351 matches
-
de inflamație, prin contopirea mai multor foliculi tuberculoși, reprezentând cea mai chirurgicală formă anatomoclinică de tuberculoză (fig. 7.1). Locul de dezvoltare al abcesului rece este reprezentat de țesutul subcutanat, de ganglioni, articulații și os. Echivalentul abcesului rece în organele parenchimatoase este reprezentat de cavernă. Anatomie patologică: Abcesului rece i se descriu un conținut și un perete : Conținutul este un puroi gălbui-seros, acelular, având în suspensie fragmente de țesut necrozat. Alteori are un conținut asemănător cu chitul, numit mastic sau puroi
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența tumorilor primitive sau secundare. Poate fi efectuată și intraoperator pentru identificarea țesutului tumoral (limfadenectomii). examenul echografic poate evidenția tumori ale organelor parenchimatoase (tiroidă, sân, inimă, ficat, pancreas, splină, rinichi, organe genitale) și adenopatiile tumorale. Efectuată intraluminal (rect, vagin, esofag) este foarte performantă. Este foarte utilă și ca explorare intraoperatorie. rezonanța magnetică nucleară este cel puțin la fel de performantă ca și tomografia computerizată în
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
folosită. Ea are trei elemente: T tumora primitivă, N ganglionii regionali, M metastazele. Acestor elemente le sunt descrise particularități evolutive: pentru T : To tumoră nedepistată clinic; Tis tumoră „in situ”; T1, T2, T3, T4 tumori de dimensiuni progresiv crescânde (organ parenchimatos) sau interesând diferite straturi parietale (organ cavitar); Tx tumoră ce nu poate fi apreciată corect. pentru N : No lipsa adenopatiei ; N1, N2, N3 prezența progresivă a adenopatiei; Nx lipsa aprecierii adenopatiei. pentru M : Mo lipsa metastazelor; M1 prezența metastazelor (localizare
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
oprirea respiratorie bruscă. Obișnuit edemul suprag1otic se remite în 72-96 ore de la traumatism, permițând detubarea pacientului fără alte complicații u1terioare. Pentru leziunile de cai respiratorii inferioare, indicațiile de intubare și ventilație au fost stabilite de Trunkey în 1978: insuficientă pulmonară parenchimatoasa, complianta pulmonară < 30 ml/cm apă, torace încărcat radiologic și tahipnee peste 35 /minut. Uneori este necesara menținerea pacientului pe ventilație mecanică până la refacerea barierei mocoasei (7-14 zile) cu asigurarea unei presiuni respiratorii pozitive pentru a menține oxigenarea sistemică în
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
ceea ce explica variabilitatea modificărilor anatomice pe care le determină: un corp solid produce leziuni total diferite de cele ale unei coloane de apă sub presiune sau de cele ale suflului unei explozii (provoacă în general leziuni difuze la nivelul organelor parenchimatoase creier, plămân, ficat etc. -); intensitatea sau forța de lovire a agentului vulnerant este direct proporțională cu masa și viteza cu care este antrenat, cu durata de acțiune și unghiul de incidența. Cu cât forța de impact și viteza este mai
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
peretelui abdominal (relaxare sau contractură), de presiunea intraabdominală, etc. Ca urmare mecanismele de producere sunt multiple și complexe: zdrobiri, explozii, smulgere (contralovitura). Consecințele fiziopatologice sunt variabile și se pot prezenta sub formă de: 1. sindrom hemoragic consecutiv rupturii unui organ parenchimatos sau de vase mezenterice și a cărui gravitate este în funcție de: cantitatea de sânge pierdută în peritoneu manifestată clinic prin semne de hemoragie internă (până la șoc hemoragic); 2. sindromul de perforație (peritonitic) determinat de ruptura unui organ cavitar (stomac, intestin subțire
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau hemoragii în seroase, etc. 12.2.5. EXAMENUL CLINIC AL UNUI CONTUZIONAT Anamneza completă, însoțită de un examen obiectiv metodic, generalizat și efectuat în dinamică, este foarte importantă. Interogatoriul trebuie să
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hemofilie, insuficiență hepatică gravă, trombocitopenii etc.). Existența a numeroase cauze în etiologia hematomului ridică problema diagnosticului clinic și topografic, ca și a atitudinii terapeutice. Anatomo-clinic, hematoamele pot fi: superficiale sau profunde, cu localizări diferite (cerebrale, mediastinale, pulmonare, retroperitoneale etc.). Hematoamele parenchimatoase vor fi studiate la patologia fiecărui organ afectat. La nivelul extremităților, hematoamele se pot prezenta sub trei forme: 1. Hematomul circumscris (colecție sanguină) este o acumulare de sânge, delimitată de țesuturile din jur (fig.12.1). Clinic se manifestă prin
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax), iar la abdomen realizează sindromul peritonitic în plăgile organelor cavitare sau sindromul de hemoragie internă în cazul celor parenchimatoase (ficat, splină, pancreas, rinichi). 5. Forma anatomopatologică: plăgi simple limitate la planurile superficiale. Sunt obișnuit regulate și au o evoluție simplă. compuse, când plaga interesează organe importate (vase, nervi, mușchi, organe interne etc.). Sunt grave și necesită tratament de specialitate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pulmonare cât și apariția unor sindroame abdominale (hemoragii sau perforații) care agravează starea generală și impune de regulă intervenția chirurgicală de urgență. e. În plăgile penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este asemănător contuziilor și constă în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
e. În plăgile penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este asemănător contuziilor și constă în efectuarea atât a unei anamneze riguroase cât și a unui examen local și general metodic. Interogatoriul trebuie să stabilească: natura agentului vulnerant
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
agentul traumatic sau retenție de corpi străini, cu fenomene ocluzive, prin hernierea și strangularea unei anse intestinale prin plagă; traumatismele deschise complexe, cu leziuni viscerale ce pot interesa un singur organ (univiscerale) sau mai multe (pluriviscerale). Organele afectate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare, clinic, vom constata: sindrom de peritonită generalizată prin perforații ale stomacului, intestinului, colonului etc., sindrom de hemoragie internă prin rănirea organelor parenchimatoase sau a pediculilor vasculari și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
interesa un singur organ (univiscerale) sau mai multe (pluriviscerale). Organele afectate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare, clinic, vom constata: sindrom de peritonită generalizată prin perforații ale stomacului, intestinului, colonului etc., sindrom de hemoragie internă prin rănirea organelor parenchimatoase sau a pediculilor vasculari și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind de gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia acută cu sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
poate impune intervenția chirurgicală fără nici o explorare prealabilă. În urma managementului adecvat al politraumatizatului se precizează ierarahizarea leziunilor ce impun tratament în urgență imediată (scala Arnaud)[11]: 1 - insuficineța cardio-circulatorie acută, 2 - insuficiența respiratorie acută; 3 - plăgi/rupturi ale viscerelor abdominale parenchimatoase sau ale pediculilor vasculari; 4 - leziuni cranio-cerebrale expansive; 5 - leziuni ale viscerelor cavitare abdominale; 6 - alte leziuni. 4.4.2. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE SI ALE COLOANEI VERTEBRALE Trebuie investigate anamnestic (de la pacient sau aparținători) circumstanțele traumatismului, dacă a fost însoțit de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
etc.); tipul de tehnică (de ex.: gastro-entero-anstomoze anterioare, posterioare etc.); variante de sutură (fire în omega, surjet etc.); utilizarea materialelor de sutură; materiale protetice. 18. Incidente și accidente intraoperatorii Sunt notate: incidentele și accidentele hemoragice, lezarea unor organe cavitare sau parenchimatoase etc. 19. Îngrijiri postoperatorii - (vezi 4.6) 20. Complicații postoperatorii: Sunt prezentate în funcție de frecvență și momentul apariției (complicații precoce, tardive etc.) și măsurile terapeutice pe care le impun. 21. Particularitatea cazului încheie o prezentare „magistrală” de caz.[17] Aprecierea prezentării
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Gheorghe Mogoș CIUPERCI NECOMESTIBILE În unele cazuri, predomină semnele de tubulonefrită acută cu evoluție benignă, care se vindecă rapid, în câteva zile. Intoxicații prezintă stare de oboseală timp îndelungat, iar testele funcționale hepatice rămân alterate timp de două luni. Faza parenchimatoasă: în care se accentuează sau reapar unele semne digestive puțin specifice ca anorexia, grețurile, vărsăturile și astenia intensă. Examenul clinic obiectiv pune în evidentă o discretă hepatomegalie, de obicei dureroasă, subicter sau icter generalizat. Hepatita acută toxică, apare în forme
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
morții), A. Verna, A. Virosa. PERIOADA DE INCUBAȚIE: 5-24 ore. TABLOU CLINIC: • Faza de latență: asimptomatică • Faza de agresiune: semne și simptome de gastroenterită acută urmată de deshidratare. Este prezentă hipertermia (DD: enterocolitele acute unde febra precede fenomenele digestive) • Faza parenchimatoasă: 171 o hepatită toxică: hepatomegalie, icter, sindrom de citoliză hepatică o insuficiență renală: funcțională (secundară pierderilor digestive) sau organică (efect toxic tubular direct al amanitinelor). DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL • gastroenterite virale (febra precede fenomenele digestive); • toxiinfectii alimentare; • intoxicația cu arsenic (apar vărsături
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Obiectivele tratamentului sunt: oprirea hemoragiei (hemostaza), compensarea pierderilor, stimularea hematopoezei. 11.4.1. HEMOSTAZA Hemostaza poate fi spontană, provizorie și definitivă. a. Hemostaza spontană apare datorită proprietății fiziologice a sângelui de a se coagula și este caracteristică pentru hemoragiile mici, parenchimatoase. Este un proces stadial: vasoconstricția imediat postagresională; faza endotelio-trombocitară, cu migrarea trombocitelor în zona lezată și aderarea la endoteliul traumatizat; se formează astfel cheagul alb; faza chimio-umorală, cu formarea cheagului roșu, prin procese enzimatice complexe, de coagulare, la care participă
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
timp. Dezavantajul constă în necroza tisulară din jurul punctului cauterizat, fapt ce realizează o escară postcombustională care se elimină după cca. 6-7 zile și poate genera hemoragii secundare. În ultima vreme se folosesc dispozitive laser-argon, cu mare eficacitate hemostatică, în chirurgia parenchimatoasă și în hemoragiile în pânză de tip capilar. Agenții chimici folosiți în hemostază sunt diverși, de la vasoconstrictori (adrenalina, noradrenalina, efedrina), până la agenți procoagulanți; cel mai utilizat actualmente este fibrina, care are acțiune hemostatică independentă de procesul de coagulare, are absorbție
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
2. COMPENSAREA PIERDERILOR Se realizează prin: înlocuirea pierderilor cu sânge proaspăt, izo-grup, izo Rh, masă eritrocitară, plasmă sau substanțe macromoleculare și soluții cristaloide (dextranii, ser fiziologic, soluția Ringer, Ringer lactat, Haemacel®, albumine umane). În timpul intervențiilor de lungă durată în chirurgia parenchimatoasă se folosește din ce în ce mai mult autotransfuzia peroperatorie (sistemul „cell-saver”, prin colectarea, purificarea, reîncălzirea și reperfuzarea sângelui pierdut în timpul operației). 11.4.3. STIMULAREA HEMATOPOEZEI Se realizează prin transfuzii de masă eritrocitară, plasmă, eritropoetină, vitaminoterapie, aminoacizi și nutriție parenterală și/sau enterală
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
sunt mijloace foarte importante de diagnostic. Apariția pneumoperitoneului după insuflarea de aer în tubul digestiv (EDS) relevă prezența unei rupturi gastrice sau duodenale. Meteorismul abdominal este un semn care poate să apară atât în leziunile viscerelor cavitare, cât și acelor parenchimatoase, dar trebuie privit cu rezervă atunci când există fracturi de coloană sau bazin. Puncția peritoneală poate fi fals negativă în primele ore după traumatism, când nu există un revărsat lichidian mare. Rezultatele ei pot fi corectate prin transformarea ei în puncție
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena, cu rare resturi de cromatina și de fibre de colagen, așa-numitul detritus necrotic. După mecanismul de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Ț ................................... 91 Celulele NK ........................................................ 94 Alte celule participante la procesul inflamator ..... 95 Plachetele și trombocitele ............................................ 97 Moleculele biologic active ........................................... 98 Interleukinele ...................................................... 98 Moleculele de diferențiere celulară. Sistemul CD ..................................................... 105 B. Formele morfoclinice ale inflamațiilor .................................. 115 Inflamațiile predominant alterative ....................................... 115 Inflamațiile parenchimatoase ....................................... 117 Inflamațiile necrotice ................................................... 117 Inflamațiile apoptotice ................................................. 119 Inflamațiile predominant exsudative .................................... 119 Inflamațiile seroase ...................................................... 120 Inflamațiile fibrinoase .................................................. 122 Inflamațiile hemoragice ............................................... 124 Inflamațiile purulente ................................................... 126 Inflamațiile gangrenoase .............................................. 129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de către Galen în anul 180 (Cheville, 1976; Paul, 1989; Porth, 1990Ă sau de către Rudolf Virchow, părintele patologiei moderne în secolul XIX (Weissmann, 1980; Bochsler și Slauson, 2002Ă. La început a fost considerată că o reacție de apărare a organismului, predominant parenchimatoasa (Virchowă sau vasculara (Cohnheimă. Paul Riegler (1912Ă a emis conceptul că în orice inflamație se pot evidenția trei tipuri de reacții: alterative, exsudative și proliferative, dintre care unul este predominant. În vorbirea curentă se face adesea sinonimie între inflamație și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sânge și permeabilitatea vasculara mărită înseamnă și un aflux sporit de anticorpi MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 117 în focar prin trecerea acestora din circulația generală și că atare înlâlniri și conflicte antigen-anticorp de intensități variabile. Includem în cadrul inflamațiilor predominant alterative: - inflamațiile parenchimatoase, - inflamațiile necrotice și recent - inflamațiile apoptotice. Inflamațiile parenchimatoase Inflamațiile parenchimatoase, acute sau toxice se caracterizează prin afectarea organelor bogate în parenchim, în țesut funcțional specific, ca: miocardul, ficatul, rinichii, etc. Predomina modificările distructive ale celulelor parenchimatoase: citoliza, necroza și apoptoza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]