187 matches
-
corpi Lewy probabilă, unul pentru diagnosticul de demență cu corpi Lewy posibilă): a. Tulburare cognitivă fluctuanta cu variații pronunțate ale atenției și ale nivelului stării de conștiență; b. Halucinații vizuale recurente bine formate și detaliate; c. Semne clinice spontane de parkinsonism. III. Manifestări clinice sugestive (Dacă una sau mai multe dintre acestea sunt prezente împreună cu una sau mai multe manifestări clinice esențiale, diagnosticul de demență cu corpi Lewy probabilă poate fi stabilit. Diagnosticul de demență cu corpi Lewy probabilă nu poate
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
probabilă a. În prezența bolii cerebrovasculare atestate prin semne clinice focale sau prin imagerie cerebrală b. În prezența oricărei alte afecțiuni sistemice sau cerebrale care ar putea să fie răspunzătoare în parte sau în totalitate pentru tabloul clinic c. Dacă parkinsonismul apare de abia în stadiul de demență severă. VI. Secvență temporală a simptomelor Demență cu corpi Lewy trebuie diagnosticată atunci cand demență apare înaintea parkinsonismului sau simultan cu acestă (dacă parkinsonismul este prezent). Termenul de demență asociată bolii Parkinson trebuie folosit
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
care ar putea să fie răspunzătoare în parte sau în totalitate pentru tabloul clinic c. Dacă parkinsonismul apare de abia în stadiul de demență severă. VI. Secvență temporală a simptomelor Demență cu corpi Lewy trebuie diagnosticată atunci cand demență apare înaintea parkinsonismului sau simultan cu acestă (dacă parkinsonismul este prezent). Termenul de demență asociată bolii Parkinson trebuie folosit pentru a descrie demență care apare în contextul unei boli Parkinson cunoscute. În activitatea practică trebuie folosit termenul care este cel mai potrivit situației
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
în parte sau în totalitate pentru tabloul clinic c. Dacă parkinsonismul apare de abia în stadiul de demență severă. VI. Secvență temporală a simptomelor Demență cu corpi Lewy trebuie diagnosticată atunci cand demență apare înaintea parkinsonismului sau simultan cu acestă (dacă parkinsonismul este prezent). Termenul de demență asociată bolii Parkinson trebuie folosit pentru a descrie demență care apare în contextul unei boli Parkinson cunoscute. În activitatea practică trebuie folosit termenul care este cel mai potrivit situației clinice și termeni generici cum ar
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
ar fi cel de boală cu corpi Lewy pot fi adesea utili. În activitatea de cercetare, când trebuie făcută distincția între demență cu corpi Lewy și demență asociată bolii Parkinson, se continuă recomandarea regulii de maxim 1 an între debutul parkinsonismului și debutul dementei (în cazul dementei cu corpi Lewy). În studiile clinico-patologice sau clinice, ambele fenotipuri clinice pot fi considerate împreună în categorii cum sunt boală cu corpi Lewy sau α-sinucleinopatii. Criteriile grupurilor din Lund și Machester pentru diagnosticul de
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
inferior, cranial și membru superior) Generalizată: ambele membre inferioare și cel puțin încă o altă zonă a corpului (de obicei unul sau ambele brațe) Hemidistonia: jumătate a corpului (de obicei secundară unei leziuni structurale în ggl. bazali de partea contralaterala) parkinsonism. Distonia paroxistica este caracterizată de episoade scurte de distonie cu intervale de normalitate între ele. Distonia primară și distonia-plus, fie ele sporadice sau familiale, sunt considerate boli de origine genetică în majoritatea cazurilor. Manifestările clinice ale distoniei reprezintă o combinație
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
alcool pentru multi dar nu toți pacienții [30]. Cand aspectul fenotipic este caracteristic și transmiterea este de tip dominant, peste 50 % din pacienți au mutația genei DYT-11 (genă pentru xi-sarcoglican) [31-34]. Genă pentru DYT-12 (ATP1A3) este afectată în distonia cu parkinsonism cu debut rapid, care este o boală rară cu debut în copilărie și la adultul tânăr, cănd pacienții dezvolta distonie, bradikinezie, instabilitate posturala, dizartrie și disfagie de-a lungul unei perioade de câteva ore la cățea săptămâni [35]. A fost
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
în timpul mișcărilor involuntare sau în timpul somnului); informații care aduc în prim plan rolul cerebelului și al structurilor subcorticale vs. ariile corticale în fiziopatologia distoniei [63,64] (clasa IV). În prezent pentru a diferenția între o distonie- plus de către pacienții cu parkinsonism și distonie secundară se poate efectua imagistică prin SPECT folosind liganzi pentru transportatorul dopaminei; această metodă este mult mai ieftină decât PET-ul și are o disponibilitate mare. Pacienții cu distonie dopa-resonsivă prezintă un aspect normal la SPECT, pe când pacienții
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
Journal of Human Genetics 2000; 67:1314-1319. 33. Leung JC, Klein C, Friedman J, Vieregge P, Jacobs H,Doheny D, et al. Novel mutation în the TOR1A (DYT1)gene în atypical early onset dystonia and polymorphismsin dystonia and early onset Parkinsonism. Neurogenetics 2001; 3: 133-143. 34. Asmus F, Zimprich A, Tezenas du MS, Kabus C, DeuschlG, Kupsch A, et al. Myoclonus-dystonia syndrome:epsilon-sarcoglycan mutations and phenotype. Annals Of neurology 2002; 52: 489-492. 35. Dobyns WB, Ozelius LJ, Kramer PL, Brashear A
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
Zhong XH, Shannak KS, Kish S,Chang LG, et al. Dopa-responsive dystonia: pathologicaland biochemical observations în a case. Annals of Neurology 1994; 35: 396-402. 91. Hwang WJ, Calne DB, Tsui JK, Fuente-Fernandez R.The long-term response to levodopa în dopa-responsivedystonia. Parkinsonism Relative Disorders 2001; 8: 1-5. 92. Fox SH, Kellett M, Moore AP, Crossman AR, BrotchieJM. Randomised, double-blind, placebo-controlled trialto assess the potențial of cannabinoid receptor stimulation în the treatment of dystonia. Movement Disorders 2002; 17: 145-149. 93. Krauss JK, Yianni
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în distoniile primare şi sindroamele distonie plus" - Anexa 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227310_a_228639]
-
iritativ); ● Semne neurologice minime (piramidale, extrapiramidale și cerebeloase) existente anterior instituirii medicației antipsihotice. Utilizarea antipsihoticelor din prima generație la pacienții cu schizofrenie cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară amplifică semnificativ riscul efecte secundare serioase de tip neurologic (diskinezie tardivă, parkinsonism, evoluție pseudodemențială) ARGUMENTE NEUROBIOLOGICE ȘI PSIHOFARMACOLOGICE 1. Factori de neurodezvoltare. Principalii factori de neurodezvoltare sunt traumatismele obstetricale, suferințele fetale, sezonalitatea și infecțiile virale, agresiunile cerebrale postnatale prin factori traumatici, toxici, infecțioși sau hipoxici. Tendința actuală este de a accepta ipoteza
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor 8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget 9. Tulburările sanguine la vârstnici 10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice, Escarele 11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsonismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuromusculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare 12. Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive 13. Afecțiunile tumorale la vârstnici 14. Aspecte de gerontologie socială 1.4.7.2. Baremul activităților practice 1. Activitate de asistență a
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
iritativ); ● Semne neurologice minime (piramidale, extrapiramidale și cerebeloase) existente anterior instituirii medicației antipsihotice. Utilizarea antipsihoticelor din prima generație la pacienții cu schizofrenie cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară amplifică semnificativ riscul efecte secundare serioase de tip neurologic (diskinezie tardivă, parkinsonism, evoluție pseudodemențială) ARGUMENTE NEUROBIOLOGICE ȘI PSIHOFARMACOLOGICE 1. Factori de neurodezvoltare. Principalii factori de neurodezvoltare sunt traumatismele obstetricale, suferințele fetale, sezonalitatea și infecțiile virale, agresiunile cerebrale postnatale prin factori traumatici, toxici, infecțioși sau hipoxici. Tendința actuală este de a accepta ipoteza
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
b. Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander - boli cu afectare predominantă a substanței cenușii - ceroidlipofuscinoze - boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză - boli cu afectare predominantă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, b. Hallervorden - Spatz, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali - s. Gilles de la Tourette - tremorul esențial - epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară - boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor 8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget 9. Tulburările sanguine la vârstnici 10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice, Escarele 11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsonismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuromusculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare 12. Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive 13. Afecțiunile tumorale la vârstnici 14. Aspecte de gerontologie socială 1.4.7.2. Baremul activităților practice 1. Activitate de asistență a
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
sistemul limbic și neocortexul. Clinic, se manifestă prin tulburări motorii (cauzate de deficitul dopaminergic, dar și non-dopaminergic) și non-motorii (vegetative, senzitive, afective, cognitive - până la demență, psihotice, tulburări de control impulsiv, tulburări de miros, tulburări de somn). Semnele clinice majore ale parkinsonismului motor sunt: - tremorul de repaus cu o frecvență de 4-7 cicli/s; - hipokinezia, definită ca o dificultate în inițierea actelor motorii, mai evidentă atunci când este necesară trecerea de la un anumit tip de mișcare la altul (care adesea nu se poate
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
realizat, ele reprezentând caracteristici ale actului motor care se întrepătrund în mare măsură; în practica clinică se folosește adesea doar termenul de bradikinezie, cu sens mai larg (care include de fapt și caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS); - rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dințată; - postura în flexie și mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de "freezing" și căderi frecvente. Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
fapt și caracteristicile hipokineziei - vezi scala UPDRS); - rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dințată; - postura în flexie și mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de "freezing" și căderi frecvente. Alte semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a mâinii ș. a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în particular în formele clinice de debut, dar numai dacă se asociază unuia sau mai multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
semne clinice sugestive pentru parkinsonism (facies hipomimic, micrografie, hipofonie, diminuarea mișcărilor automate, postura caracteristică a mâinii ș. a.) sunt sugestive pentru diagnostic, în particular în formele clinice de debut, dar numai dacă se asociază unuia sau mai multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin orice combinație între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
multor semne majore. Parkinsonismul se caracterizează clinic prin orice combinație între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică; ● sindromul Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp Lewy; - degenerescență corticobazală. ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
între tremor de repaus (cu frecvența de 4-7 cicli/s.), bradi/hipokinezie, rigiditate musculară, posturi în flexie și fenomene de blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică; ● sindromul Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp Lewy; - degenerescență corticobazală. ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este trăsătură clinică primară): - demența frontotemporală cu parkinsonism; - sindromul "overlap" Alzheimer-Parkinson
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
blocaj motor ("freezing"). Convențional, categoriile de boli în care apare parkinsonismul se pot clasifica în: ● Boala Parkinson primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică; ● sindromul Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp Lewy; - degenerescență corticobazală. ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este trăsătură clinică primară): - demența frontotemporală cu parkinsonism; - sindromul "overlap" Alzheimer-Parkinson; - sindromul Parkinson-SLA - demență Guam; - SLA asociată cu parkinsonism și demență (taupatie, diferită de complexul Guam); - boala Huntington - varianta rigidă; - boala
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
primară; ● Sindroame Parkinson-plus (parkinsonism atipic): - paralizia supranucleară progresivă; - atrofia multisistemică; ● sindromul Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp Lewy; - degenerescență corticobazală. ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este trăsătură clinică primară): - demența frontotemporală cu parkinsonism; - sindromul "overlap" Alzheimer-Parkinson; - sindromul Parkinson-SLA - demență Guam; - SLA asociată cu parkinsonism și demență (taupatie, diferită de complexul Guam); - boala Huntington - varianta rigidă; - boala Hallervorden-Spatz. ● Parkinsonism secundar (consecință a unei leziuni cerebrale dobândite): Toxic: - MPTP (metil-4-fenil-tetrahidropirinina); - mangan; - monoxid de carbon. Indus
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Shy-Drager; ● degenerescența strio-nigrică; ● atrofia olivo-ponto-cerebeloasă; - boala difuză cu corp Lewy; - degenerescență corticobazală. ● Parkinsonismul din alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este trăsătură clinică primară): - demența frontotemporală cu parkinsonism; - sindromul "overlap" Alzheimer-Parkinson; - sindromul Parkinson-SLA - demență Guam; - SLA asociată cu parkinsonism și demență (taupatie, diferită de complexul Guam); - boala Huntington - varianta rigidă; - boala Hallervorden-Spatz. ● Parkinsonism secundar (consecință a unei leziuni cerebrale dobândite): Toxic: - MPTP (metil-4-fenil-tetrahidropirinina); - mangan; - monoxid de carbon. Indus medicamentos: - neuroleptic; - metoclopramid, proclorperazină; - rezerpină; - valproat; - blocanți ai canalelor de calciu
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
alte boli heredodegenerative (în care acest sindrom nu este trăsătură clinică primară): - demența frontotemporală cu parkinsonism; - sindromul "overlap" Alzheimer-Parkinson; - sindromul Parkinson-SLA - demență Guam; - SLA asociată cu parkinsonism și demență (taupatie, diferită de complexul Guam); - boala Huntington - varianta rigidă; - boala Hallervorden-Spatz. ● Parkinsonism secundar (consecință a unei leziuni cerebrale dobândite): Toxic: - MPTP (metil-4-fenil-tetrahidropirinina); - mangan; - monoxid de carbon. Indus medicamentos: - neuroleptic; - metoclopramid, proclorperazină; - rezerpină; - valproat; - blocanți ai canalelor de calciu non-dihidropiridinici. Vascular: - lacune multiple în ganglionii bazali; - boala Binswanger; - hidrocefalii; - traumatisme cranio-cerebrale; - tumori; - degenerescența
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]