4,853 matches
-
le ia perpetuu pentru a le introduce într-un viitor roman: Când studiam un obiect, un chip omenesc, o fațadă, le studiam în felul în care urmau să fie redate (mai târziu) într-o carte, alăturându-le adjectivele, adverbele, prepozițiile, parantezele și mai stiu eu ce... Eram o carte ambulantă, vorbitoare, un compendium enciclopedic care se tot umfla, ca o tumoră malignă." Tocmai pentru că sunt atâtea de spus, personajul Henry Miller ezită. Nu găsește cuvântul potrivit, nu găsește subiectul cel mai
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
toate acestea, furia mea împotriva mea, această înțelegere, această plăcere de a fi singură. Dar nu spun că pentru asta îl iubesc. "E normal". El procedează așa fiindcă nu poate altfel. Tot acel altfel a fost iluzia și capcana mea, paranteza, plapuma în care transpir, nenorocirea mea, doliul meu, invidia mea. El nu o face pentru mine, el își vede de treabă. Asta îmi place. Îmi place locuința mea, nu e zgomotoasă, nici prea caldă și vizavi nu e nici un șantier
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
și strigăm furioși și nemulțumiți / oblojindu-ne complexele / să ni se întoarcă memoria / căci viitorul fuge de sub picioarele noastre / cu viteza minciunii"(semn de carte) Basarabia este, pe rând, „temniță abandonată", „muzeu al erorilor", „land leprozat", iar istoria ei o paranteză. Intrigat și amenințat, în același timp, de „cultivarea amneziei", poetul-călător printr-o Europă liberă, unde comunismul e abordat esteticește și doar în cărți de specialitate, nu se poate sustrage sentimentului de tragic, scepticism și neliniște pe care i-l furnizează
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
fragmentat decât divizat, un conținut pe care, în mod cert și la urma urmei, doar eruditul - și numai el - îl poate stăpâni în ansamblul lui, adică pe toată suprafața, precum și, mai ales, în adâncimile feluritelor straturi. Să deschidem, într-o paranteză lămuritoare, un provizoriu inventar: de la "nexul miraculos al genezei civilizației europene" la "farsa" romanescă a lui Umberto Eco; de la "frica în antichitatea greco-romană" la rebeliunea romantică, ultima un produs al titanicului "efort creator al omului" modern (p. 174), care a
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
primul război mondial. Dar mai anunțau, în egală măsură (și în parte chiar reprezentau), o radicală revoluție a limbajelor artistice și a întregului lor acompaniament simbolic; este vorba de nașterea anvangardelor, de constituirea acelui fenomen în măsură să pună între paranteze cam tot ceea ce, de mai bine de două milenii, omenirea a creat și a stocat, cu o imensă grijă, în muzee. La această dată, Manifestul Poeziei futuriste (1909) al lui Marinetti apăruse deja de vreo 3-4 ani, iar Manifestul Pictorilor
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
de pe masa lui Ioan Adam și îmi declar admirația. Criticul îi găsește lui Duiliu Zamfirescu afinități surprinzătoare cu romantici obscuri și necanonici pe care le sprijină cu declarații ale scriitorului din cine știe ce gazetă a vremii și cu generalizări filosofice între paranteze ce ridică la abstract personalitatea scriitorului: �o ruptură a eului, scindarea lui într-o parte subiectivă, empirică, fenomenală" și una creatoare, transfiguratoare, �mimenală", e constatată altă dată cu perspicacitate prin punerea sinelui propriu sub lupa analitică. Ioan Adam și-a
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
au ajuns, fiecare în parte, în aria lor profesională, în matematică, fizică, inginerie ori medicină. O ultimă ciudățenie a acestui grup ciudat: cînd ne întîlnim, fiecare își lasă la ușă reușita socială. Diferitele traiectorii ale existenței fiecăruia se pun între paranteze. Nu suntem însă nici pe departe egali între noi, pares, deoarece o subtilă ierarhie ne structurează clubul. Oricît pare de curios, ierarhia a rămas aceea dictată de notele pe care le-am avut ca elevi, de valoarea mediilor din urmă
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
adînci nimic, fără a se fixă la nimic, într-o alunecare aparent veselă ce traduce simțămîntul libertății. E o libertate euforica, senzuala, care se tatonează pe șine la nivelul primar al suprafeței născătoare de fi-guri caleidoscopice (adîncimile sînt puse în paranteză, dramatismul e formal izgonit). Dublă evitare, a realului și a eului, duce la dezorganizarea structurilor conceptuale că și a celor percepționabile, cărora li se substituie o blîndă anarhie, o inofensiva babilonie a reflexelor care părăsesc oglindă realului și se joacă
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
de a fotografia pe loc și gratuit orice (însemnând lucrul pe hârtie) - nu se știe niciodată, presupun, la ce-mi va folosi... De pildă, această replică a lui G. Călinescu, cine știe cum însușită: Fugi de-aici că-mi infirmi ipotezele!"- în paranteză: despre Veronica Porumbacu. Dumnezeu s-o odihnească. Sau: I soldi non fanno la Gloria, banii nu aduc Gloria, - hm, pentru cine nu-i are! Sau The Hunger increases the Art, foamea ascute arta, - ce-i drept e drept. Și fraza
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
se întreabă dacă în calitate de participant moral la Simpozion, dl Iliescu n-ar trebui trecut și el pe lista susținătorilor Memorandumului. * Tot dl Iliescu l-a invitat, oficial, în țară pe dl Paul Goma. Spre deosebire de Ioan Groșan care scrie, într-o paranteză, în editorialul său din ZIUA că această invitație vine prea tîrziu, Cronicarul crede că ea e și un semnal politic. Chiar dacă e posibil, chiar probabil ca Paul Goma să refuze invitația, ea există și semnifică ceva, indiferent de răspunsul dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
firească; cred că ar fi fost mult mai interesant, cuprinzînd alte multe replici inteligente ale colegilor mei. Mă gîndesc și acum la Don Quijote și la prințul Mîșkin despre care sper să scriu cîte o poezie (o voi scrie!). Punînd între paranteze valoarea literară a unor astfel de pagini, nu putem să nu îi recunoaștem autorului o anumită vocație experimentală autentică, fără de care nu ar fi posibilă nici mînuirea abilă a rețetelor, nici răsucirea bizară a scriiturii spre ea însăși. Pe de
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
învechiți. Evident, este un merit al cărții, dar, într-un anume sens, și o lipsă pentru că se simte nevoia unor precizări, fie și adresate într-un limbaj accesibil celui mai novice dintre cititori în ale modei, mai ample decît simpla paranteză pe care autorul o deschide explicativ, de fiecare dată atunci cînd e cazul, în interiorul relatărilor de secol XIX citate în carte. Există însă o modalitate reușită de a recupera această absență. Imaginea, pentru că textului îi sînt adăugate cîteva schițe desenate
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
incisive și oportune aproprieri și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii. Astfel, invocîndu-se analize intertextuale și declarațiile unor scriitori (între care Marin Sorescu), al căror debut a coincis cu paranteza de liberalizare din anii '60, se arată că fractura generațională a fost doar aparentă, în ciuda interdicției oficiale de a se vorbi în perioada imediat succesivă celui de al doilea război mondial despre Arghezi, Blaga, Ion Barbu sau Bacovia. Pornindu-se
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
destul de timidă; dacă în librăriile din alte părți uimește numărul mare al aparițiilor de acest gen, la noi te poate surprinde faptul că lipsesc aproape cu desăvîrșire. Nu intenționez să intru aici în detalii în legătură cu cauzele acestui fenomen, care, în paranteză fie spus, ar necesita un studiu amănunțit, ci vreau doar să mărturisesc că am fost plăcut surprinsă cînd am descoperit, cu cîtăva vreme în urmă, pe tarabele din preajma Universității, o biografie a lui Petru Dumitriu semnată de Pavel Țugui. Mi-
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
sondaj dovedind că majoritatea aparițiilor sînt chiar pronume de politețe). în concluzie, persoana despre care vorbim poate fi desemnată ca el - dînsul - dumnealui - dumneasa - domnia lui - domnia sa - Domnia Sa: pe o scară ascendentă a respectului și a solemnității, dar și cu paranteze ironice. Dacă ar trebui totuși să alegem punctele tari ale acestei serii în româna standard de azi, cred că ar trebui să ne oprim la termenii cei mai frecvenți: el, dînsul și domnia sa.
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
a culturii românești apare așa cum a gândit-o autorul, adică neciopârțită de cenzura comunistă." După cum am mai arătat, ediția din 2002 reproduce pe cea din 1938. În Addenda I sunt specificate modificările lui G. Călinescu motivate științific, stilistic, politic, în paranteze drepte. Se insistă asupra faptului că tăieturile lui G. Călinescu din 1964 comparativ cu 1938, sunt puține, autorul preferând să reformuleze, decât să renunțe la o idee. Este urmărit firul respectării de G. Călinescu a obiecțiilor și mai cu seamă
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
În discuție, așezate de autor lângă altul, semnat de Norman Manea. Deși acesta a fost trecut În rândul grobienilor, a celor care au mutilat ori au deformat adevărurile, mult mai grav decât Mihail Sebastian În Jurnalul său). Datorez o mică paranteză lui Ioan Petru Culianu, cel care ar fi putut urma profunzimea gândirii eliadești, dacă n-ar fi fost ucis mișelește, și care, uimit de numărul crescând al defăimătorilor mentorului său, atacându-i chiar opera științifică, s-ar fi pronunțat eminamente
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
științific și aperceptiv al receptorului depune mărturie calificată despre importanța mesajului primit, despre locul pe care Îl ocupă acesta În domeniul ce-l reprezintă. Numai astfel Înțeleg Încrâncenarea nobilă a medicului Dworschak de a-i pune la punct, adesea În paranteză, pe toți voioșii interpreți, falși, destructurați, ai lui Mircea Eliade, folosindu-se de o bogată bibliografie eliadistă, cunoscută la sursă, adică din limbile engleză, franceză, germană și română. Comparase (cu detalii) formulele lui Dubuisson, Dumézil, Lévi-Strauss și Eliade, nu În vederea
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Identificarea tuturor pasajelor care, față de ediția princeps, nu se regăsesc în noua versiune călinesciană. Restabilirea acestora și reproducerea în Addenda I, în măsura în care nu au fost folosite în cuprinsul aceluiași capitol, chiar cînd este vorba de alt context. Semnalarea lor prin paranteze drepte, în cazul că se regăsesc în alte capitole, în intenția de a nu fi nimic pierdut și a legitimării oricărei acțiuni de la sursă. Cu expuneri concentrate, ceea ce nu exclude calitatea de a fi cuprinzătoare, Ileana Mihăilă este atentă la
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
afectarea științifică, acele fișe sociologice sau clinice care abundă în paginile literaturii de acest tip, nu reprezintă, în pofida aparențelor, un divorț de estetic, ci doar o variantă "eretică" a lui. Pe urmele "poeților damnați" și în legătură cu Nietzsche, naturalismul pune în paranteză morala, pe motivul unei "obiectivități" a reconstituirii minuțioase, glaciale, a existenței. Cuvîntul de ordine e așadar conștiința amorală ("gratuitatea" gidiană se află în vecinătate), care deschide, precum un sesam, tărîmurile oricît de diversificate ale artei moderne... Nietzsche definea Răul ca
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
buzunar Istoria nebuniei în epoca clasică fără acordul autorului pentru abreviere și nedorind să reediteze cartea într-o versiune integrală. Dacă arhiva este în operă, aceasta nu înseamnă neapărat că are același statut cu cărțile; trebuie să deschidem aici o paranteză pentru a insista asupra atenției lui Foucault pentru obiectul carte și mai ales pentru cartea în franceză (căci nu a acordat niciodată atenție traducerilor operei sale și mai ales calității acestora). Tocmai aici lucrurile se complică; Foucault nu publica (în
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
numele unei firme sau de un logo publicitar. Proprietarul unei firme are dreptul s-o boteze oricum, inclusiv într-o limbă care nu există! George Pruteanu vrea ca numele discotecii Why Not? să aibă dedesubt traducerea De ce nu? ("uitînd", în paranteză fie spus, că există expresii intraductibile, traductibile derutant - Prendre la lune au dent înseamnă A încerca marea cu degetul - sau care, prin traducere, pierd "sunetul" original). Dar ce va face domnia sa cu o firmă numită Olo Molo? Senatorul PSD (fost
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
-o cu mîna lui. Dă un alt comunicat, mai paraponisit decît primul: îi amenință pe Pleșu și pe Dinescu că va veni cu 10.000 de oameni la CNSAS ca să-i arunce pe fereastră. (Metaforic, desigur, adaugă el într-o paranteză !) O ultimă, pînă acum, lovitură primește CVT din partea fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Acesta confirmă că poetul turna benevol la Securitate. Ba mai mult, povestește Măgureanu, CVT i-ar fi cerut un certificat că n-a fost informator, ceea ce
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
în acest caz, identic cu celelalte cercetări, teritoriul cucerit prin bibliotecă este stimul și reper. Studiul și ediția privesc o carte de înțelepciune românească originală de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, așa cum îl și pune în valoare Adriana Mitu în parantezele titlului. Contribuția Adrianei Mitu îmbină rigoarea informației cu judecata disciplinată, eleganța și autoritatea expozeului privind Cuvântul de îngropare a lui Ștefan, panegiric însoțit de istoricul publicării, cu trimitere la Mihail Kogălniceanu și la Lepturariul românesc al lui Aron Pumnul, dar
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
mopete le vor colora lor viziunea”. Putem să micșorăm liniștiți aceste „otrăvuri” mărturisite de mopete. Am încercat să extind aceste „vinovății”, atât de puțin evidente la puținele sale exprimări publice. Într-o convorbire din „Vatra”, Mircea Ivănescu expediază într-o paranteză stările sale de spirit la vremea debutului, în care vor fi contat Matei Călinescu, Petre Stoica, A. E. Baconsky și alții - citez cu prudență numele, poetul mărturisește că: „Eu însumi am suferit pe vremea aceea - dar interesează asta pe cineva
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]