110 matches
-
ăștia animați de vizibila îngăduință) apucă și spune următoarele vorbe "ați văzut că și-a dat interesu' să spună pe românește". La asemenea observație intervine Rotunjimea Sa parohul și zice următoarea frază analitică, al cărei tâlc s-ar putea rezuma paremiologic cum că "interesul (misionar) animă fesul (lingvistic)". Mai adaugă apoi următoarele: "na, acuma ce-o trebuit și Înaltu' (adică Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului) să le dea la uniți biserica din sat, el nu vede că nu-s aicea numa' vreo
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și elemente, de instrumente și vehicule. Într-un sens mai general, toate sînt, de fapt, „instrumente” și vehicule” pseudoeducative: se folosesc la ceva, servesc la ceva... Ele intră în dialog (ironic, polemic...) cu toate semnificațiile lor consacrate livresc, mitologic, științific, paremiologic ș.a.m.d., bref - cu valoarea lor de întrebuințare simbolică, anchilozată în clișeu... În loc de „morală a fabulei”, autorul se amuză să persifleze calamburesc formule prestigioase, întorcînd pe dos lecția moralei clasice și împrospătînd-o „modern” (ex.: „plopii fără soț sînt foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aproape de teza lui Jung privind fondul arhetipal al inconștientului colectiv: „nu sincronic și în extensiune, ci pe linia de adîncire a misterului individual vom descoperi fondul nostru de identitate generală”. Tradiția „balcanismului” orășenesc este recuperată pe filiera folclorului sapiențial, esențializat paremiologic al lui Nastratin Hogea și Anton Pann, căruia Barbu îi apreciază impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios, universalizabil, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci apariții bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă) se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște țărani humuleșteni. Cu toate acestea primul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
al literaturii române, dar și un umorist printre umoriștii lumii, ―cu valoare universală, dacă prin universalitate înțelegem expresia cea mai înaltă a originalității naționale a unui scriitor.Originalitatea lui Creangă constă în arta povestirii, în umorul poveștilor, fantasticul folosit, erudiția paremiologică. În legătură cu erudiția paremiologică, Ion Creangă avea o cultură vastă și temeinică legată de studiul proverbelor și zicătorilor. El preia aceste vorbe de duh din popor și le introduce prin formula ―vorba ceea-. Umorul Umorul face parte din întreaga creație a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dar și un umorist printre umoriștii lumii, ―cu valoare universală, dacă prin universalitate înțelegem expresia cea mai înaltă a originalității naționale a unui scriitor.Originalitatea lui Creangă constă în arta povestirii, în umorul poveștilor, fantasticul folosit, erudiția paremiologică. În legătură cu erudiția paremiologică, Ion Creangă avea o cultură vastă și temeinică legată de studiul proverbelor și zicătorilor. El preia aceste vorbe de duh din popor și le introduce prin formula ―vorba ceea-. Umorul Umorul face parte din întreaga creație a lui Creangă, nelipsind
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
narațiunea cu conotații freudiene (a se vedea rememorarea unor episoade ce-l implică pe copilul-narator și pe mama sa) și nici caricatura obezității diforme, pusă în abisul grotescului. Stilist impenitent, cu riscul de a dezlănțui cascade de sinonimii cu elan paremiologic, Esterhazy focalizează imagini și detalii siderante ce-l persecută, spre a le converti aforistic într-un fel de moralitați tip ars amatoria, menite să anihileze întreaga noastră îndoctrinare erotică de tip livresc, începând cu Roman de la Rose, Dante-Beatrice, Petrarca-Laura, și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se naște, în primul rând, din predominanța acestui vocabular țărănesc. O altă sursă a presupusei oralități a lui Creangă ar putea fi multitudinea de proverbe și zicători care apar la fiecare pagină. Autenticitatea vorbirii pe care o susține această încărcătură paremiologică nu trebuie confundată însă cu naturalețea. E greu de crezut că un țăran adevărat ar putea vorbi astfel, presărând în fiecare frază câte o vorbă de duh. Introducerea la tot pasul a acestor „ziceri” cu sens aforistic este specifică nu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
căminelor; totodată, al morții, ca forță pustiitoare. De aceea dă impresia de nestatornicie, de sminteală, chiar de boală. Cu Yama se instaurează „ordinea”. El respectă cu strictețe atribuțiile ce-i revin prin înțelegere. În folclorul nostru, se păstrează o formulă paremiologică, avînd iz arhaic, „a da iama în bucate”, adică a face risipă peste măsură. Dar zicala pare să-l împace pe Yama cu Telepinus. Pe de altă parte, paralala Yama-Telepinus invocă, cel puțin de la distanță, mitul Proserpinei, fecioara răpită înainte de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spectaculoasă, însă, este jucată la vedere. Unele laturi ale caracterului voluntar țin de autoritatea gospodărească a Vitoriei, cum rezultă din relațiile de familie (scenele cu Mitrea și Minodora) și cu sătenii (preotul, cîrciumarul, baba vrăjitoare). O putem recunoaște în formule paremiologice de tipul: „Femeia bună e plug de aur la casa omului”; „Femeia vede chiar unde bărbatul abia zărește”; „Femeia cinstită e coroana bărbatului”; „Femeia harnică ține casa cu fusul”. Alte aspecte caracterologice se dezvăluie pe parcurs, în miezul întîmplărilor curente
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căruia i-am dat o denumire: mioritismul ca mod de existență. „Mioritismul”, ca semn al transparenței viață-moarte, depășește sfera păstoritului și a cîntecului epic, prea adesea invocat, de aceea am citat în mai multe rînduri, ca ilustrare, seria de formule paremiologice: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs”/„Vai de moarte fără rîs și de nuntă fără plîns”. În ambele cazuri, rîsul-plînsul (nunta-moartea, așadar, elementele constitutive ale celebrei alegorii), se redimensionează în topografia spiritului. Apoi, deplasîndu-se atenția asupra
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trece primejdia rea. A venit timpul să ne încheiem socotelile cu von Fuchs. Îl dibuim noi! Nu poate merge prea departe... Dar știi cum se zice: vulpea bătrână caută urma cu botul și o șterge cu coada!"6 Imposibilă vorbire paremiologică, însă teribil de motivatoare pentru un public impuber. Intrând în contact cu aceste lozinci în timpul claselor primare, încercam la rândul meu să copiez în atitudine, vorbire și chiar simțăminte aceste modele eroice expuse în banda desenată a anilor '80, ajungând
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
unde s-au aflat A.E.Baconsky , Mihail Petroveanu, Mihai Gafița și soțiile acestora, cu toții victime ale seismului din 1977? "Adevărat noroc în ghinion, petrecut mai totdeauna la granița dintre tragic și comic", subliniază apăsat dl.Gheran. Așadar un registru paremiologic cu adaptări și exemplificări personale, o tendință de șugubeață "învățătură" ce ne întorc gîndul spre Cornel Regman și hăt, mult mai departe, spre faimosul humuleștean și spre "fiul Pepelei"... Explicabil ca în asemenea condiții numeroase pagini de restituție ale trecutului
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
epocii. Urmărind „folosirile cele ce să nascu dân istorii” și neocolind pilda morală, cărturarul încearcă o schiță a mentalității turco-osmane pornind de la învățăturile Coranului, substituie un caracter printr-o imagine mitologică, rezumă situații complexe prin fraze de concizie și înțeles paremiologic ori prin câteva stihuri. Paginile în care el devine eroul întâmplării consemnate vădesc talentul unui povestitor ce își pune în joc imaginea cu subtilă ironie sau cu simulată candoare. În istorisirea căutării fiilor fugari ai lui Ipsilanti, situație prezentată cu
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
arme, și în vreme dă armistițiu...”. Față de primul tom al istoriei, relatare seacă, necentrată, cel de-al doilea se arată unitar prin însuflețirea paginilor memorialistice de către un povestitor nu o dată interesant în utilizarea dialogului, a hiperbolei și contrastelor, în condensarea paremiologică, în notele de satiră și de ironie. V. dezvăluie calități de pamfletar în portretul antitetic pe care, „cutremurat și înfricoșat”, îl face în memoriul din 1786 - semnat „Toată obșteasca raia a Țării Românești”, dar redactat de el (Andrei Pippidi) - domnitorului
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul cel mai banal al existenței sătești), ci în bună parte prin reacție, de regulă polemică, la tezaurul paremiologic obștesc. Ele caută fie să-și potrivească experiența individuală după proverbele în circulație, fie, dimpotrivă, să contrazică proverbele prin dovada vizibilă a experienței neconforme cu sentințele populare. E vorba aici de mai mult decât „comedia limbajului”, demersul prozatorului fiind, cu
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
nu vom spune mai mult decât ce ne poate fi folositor", în vreme ce Nicolae Voevod, în Sfaturile adresate fiului său, motivează în acest chip învățătura: "ori coroana pe cap, ori vulturii pe cadavru"12. Sancțiunea etică, prezentă într-o vastă literatură paremiologică, traversează epocile în paralel dar și în contrapunct cu diversificarea și, respectiv, europenizarea structurilor sociale. în cea de-a doua jumătate a veacului al XVIII-lea și în secolul următor când - așa cum enunțasem deja - înregistrăm declinul accelerat al Turcocrației și
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
se reflectă în ceea ce numeam o filosofie a supraviețuirii. E de subliniat apoi că, parte integrantă din această structură umană duală, eticul reglează din interior "funcționarea", respectiv existența personajului literar. La aceasta se adaugă fundalul asigurat de o impresionantă literatură paremiologică ce îl circumscrie, în reiterări succesive, pe ce se cuvine în raport cu ce nu se cuvine ș. a. Or, dintr-o atare perspectivă raportul dintre realizarea estetică și sancțiunea morală cunoaște diferențe de grad și nu de esență. Aceeași atitudine leagă momente
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate cu tonul mustrător și expresiv paremiologic din Gesta romanorum și Albinușa, din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
orice, de raportarea omului la libertate, sentiment aproape religios, cel care a fost investit să păstreze în echilibru drepturile și îndatoririle acestuia, o fundamentală antiteză eșuată, disputa tranșându-se pentru omul modern în favoarea drepturilor, o uriașă eroare cu un echivalent paremiologic românesc pe măsură: "a-ți tăia craca de sub picioare". Viețuirea în afara adevărului și a libertății înseamnă eliminarea posibilității sacrificiale, deci, a iubirii și a modelului christic, ceea ce pentru Eminescu era de neconceput. Pentru el, martirul, eroul și înțeleptul trăiesc în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Talleyrand („Vorba a fost dată omului spre a-și ascunde gândurile”), Ben Sirah („Nu e drept a batjocori pe cel sărac”). Legătura strânsă cu aria etnofolclorică este susținută nu numai de analogiile cu diferite snoave populare, ci și de prezența paremiologică cu tentă sarcastică: Nu te umfla broască-n tău / Că nu-i tăul tot al tău, ori Dacă-i dai nas lui Ivan / Se suie pe divan. Înmănuncherea într-o carte de sine stătătoare, cu un titlu mai mult decât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
călătoria, Încercarea puterii, pețitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele În sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă a fost comparat cu Anton Pann
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru: "românul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că socotelile ce le are de răfuit cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de a caracteriza plastic un fapt, iar conotațiile semantice ale idiotismelor sunt influențate de contextul lingvistic în care apar. Din punct de vedere al inserției în text, Stelian Dumistrăcel identifică două maniere principale de integrare 395: fie prin formula citării paremiologice ("De acolo proverbul: toată lumea să moară, numai Manea să trăiască.", IX, 166; Povestea cântecului: pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]