3,343 matches
-
nu a fost fundamentată pe sentimente reale și solide, sau a fost golită de acestea, mai cu seamă când intervin nevoile materiale și financiare, alături de alte insatisfacții ale vieții. Certurile și violențele repetate în familie și, în general, tot comportamentul parental deviant pot duce, indubitabil, la despărțirea cuplului, cu toate consecințele inerente asupra viitorului părților și al copiilor. Degradarea sănătății și a comportamentului copiilor din aceste familii debutează, de regulă, printr-o depresie treptată ce îi poate marca pe viață. În
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
rar Întîlnit, În aceste amintiri: tatăl viitorului mare artist Îi spune, atipic, fiului, după cel vede Într-un spectacol al liceenilor: ”Să faci teatru! Asta e menirea ta, băiete!”. Curios: În 95% din cărțile de amintiri, artiștii suferă pentru că Îndemnul parental era... complet opus! O nedumerire: de ce două volume? De obicei, 290 de pagini, format A5 redus, Încap Într-unul singur! (jurnalul lui Candid Stoica, spre exemplu, avea un unic volum de...600 de pagini, format A4 extins!). Marele dramaturg Victor
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și au Întemeiat familii Într-o manieră pripită, când opțiunea pentru căsătorie a fost lipsită de discernământ; climatul educațional deficitar - În familiile de unde provin unul dintre părinți sau ambii consumă excesiv alcool, conflictele și violența fizică sunt frecvente, lipsa afecțiunii parentale este o constantă; afinitatea pentru subculturile infracționale ale părinților determină episoade traumatice În care tânăra poate fi implicată (viol, adesea comis chiar de tată sau de concubinul mamei, maltratare, abuz, alungare de acasă etc.ă. La acestea se pot adăuga
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
curs sânge din nas... după asta când mă mai bătea mă filma cum plângeam, cum mă apăram și după asta arăta la lume: uite ce fac eu, uite cum plâng eu, și mă chinuiau...”. Un alt pretext al agresiunii fizice parentale l-a constituit o relație amoroasă firească, pe care fata a avut-o la vârsta de 17 ani și care a stârnit o puternică adversitate genitorilor: „... părinții mei s au opus relației dintre noi... băiatul respectiv chiar s-a Îndrăgostit
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
rezumării stricte la acest capitolă. Povestirea Ameliei este, sub acest aspect, una mult mai Încărcată de reproșuri și de adversitate. Nu incriminează condițiile materiale pe care familia i le-a oferit, Însă blamează lipsa susținerii, a atenției și a afecțiunii parentale, de care a fost privată tocmai când avea mai mare nevoie de ele: „... mama... nu a știut niciodată să aibă grijă de noi. Nu ne citea niciodată povești Înainte de culcare, nu ne Învelea niciodată, nu ne săruta niciodată de noapte
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de un climat familial optim, din care să rezulte sentimente admirative la adresa calităților propriilor părinți, le va fi mult mai greu să Își Întemeieze o familie normală sau să contribuie la conservarea acestei normalități. Există foarte mari șanse ca modelul parental pe care Îl au să-și pună amprenta asupra propriilor conduite și atitudini comportamentale, rezultatul fiind unul nefast, În sensul repetării acelorași greșeli. Această situație și-ar putea găsi rezolvarea În conștientizarea din partea fetelor a impactului negativ pe care erorile
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
aveau să mai facă oare acest drum al neștiutului...!? se întrebară fiecare dintre ei. O durere fără glas săpând necontenit în sufletele lor ca într-o rocă care nu putea să-și strige neputința. Procesul prin care urma stabilirea drepturilor parentale privind minorul Vișinel de către familia Georgescu mergea anevoie, ca un râu de șes care nu se grăbește să ajungă la mare, unde să se elibereze de aluviunile dobândite pe tot parcursul său. Devenise, de fapt, un proces al avocaților. Aceste
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
origine pregătește o nouă naștere, dar aceasta nu o repetă pe prima, adică pe cea fizică. Avem de-a face propriu-zis cu o renaștere mistică, de ordin spiritual, cu alte cuvinte, cu accesul la un nou mod de existență (...) Bezna parentală corespunde nopții premergătoare creației și beznei din colibă unde are loc inițierea.” Apoi fuga la Mâncătorii de etichete: “Tot în acel februarie fierbinte, după ce Valy îi arătă încăperea secretă, care atunci, cu o zi înainte nu-l fascinase de loc
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
muncă, granița între expansiune și recesiune situându-se la câteva zeci de mii de locuri de muncă suplimentare create și/sau distruse. Celelalte destinații se supun mai mult unor considerații personale, ca pensionarea sau ieșirile provizorii din activitate în cadrul concediilor parentale de educație (trecere către inactivitate), sau unor efecte specifice întreprinderilor (concedieri). Să mai menționăm, în privința acestui ultim punct, că Franța este o țară în care se șomează puțin, spre deosebire, de exemplu, de țările anglo-saxone sau scandinave. Se vede aici
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ea se bazează pe egalitatea de tratament între cămine fiscale. A doua axă politică privește modalitățile de ajutorare a familiilor, atât în ceea ce privește vărsământul prestațiilor în calitate de îngrijitor/îngrijitoare de copii mici, cât și pentru diminuări ale fiscalității datorate responsabilităților familiale. Concediile parentale remunerate stimulează participarea feminină ajutându-le pe femei să împace viața profesională și viața familială, păstrând pentru ele în același timp o legătură privilegiată și permanentă cu locul de muncă, gaj al stabilității angajamentului lor pe piața muncii. Flexibilitatea timpului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
urmărit fiind mai mult acela de a exclude de aici familiile înstărite, decât de a selecționa familiile mai modeste. Prestările care nu sunt supuse unor condițiționări de resurse nu au obligatoriu ca efect întărirea inegalităților de venituri. Ca exemplu, alocația parentală pentru educație este susceptibilă de a fi plătită oricărei familii cu doi copii din care unul are mai puțin de trei ani, imediat ce unul din părinți își întrerupe total sau parțial activitatea profesională pentru creșterea copilului. În mod concret, această
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
faptul că mama ce-și crește singură copilul nu dispune de nici un salariu (nu are soț) dacă decide să-l țină în permanență la domiciliu. Al doilea aspect al arsenalului legislativ destinat să favorizeze munca femeilor este constituit de concediul parental. Uniunea Europeană are o directivă asupra concediului parental al cărei obiectiv este de a permite lucrătorilor care au copii foarte mici să-și împartă timpul în mod optim între viața de familie și cea profesională. Această directivă îi privește pe toți
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
copilul nu dispune de nici un salariu (nu are soț) dacă decide să-l țină în permanență la domiciliu. Al doilea aspect al arsenalului legislativ destinat să favorizeze munca femeilor este constituit de concediul parental. Uniunea Europeană are o directivă asupra concediului parental al cărei obiectiv este de a permite lucrătorilor care au copii foarte mici să-și împartă timpul în mod optim între viața de familie și cea profesională. Această directivă îi privește pe toți lucrătorii, adică ea se aplică atât bărbaților
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
târziu decât celelalte în viața activă. Renunțarea la serviciu rămâne o realitate pentru numeroase femei, cu cât numărul de copii este mai mare, cu atât femeile sunt mai puțin instruite și condițiile de muncă sunt mai dificile. Într-adevăr, alocația parentală pentru educație își exercită esențialul efectelor sale asupra acestor femei. O analiză a fost prezentată de Cette, Dromel și Meda (2005) plecând de la rezultatele unei anchete asupra a 999 salariați francezi, anchetă realizată în iunie și iulie 2003. Variabila explicată
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
săptămâni iar veniturile de înlocuire merg de la 50% în Grecia la 100% în Germania, în Luxemburg și în Portugalia. În Franța, procentul de înlocuire este de 84%. În țările Europei de Nord, concediile de maternitate au fost transformate în concedii parentale, tatăl având același drept ca și mama să se ocupe de copilașul său la domiciliu. Majoritatea țărilor au urmat exemplul țărilor scandinave și au creat în mod progresiv un concediu parental. În același timp, structurile publice de supraveghere a copiilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Nord, concediile de maternitate au fost transformate în concedii parentale, tatăl având același drept ca și mama să se ocupe de copilașul său la domiciliu. Majoritatea țărilor au urmat exemplul țărilor scandinave și au creat în mod progresiv un concediu parental. În același timp, structurile publice de supraveghere a copiilor s-au dezvoltat pentru a le permite părinților să-și împace viața profesională cu cea familială. Examinarea politicilor familiale europene duce la scoaterea în evidență a trei modele (Paquy, 2004). Primul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a fost interpretată de mai mulți autori ca o respingere de către regimurile devenite democratice a amintirilor și experiențelor naziste, fasciste și franchiste, favorabile natalității și anti-feministe. Însăși ideea de politică demografică este încă tabu în Germania. Dacă, în Franța, alocația parentală pentru educație a fost primită ca un progres în favoarea redresării natalității, echivalentul său german a fost decretat neutru în raport cu situația demografică, pentru a evita orice legătură între politică economică și efecte demografice. Aceeași respingere este valabilă în Spania, unde primele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să fie atribuite burse de studii copiilor aprținând familiilor numeroase și să fie facilitată libera alegere a bărbaților și femeilor ce vor să-și întrerupă sau să-și organizeze cariera pentru a se consacra educației copiilor lor. Dezbaterea asupra salariului parental este relansată, dar acesta să fie oare compatibil cu necesitatea de a ridica procentul de activitate feminină pentru ameliorarea echilibrului pensiilor? Cine va plăti pensia femeilor (bărbaților) casnice/casnici într-o societate în care cuplurile se fac și se desfac
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la a avea un copil (Cette, Dromel și Méda, 2005). Renunțarea la activitatea salarială le privește în special pe femeile mai puțin instruite și pe acelea ale căror condiții de muncă sunt cele mai precare. Pentru acestea, ajutoare precum Alocația parentală pentru educație în Franța duc la renunțarea la activitate și întăresc dificultatea unei reveniri pe piața muncii din momentul în care alocația este prelungită. Pe lângă aceasta, organizarea vieții profesionale influențează numărul de copii pe care și-i dorește o femeie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sur le revenu des ménages entre 1990 et 2002", Drees, Etudes et résultats, nr. 282, ianuarie 2004. BLANPAIN N., "Les prestations familiale set de logement en 2004", Etudes et résultats, nr. 451, decembrie 2005. BRACHET S., "Politique familiale et assurance parentale en Suède: une synthèse", Dossier d'étude, nr. 21, CNAF, iunie 2001. BRIN H., Enjeux démographiques et accompagnement du désir d'enfants des familles, raport de propuneri remis ministerului Solidarității, Sănătății și Familiei, Paris, Conférence de la famille, 2005. CETTE G.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Căutarea unui loc de muncă, 100-106 Cheltuieli fiscale, 164 Ciclu de viață, 92, 129-131, 231, 245, 251, 281 Clasă de vârstă, 93-94, 115, 229, 268, 271 Coeficient familial, 162-163, 172-173, 195, 198 Competitivitate, 90, 191 Contabilitatea generațiilor, 268-269, 282 Concediu parental, 105, 118, 178, 183 Consum, 90, 127, 163, 218, 244-256 Contract pe durată determinată (CDD), 114 Contract pe durată nedeterminată (CDI), 102 Curbă de mortalitate, 219 Cost al [întreținerii] copilului, 140, 152, 157, 163, 168-174, 186, 197 Creștere auto-întreținută, 131-139
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Statele Unite ale Americii, un număr crescând de mame biologice care se adresează agențiilor pentru adopție și solicită informații despre copiii pe care i-au dat spre adopție cu ani în urmă; alte mame biologice, care urmau să renunțe la drepturile parentale pentru ca proprii copii să fie dați spre adopție, solicită să fie implicate în căutarea unor familii adoptatoare sau să fie informate despre persoanele care vor adopta copilul/copiii lor. De asemenea, tot în această perioadă un număr mare de copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a identificat o serie de factori care se constituie în bariere în adopția copiilor cu dizabilități. Un factor important este reprezentat de atitudinile profesioniștilor, mai exact de: pesimismul specialiștilor cu privire la adoptabilitatea copiilor cu dizabilități, procedura dificilă de decădere din drepturile parentale a părinților biologici, cauzată în special de eșecul în demonstrarea abuzului și neglijării manifestate asupra copiilor. O altă barieră în aceeași categorie face referire la elaborarea planurilor de intervenție. Majoritatea acestor copii prezintă un plan de protecție specială elaborat pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lor în speranța că vor menține contactul cu el pot să-și prelungească sentimentul de incertitudine și durere 156. Alți autori consideră că, părinții biologici în adopția deschisă își asumă cu mai multă responsabilitate decizia de a renunța la drepturile parentale fiind direct implicați în procesul de încredințare; în același timp cunoscând familia adoptivă, mama biologică dezvoltă mai ușor strategii care să o ajute să facă față sentimentului de pierdere, să-și gestioneze tristețea și durerea 157 și să se împace
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptare. Efectele adopției deschise asupra părinților adoptatori Oponenții adopțiilor deschise consideră că, în general, contactul dintre părinții biologici și membrii familiei deschise poate crește semnificativ sentimentul de insecuritate al părinților adoptatori, poate diminua sentimentul lor de control, poate submina drepturile parentale și diminua relațiile de atașament dintre părinții adoptatori și copii 180. De altfel, într-un studiu explorator realizat pe un număr de 17 familii adoptatoare și părinții biologici corespondenți, s-au identificat următoarele contra-argumente ale părinților raportat la adopția deschisă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]