80 matches
-
În subtext, unda folclorică autohtonă se decelează cu ușurință: "De multe ori, notează gânditorul, precocitatea e un nenoroc sau o tragedie". Altfel spus: "Cățeii dintâi turbă". Miezul unor astfel de adagii constă într-o substituție ingenioasă a experienței milenare a paremiologiei românești. Pentru prima secțiune a cărții În căutarea stilului fragmentele îmi par niște așchii de spirit magnetizate de nuclee de eseuri, centre de interpretare critică originală, de la care s-ar putea concepe adevărate și dense eseuri literare și chiar ordonate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și de Mihai Eminescu, în special în cugetările sale despre dramatismul vieții, despre condiția specifică a omului în univers și a națiunilor ca realități socio-spirituale și istorice, a neamului românesc confruntat mereu cu cele mai variate și mai dramatice "încercări". Paremiologia eminesciană este o mare lecție de viață, de gândire și de înaltă situare morală. El, cel ce transcrisese proverbele populare din colecția argeșeanului Iordache Golescu, știa să dea cugetărilor sale forța de convingere de care numai creatorii geniali dispun. Faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
socio-cosmic propice care să-i permită să devină un mic învățător în domeniul lui. Etnoestetica, că metodă de lucru, trebuie să îndeplinească două criterii esențiale pentru menținerea în sfera de interes a științelor moderne : * raportarea corectă la izvoare sentințele și paremiologia sunt prioritare. * raportarea la o estetică savantă, pentru care paralelismele, delimitările și interfețele sunt absolut necesare. Astfel, etnoestetica tinde cumva să se subordoneze esteticii generale și filozofiei. Rămâne însă, strict legată și de domeniile etnologiei, prin origine, material, suportul ideologic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
comportament în căutarea adevărului și dispariția acestui gen de "pedagogie" în humorul timpurilor noi. Pentru că îndemnurile unui Rabelais ("spargeți osul" sau "Bea") nu comportă rigorile unei înțelepciuni avînd conștiința superiorității. Iar "pilda" unor experiențe ale lui Falstaff, o parte din paremiologia lui Sancho sau moartea "edifiantă" a lui Don Quijote nu reprezintă decît concesii ocazionale făcute laturii satirice: aceasta nu poate fi trecută cu vederea în perspectivele opere ale lui Shakespeare și Cervantes, deși rămîne, ne îndoielnic, fațeta lor de un interes
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de stilul gazetăresc cultivat până atunci se face simțită atât la nivelul problematicii abordate, care vizează chestiuni esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei. Lectura articolelor evidențiază apelul la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea constantă a paremiologiei românești și străine în construirea demersului argumentativ, refuzul oricărei înregimentări politice care i-ar perverti scrisul, respectul față de adevărul istoric și critica severă la adresa clasei politice aservite intereselor Marilor Puteri. Eminescu ilustrează generația scriitorilor români care desfășoară în epocă o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
context, eforturile jurnalistului privind cultivarea limbii române literare se înscriu în cadrul mai general al luptei împotriva "formelor fără fond" și a exceselor pe care le generează acestea. Individualitatea limbajului publicistic eminescian este conferită și de recursul permanent la creația populară, paremiologia românească reprezentând una dintre sursele preferate în construirea demersului argumentativ. "Eminescu transferă unele din aceste paremii din colecția sa de poezii populare; pentru altele nu avem însă nici o informație documentară. Sunt preluate, evident, din alte colecții sau din vorbirea curentă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele mai variate și atingând probleme esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei jurnalistice, diferită de patosul și retorismul specifice publicisticii secolului al XIX-lea. Lectura articolelor evidențiază apelul permanent la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea paremiologiei românești și străine în construirea demersurilor argumentative, refuzul oricărei înregimentări politice care i-ar fi pervertit scrisul, respectul față de adevărul istoric și critica la adresa clasei politice. În funcție de finalitățile gazetarului, de mijloacele de semnificare utilizate, de atitudinea față de referențialul evenimențial, de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creației poetice și a celei publicistice eminesciene relevă în acest sens existența unui fond lexical comun, pe lângă diferențele legate de autoreferențialitatea/ referențialitatea specifice celor două domenii de creație. Poetica publicisticii eminesciene, explicită în multe dintre articole, evidențiază predilecția jurnalistului pentru paremiologie, pentru citatul revelatoriu, pentru ironie ca figură de gândire cu efecte variate la nivelul receptării, pentru cultivarea unei limbi curate, nepervertită de criteriul etimologismului sau de utilizarea abuzivă a neologismelor neadaptate, și convingerea gazetarului că limpezimea ideilor exprimate depinde de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice"307. O particularitate a articolelor eminesciene este și inserarea în text a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o logică a exemplului cultivată cu insistență în corpul articolelor, prin analogii și metafore care conferă o coloratură familiară subiectelor abordate. Conștient de potențialul performativ al scrisului jurnalistic, Eminescu face apel la imaginea pilduitoare a istoriei, la veleitățile paideice ale paremiologiei, la glosări frecvente în marginea terminologiei vehiculate, echivalându-și publicistica cu o lecție care-și explicitează metodologia și finalitățile. Grija pentru cititor este sensibilă în caracterul adresat al publicisticii eminesciene care activează periodic funcția conativă: "Nevoind sa blesez, am evitat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
valențe noi, reflectând adecvarea conținuturilor la finalitățile demersului jurnalistic. O altă dimensiune a analizei hexadice a vizat identificarea și descrierea mijloacelor de expresie folosite de jurnalist în construirea demersului publicistic. În acest sens, remarcăm preferința gazetarului pentru mijloace precum: utilizarea paremiologiei românești și străine în argumentarea ideilor politice; explicitarea constantă a vocabularului; dezvăluirea mecanismelor și strategiilor discursive, prin intermediul metacomentariului didactic care însoțește excursul jurnalistic; cultivarea tehnicii exemplului și a analogiei, cu rol în plasticizarea noțiunilor și structurilor abstracte din spațiul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parcurgere a structurii volumului. Astfel, după o primă aproximare a conceptului de textem, capitolul I cuprinde o prezentare critică a principalelor direcții și perspective implicate, de-a lungul ultimului secol, în studierea "discursului repetat": frazeologia de inspirație structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, poetica și stilistica. Prezentarea evidențiază, deopotrivă, meritele, dar și limitele fiecărei direcții de cercetare, conducând la concluzia că investigarea textemelor reclamă un nou unghi de abordare. Capitolul II schițează cadrul conceptual al acestei noi abordări, pe care îl identificăm, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau în diverse discipline corelative. Din acest punct de vedere, fără a emite pretenția exhaustivității, putem identifica cinci direcții principale de analiză: frazeologia (de inspirație, în principal, structuralistă), generativismul, cognitivismul, paremiologia și studiile literare (stilistică, poetică, critică etc.). 2.1. Prima dintre aceste orientări ar putea fi numită frazeologică și situată la confluența dintre gramatică, lexicologie și stilistică. Platforma ei conceptuală este una preponderent structuralistă, iar apariția ei coincide, sub raport
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
interesul lingvisticii moderne pentru studierea textemelor e sinonim cu apariția frazeologiei ca disciplină. Cu toate acestea, una dintre cele trei mari categorii tradiționale de texteme (expresiile idiomatice, proverbele și "citatele celebre") a făcut încă din Antichitate obiectul unei discipline specializate: paremiologia. Din acest motiv, integrarea acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în studierea expresiilor idiomatice) și paremiologie (= disciplină eclectică, reunind elemente din etnografie, antropologie și - doar în subsidiar - lingvistică, specializată în studierea proverbelor)130. Această separație artificială traversează și unele lucrări frazeologice de dată mai recentă, precum studiul lui Gertrud Gréciano, care își exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi negat faptul că proverbele posedă trăsături frazeologice importante"132, fără însă ca acest lucru să risipească definitiv rezervele anumitor lingviști, care continuă să excludă proverbele din sfera obiectului lor de studiu. 5.1. Deși artificială, separația între frazeologie și paremiologie are, totuși, o explicație istorică: aceea că, până la începutul deceniului opt al secolului trecut, abordarea proverbelor (indiferent dacă ea viza doar o anumită cultură sau încerca un demers de natură comparată) s-a realizat dintr-o perspectivă exclusiv tematică. Din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
simplă "nomenclatură" care se aplică asupra unei realități deja categorizate. 5.2. Abordarea din unghi lingvistic a proverbelor s-a dezvoltat abia odată cu începutul anilor '70, prin încercările de a aplica metodele și conceptele structuraliste în câmpul rezervat până atunci paremiologiei tematice. Firește, nu toate încercările de a defini din punct de vedere lingvistic proverbele au fost încununate cu succes. Astfel, pentru David Cram, proverbul ar trebui tratat ca un simplu element lexical beneficiind de un "statut citațional"134, fapt infirmat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opozitive, sau non-opozitive."137 Din acest motiv, vom apela și noi la tipologia lui Alan Dundes în capitolul III al lucrării de față, unde vom încerca să o reformulăm cu ajutorul semanticii structurale coșeriene. 5.3. Asemenea celorlalte discipline umaniste, și paremiologia a resimțit puternic, după 1980, influența cognitivismului. Primul demers semnificativ în această privință le-a aparținut chiar lui George Lakoff și Mark Turner, care au propus o analiză a proverbelor în funcție de "Marele Lanț al Ființei" (MLF), invocând în această privință
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îndreptățite în cealaltă categorie, ca expresie a ordinii "normale", "firești" a lumii. 6. Studii literare consacrate textemelor 6.0. Dacă expresiile idiomatice au constituit până în momentul de față obiectul predilect al frazeologiei, iar proverbele au beneficiat din plin de atenția paremiologiei, cea de-a treia mare clasă tradițională de texteme ("citatele celebre", extrase mai ales din operele literare) a suscitat destul de târziu atenția cercetătorilor. Explicațiile acestui decalaj sunt multiple, dar vom semnala aici doar trei dintre ele: (a) dificultatea de a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
culturale"181. 7.2.1. O mențiune specială se cuvine lucrărilor care au abordat textemele românești din perspectivă contrastivă/comparată, indiferent de centrul universitar în care s-au format autorii respectivi. Demersurile de această factură s-au manifestat și în cadrul paremiologiei comparate 182, dar mai ales în cadrul frazeologiei contrastive. În acest sens, s-au întreprins până acum câteva demersuri foarte utile de confruntare a expresiilor idiomatice românești cu cele din limbile franceză, rusă, engleză și germană 183. 7.2.2. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precise pentru a putea construi, pe baza lor, un dispozitiv teoretic și analitic mai performant decât acelea pe care le folosesc, în momentul de față, celelalte direcții care se ocupă de studierea textemelor (frazeologia de inspirație preponderent structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, studiile literare ș.a.). Desigur că, din cauza complexității problemelor pe care le ridică, atingerea unui asemenea obiectiv nu ar putea fi, în ultimă instanță, decât rezultatul unui efort colectiv, la care să participe un număr cât mai mare de "școli" integraliste
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013. Sporiș, Valerica, Caleidoscop lingvistic. Studii de limbă și stil, Aeternitas, Alba Iulia, 2013. Stanciu, Dumitru, Proverbul, izvor de cunoaștere a gândirii și expresiei folclorice a poporului român. Comparație cu paremiologia popoarelor balcanice, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1983. Steen, Gerard, "Metaphor in Applied Linguistics: Four Cognitive Approaches", în D.E.L.T.A. (Documentaçăo de Estudos em Lingüística Teórica e Aplicada), vol. 22, nr. 1, 2006, pp. 21-44. Steen, Gerard, "From Linguistic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
contemporaines, vol. 1-2, 2013-2014. 181 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 48-49. 182 Dumitru Stanciu, Proverbul, izvor de cunoaștere a gândirii și expresiei folclorice a poporului român. Comparație cu paremiologia popoarelor balcanice, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1983. Gabriel Gheorghe, Proverbele românești și proverbele lumii romanice. Studiu comparativ, Albatros, București, 1986. 183 Aristița Negreanu, Expressions idiomatiques franco-roumaines, Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, 1976. Ametista Evseev, Structura expresiilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pot lăsa moștenire copiilor decât tot sărăcia); c. (!!) clase de mijloc nu există. - sfârșitul basmului este marcat de o mare petrecere (la care, uneori, și naratorul își imaginează că a participat);limbajul, stilistica se caracterizează prin simplitate; - arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]