. Paranoia sau disperarea care pot fi bănuite în spatele declarațiilor d-lui Uricaru sînt problema personală a d-sale. Neregulile care au condus la criză și imaginea proastă pe care breasla o face sînt însă ale tuturor scriitorilor. Nu încape nici o îndoială
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
de a ne autodefini nu izvorăște din spaima că n-avem identitate, ci din iritarea că identitatea nu ne este recunoscută la valoarea ei. Cu excepția tînărului Cioran, nici unul din gînditorii noștri naționaliști nu are comportare schizofrenică, defensivă, autocritică și pesimist-prăpăstioasă. Paranoia se observă clar la cei mai mulți, ultimul exemplu (dar cît de caracteristic!) fiind Noica, ofensiv, critic îndeosebi la adresa altora și optimist mai dincolo de marginile adevărului.
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
deși emigrase de mic cu familia în Anglia. Se întorcea în Rusia cu nostalgie și curiozitate. în aceeași perioadă Anna Ahmatova, la peste cincizeci de ani, se bucura de o popularitate care o făcea vulnerabilă în fața puterii, stîrnind invidia și paranoia ce aveau să-i fie fatale. înainte de Revoluție făcuse parte din gruparea literară acmeistă, conceptual opusă simbolismului, înființată de primul ei soț, poetul Nikolai Gumilev. Deși se despărțise de acesta din august 1921, cînd Gumilev căzuse victimă unei vînători de
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
mizerabile, dar totuși certitudini". Iar prin introducerea dictatorului ca figură a considerațiilor antitotalitare se obține un adaos de polemică riguros exactă în elanul său inversat: "Și într-un sens și într-altul falimentul lumii de unde veneam (agravat la noi de paranoia de tip Bokassa și Mobutu a unui om fără școală care nu muncise practic niciodată și se imagina pe sine ca al doilea Mihai Viteazul) era evident, fără a mai fi nevoie de analize filosofice, sociologice sau istorice: "socialismul real
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
tâlc, ar putea face figura unei rude mai sărace cu duhul a lui Zacharias Lichter sau întruparea stradal-mioritică a unui Palomar, dacă n-ar suferi de o ușoară autofilie (pictează chipul lui Iisus cu propriile trăsături), de halucinații, accese de paranoia și chiar dedublare a personalității. Iar dacă n-ar avea oareșce umor și autoironie, Bikinski ar fi chiar un personaj pe de-a-ntregul tragic: are vedenii, propriile cópii îi populează halucinațiile, aude voci cu care intră în dialog, ține cuvântări
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
oarecum privilegiată de rezistență într-un sistem prin contrazicerea lui în detaliu, în formele lui intime. După cum se vede, Sorin Alexandrescu își alege și aici afinii "întru" identitate. Autorul propune o schizoidie ideală în detrimentul bolii naționale sub comunism, boala manipulării: paranoia. Mai trebuie spus că această "identitate în ruptură" își are clar originea în conceptul coincidența oppositorum, lansat de un fruntaș al "codului etic", Mircea Eliade. Una dintre caracteristicile românilor ar fi dorința de imitare necondiționată a Occidentului. Orice modă, orice
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
ar fi fost mai puțin limpezi, probabil. Ei bine, ceva de genul acesta s-a întîmplat la noi". Într-o perspectivă maximă, Octavian Paler recurge la memoria infrastructurală spre a insista pe specificul național, care nu se cuvine obnubilat de paranoia naționalistă, care trebuie să rămînă un reper al identității noastre de neam, inclusiv în contextul unei dezirabile "integrări europene". Patriotismul ar fi, în concepția d-sale, o solidaritate în temeiul unor principii inalienabile, un ethos colectiv decurgînd din aplicarea lor
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
stației spațiale Prometheus. Kelvin pornește în această călătorie la solicitarea prietenului său Gibarian (Ulrich Tukur), comandantul misiunii de pe Prometheus. Ajuns acolo, Kelvin este șocat de ce găsește: Gibarian s-a sinucis, iar cei doi oameni de știință rămași prezintă semne de paranoia, datorită stresului provocat de rezultatele cercetărilor făcute de ei asupra planetei Solaris. Kelvin este prins în misterul acelei lumi stranii. presa la zi TeleMAX. Noua publicație timișoreană se vrea un ghid TV, cu apariție bilunară. Revista de 38 de pagini
Agenda2003-11-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280803_a_282132]
-
Practica ne arată, însă, că în universalitate culturile mici devin și mai mici, iar culturile mari își impun tiranic valoarea, valorile. Istoria lumii o înlocuiește pe cea a unei nații. Cetățeanul e în centrul lumii și nicăieri. Un soi de paranoia domină actul public, discursul public se adresează cetățeanului lumii și mai puțin indivizilor cu nume și prenume, cu problemele zilei și ale nopții, cu sentimentele lor care se consumă în cel mai mare anonimat. Păpușarul nu mai folosește păpuși, ci
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
așteptare, ți se dă pe mână, indiferent de calificarea ta reală, o funcție, o emisiune, o sursă de vanitate, de prețuire publică sau de clan), dar sfârșește în schimonosire lăuntrică, într-o formă mai mult sau mai puțin accentuată de paranoia.” Iar Vintilă Mihăilescu, în articolul Modernizarea României, compară ce încărcătură de sens are termenul modernizare în Slovacia și în România și constată o diferență vădită: la slovaci, modernizarea este legată preponderent de industrializare, iar la noi ea este în conexiune
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
s-a aflat și Proiectul de lege al votului prin corespondența 27 de articole pe 17 pagini! Mă îngrijorează birocrația și pierderea de timp a românilor în orice fac, cred că este vorba de o absurditate românească, un fel de paranoia, ajunsă la extrem. Chiar și cele mai simple lucruri devin complicate la români, lipsind total spiri tul practic. Compatrioții mei se pierd în amănunte și nu pot ajunge decât cu multă greutate să facă fapte mari. Asta am simțit și
Forumul Românilor de Pretutindeni - un secret bine păstrat!. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]
-
de agitație proromânească. După o detenție de 45 zile la penitenciarul din Chișinău, a fost eliberată din lipsă de probe. Timp de 2 ani s-a resemnat să ducă o viață liniștită la Iași, dar la 16 august 1916, când paranoia Primului Război Mondial angrena tot mai multe țări, a fost mobilizată ca medic militar la Chișinău. În toamna aceluiași an s-a angajat în calitate de medic la spitalul din Costiujeni, unde a lucrat până în noiembrie 1918. Anul 1917, cel în care a luat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
aici și aici, citiți epopeea de 4 luni a unei diagnosticări. Voi reveni, în zilele următoare, cu o mărturie a unei alte tinere cu Lyme, scrisă special pentru acest blog. Nu vreau să vă sperii sau să vă bag în paranoia, vreau doar să vă ajut să știți mai multe, ca să puteți anticipa, preveni și înțelege mai ușor. Informațiile care au circulat zilele acestea în presă nu mi se par suficiente.
Ar trebui să știm mai multe despre boala Lyme by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20272_a_21597]
-
extinde cu o viteză fulminanta și amenință să decimeze populația în doar câteva zile. Misiunea autorităților de a ține situația sub control devine aproape imposibilă, în condițiile în care panică iscata între oameni devine la fel de puternică că însuși virusul, iar paranoia pune stăpânire pe întreaga populație. Cu timpul în defavoarea lor, medicii încearcă cu disperare să găsească un antidot, fiecare secundă scursa aducându-i cu un pas mai aproape de sfârșitul tragic. Din 30 septembrie începe lupta pentru supraviețuire, odată cu premieră din România
Distribuţie de Oscar în filmul Contagion [Corola-blog/BlogPost/99933_a_101225]
-
extinde cu o viteză fulminanta și amenință să decimeze populația în doar câteva zile. Misiunea autorităților de a ține situația sub control devine aproape imposibilă, în condițiile în care panică iscata între oameni devine la fel de puternică că însuși virusul, iar paranoia pune stăpânire pe întreaga populație. Cu timpul în defavoarea lor, medicii încearcă cu disperare să găsească un antidot, fiecare secundă scursa aducându-i cu un pas mai aproape de sfârșitul tragic. O producție Warner Bros, Contagion: Pericol nevăzut poate fi urmărit în
Pericol nevazut [Corola-blog/BlogPost/99927_a_101219]
-
extinde cu o viteză fulminanta și amenință să decimeze populația în doar câteva zile. Misiunea autorităților de a ține situația sub control devine aproape imposibilă, în condițiile în care panică iscata între oameni devine la fel de puternică că însuși virusul, iar paranoia pune stăpânire pe întreaga populație. Cu timpul în defavoarea lor, medicii încearcă cu disperare să găsească un antidot, fiecare secundă scursa aducându-i cu un pas mai aproape de sfârșitul tragic. În premieră din 30 septembrie pe marile ecrane din România, Contagion
Pericol nevazut [Corola-blog/BlogPost/99927_a_101219]
-
știrbească orgoliul, prestigiul. O mulțime de sportivi se dopează prin consumarea unor substanțe anabolizante, transfuzii de sânge, hipnoză etc. Alți sportivi cad pradă „vedetismului”, unui egocentrism exacerbat ce pornește din conștientizarea propriei valori și se sfârșește uneori în psihoze precum paranoia. Acești spotivi nu mai suportă să piardă, să fie criticați de antrenor sau de colegi, ori să fie sancționați de arbitru. În caz de înfrângere își declină imediat responsabilitatea, caută vinovați, inventează vinovății, pleacă nervoși la vestiare. Atunci când câștigă amintesc
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]