632 matches
-
în cantitate mai mare a catecolaminelor la sportivii începători, mai puțin obișnuiți cu un astfel de stres (fapt care duce și la creșterea frecvenței cardiace), precum și posibilitatea ca sportivii experimentați să dețină un autocontrol psihic mai bun, determinat de intervenția parasimpatică. Monitorizarea frecvenței cardiace în secunda 60 a celei de-a doua lupte relevă valori mai ridicate la începători (tab. nr. 19 și fig. 18, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 5-6), dar nesemnificative (p>0,05). Valorile reduse ale coeficientului de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
al primilor, datorat capacității aerobe mai ridicate; -starea de anxietate de la începutul luptei competiționale este mai pronunțată la începători și determină creșterea frecvenței cardiace într-o mai mare măsură decât la avansați, fenomen care poate fi explicat și de intervenția parasimpatică mai eficientă la cei din urmă. 2.cu privire la nivelul lactacidemiei: -valorile constatate, atât la proba de luptă, cât și la cea tehnică, ilustrează implicarea evidentă a sursei anaerobe lactacide în efort; -lactacidemia este ceva mai mare la proba tehnică, ceea ce
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
către mușchi, rezultând activități voluntare (mersul, alergatul etc.). Al doilea sistem, numit autonom, deoarece este puțin sau deloc controlat voluntar, ne dirijează viața vegetativă și pe cea emoțională. La rândul său, este alcătuit din: sistemul simpatic (sau ortosimpatic) și sistemul parasimpatic. La început, fiziologii au crezut că sistemele simpatic și parasimpatic sunt antagonice (prefixul paraînsemnând „contra”, după modelul termenilor paratrăsnet sau parașută). Însă cercetările recente arată că ele sunt relativ independente și au un specific propriu. Sistemul parasimpatic se ocupă în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sistem, numit autonom, deoarece este puțin sau deloc controlat voluntar, ne dirijează viața vegetativă și pe cea emoțională. La rândul său, este alcătuit din: sistemul simpatic (sau ortosimpatic) și sistemul parasimpatic. La început, fiziologii au crezut că sistemele simpatic și parasimpatic sunt antagonice (prefixul paraînsemnând „contra”, după modelul termenilor paratrăsnet sau parașută). Însă cercetările recente arată că ele sunt relativ independente și au un specific propriu. Sistemul parasimpatic se ocupă în principal de funcțiile vegetative (de exemplu, digestia: salivare, secreții gastro-intestinale
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ortosimpatic) și sistemul parasimpatic. La început, fiziologii au crezut că sistemele simpatic și parasimpatic sunt antagonice (prefixul paraînsemnând „contra”, după modelul termenilor paratrăsnet sau parașută). Însă cercetările recente arată că ele sunt relativ independente și au un specific propriu. Sistemul parasimpatic se ocupă în principal de funcțiile vegetative (de exemplu, digestia: salivare, secreții gastro-intestinale etc.), în timp ce sistemul simpatic acționează mai curând ca regulator (de exemplu, protejarea de frig) și este activ în „circumstanțele critice” (acțiune violentă, frică, mânie etc.), adică ceea ce
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu excreția) sau mușchii interiori ai ochilor. Sistemul nervos vegetativ se împarte în: ▪ sistemul nervos simpatic este responsabil de reacții în situații periculoase, și guvernează reacția de luptă sau fugă; ▪ sistemul nervos parasimpatic este într-un fel opusul sistemului nervos simpatic, în sensul că el este activ în situațiile de odihnă, când conservarea energiei este predominantă. Aceste două sisteme funcționează pentru a se echilibra unul pe celălalt. La oamenii cu tulburare de panică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a sistemelor de serotonină sau GABA, în acest mod influențând susceptibilitatea la panică. În plus, creșterile de progesteron pot induce o hiperventilare cronică moderată. Predispoziția femeilor la atacurile de panică poate fi de ajuns să încline balanța spre sistemele nervoase parasimpatic și simpatic și să inducă astfel atacurile complete de panică. Multe explicații psihosociale au fost deja oferite pentru predispoziția mai mare a femeilor la tulburările de anxietate. Explicația psihodinamică este că femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații la frica pentru
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
influențează sistemul aferent simpatic, obținând efecte vasodilatatoare la nivelul venelor din mușchiul striat (ca urmare a predominanței receptorilor de tip beta, din pereții vasculari). Tehnicile energice de masaj duc și la activarea acetilcolinei (cu rol de mediator chimic al fibrelor parasimpatice terminale și simpato-parasimpatice ganglionare), responsabilă de o vasodilatație puternică ̀ n prima fază, pentru ca apoi să contribuie la apariția reacțiilor compensatoare adrenosimpatice, eliberatoare de catecolamine. Catecolaminele (în special adrenalina), printr-o acțiune metabolică indirectă intensifică glicoliza, urmată de acumularea de
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
tisulară insuficientă, consecințele putând fi apariția vertijului, sincopei, dispneei, palpitațiilor, stărilor confuzionale. Bradiaritmia severă poate duce și la scăderea capacității de efort, deși la sportivii de performanță bradicardia constituie un mecanism de creștere a debitului cardiac realizat prin mărirea tonusului parasimpatic (în acest caz miocardul se hrănește mai mult în timpul diastolei prelungite iar volumul sistolic este mai mare decat la individul neantrenat). Posibile cauze de bradicardie sunt unele afecțiuni cardiace (ateroscleroza coronariană, miocardita sau infarctul miocardic), tulburări electrolitice cum ar
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
aveau. Din punctul său de vedere sugestiile erau cele importante și nu mijloacele de obținere a transei hipnotice. Abordarea lui Liebault a fost probabil cea mai clară schimbare de la hipnoza negativă la cea pozitivă; utilizarea sugestiei silențioase activa sistemul nervos parasimpatic al pacientului și producea o transă care era mai degrabă calmă decât isterică (Shone, 1994Ă. Bernheim (1886/1957Ă descria hipnoza ca pe: Exaltarea excitabilității reflexelor ideomotorii, care afectează transformarea inconștientă a gândurilor în mișcare, necunoscută de voință... Mecanismul sugestiei în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
comportamentale etc.). Proceduri de inoculare a stresului - învățarea de mecanisme de coping adaptative care înlocuiesc mecanismele de coping dezadaptative (de exemplu, prin tehnica de autodialog etc.). Proceduri de relaxare - echilibrarea balanței vegetative (reducerea stării de activare fiziologică, adeseori cu dominanța parasimpatică, prin răspunsul de relaxare) prin tehnici psihologice (de pildă, tehnica antrenamentului autogen, tehnica de relaxare progresivă Jacobson, tehnica de biofeedback, tehnici de control al respirației etc.). Proceduri de activare fiziologică - influențarea balanței vegetative prin controlul respirației (de exemplu, tehnica expunerii
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de un „joc“ al dominanței dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ: componenta simpatică și cea parasimpa tică. În timpul trezirii matinale, centrul reflex al erecției, situ at în măduva spinării din zona sacrală, este activat de siste mul nervos parasimpatic fără să mai fie nevoie de stimuli de la nivelul creierului și nici măcar de stimuli locali. Din intimitatea erecției După cum ai văzut mai sus, componenta cea mai simplă a erecției tale este arcul reflex dintre penis și măduva spi nării. Acest
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o variabilitate interindividuală deosebit de largă, fiind influenŃată de factori genetici, rasă, sex, folosirea contraceptivelor orale, a anticonvulsivantelor, rifampicinei, prezenŃa insuficienŃei renale sau hepatice. În organismul uman, nicotina produce diferite efecte prin legarea la nivelul receptorilor nicotinici (nAChRĂ ai sistemului nervos parasimpatic. Nicotina produce efecte cardiace prin acŃiuni diferite: prin stimularea ganglionului cardiac simpatic sau prin paralizia ganglionului cardiac parasimpatic sau prin descărcarea adrenalinei la nivel medulosuprarenalian, determinând o creștere a frecvenŃei cardiace; în anumite condiŃii, nicotina poate produce scăderea ritmului cardiac
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prezenŃa insuficienŃei renale sau hepatice. În organismul uman, nicotina produce diferite efecte prin legarea la nivelul receptorilor nicotinici (nAChRĂ ai sistemului nervos parasimpatic. Nicotina produce efecte cardiace prin acŃiuni diferite: prin stimularea ganglionului cardiac simpatic sau prin paralizia ganglionului cardiac parasimpatic sau prin descărcarea adrenalinei la nivel medulosuprarenalian, determinând o creștere a frecvenŃei cardiace; în anumite condiŃii, nicotina poate produce scăderea ritmului cardiac, prin paralizia ganglionului cardiac simpatic și stimularea celui parasimpatic. ApariŃia unuia dintre cele două efecte este condiŃionată de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
stimularea ganglionului cardiac simpatic sau prin paralizia ganglionului cardiac parasimpatic sau prin descărcarea adrenalinei la nivel medulosuprarenalian, determinând o creștere a frecvenŃei cardiace; în anumite condiŃii, nicotina poate produce scăderea ritmului cardiac, prin paralizia ganglionului cardiac simpatic și stimularea celui parasimpatic. ApariŃia unuia dintre cele două efecte este condiŃionată de doză, calea de administrare și timpul administrării. Administrarea acută în doză mică de nicotină, similar dozei introduse în organism prin fumatul moderat, produce o creștere ușoară a frecvenŃei cardiace și tensiunii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Efectele fumatului mediate de acŃiuni asupra sistemul nervos vegetativ Fumatul poate afecta aparatul cardiovascular prin efecte asupra sistemului nervos vegetativ, efecte hemodinamice directe sau ambele. Ritmul cardiac este reglat prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea sistemului nervos simpatic reduce variabilitatea ritmului cardiac, iar aceasta este asociată cu creșterea riscului morŃii de cauză cardiacă și a evenimentelor aritmice după un infarct miocardic acut. Fumatul poate avea efecte directe asupra frecvenŃei cardiace, efecte mediate prin acŃiuni
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
dozele se repetă la interval de 10-15 min. Are efecte colaterale semnificative - hipotensiune necontrolată, hiperactivitate simpatică, retenție de sodiu și apă, fiind contraindicat în ischemia miocardică și în disecția de aortă. Trimetafanul este un ganglioplegic care inhibă funcția simpatică și parasimpatică. Determină un control inpredictibil al TA și poate cauza stop respirator, motive pentru care este utilizat foarte rar în practica clinică. Fentolamina este un blocant adrenergic cu afinitate mai mare pentru -1. Administrarea se face în perfuzie continuă sau în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
activă a bilei canaliculare. Bila canaliculară conține substanțe dizolvate primare, care induc formarea bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale excretorie esențială pentru o diversitate de substanțe care nu pot fi eliminate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și transmise spre măduva spinării sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și transmise spre măduva spinării sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin controlul voluntar al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]