130 matches
-
clasa a V-a, Iași, Taida, 2006, 191 p. [24] CONSTANTINESCU, NICOLAE, Limba și literatura română: Școala de Arte și Meserii: manual pentru clasa a X-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2006, 112 p. [25] CONSTANTINESCU, SILVIU, Dicționar de paronime, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2006, 323 p. [26] CONSTANTINESCU, SILVIU, Dicționar explicativ de pleonasme, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2006, 207 p. [27] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GHEORGHE, Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române pentru elevi, București, Editura Didactică și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
utilizate în studierea limbii române în învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2008, 103 p.. [51] GHIURCĂ, SORINA, Caiet aplicativ pentru limba și literatura română: clasa a II-a, 2008, 131 p. [52] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Dicționar: sinonime, antonime, omonime, paronime, Costești, Ars Libri, 2008, 466 p. [53] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a III-a, Costești, Ars Libri, 2008, 32 p. [54] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a IV-a, Costești, Ars
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Alexandria, Tipoalex, 2009, 30p. [4] ANDREESCU, LIVIA, Mihai Eminescu - Poezii: predarea unui fragment la clasele I IV, Alexandria, Tipoalex, 2009, 32 p. [5] ANDREI, NICOLAE; Dicționar de omonime al limbii române, Editura Corint, București, 2009. [6] ANDREI, NICOLAE; Dicționar de paronime al limbii române, Editura Corint, București, 2009. [7] BARBU, AMELIA; FLOROIU, ANA MARIA; IONIȚĂ, ISABELLA, Limba și literatura română: genurile literare: repere teoretice, aplicații, modele de rezolvare ale noilor variante bacalaureat 2009, București, Gabriel, 2009, 168 p. [8] BARBU, ANA-MARIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Nomina, 2009, 173 p. [85] GRECU, MARIUS-VALERIU I., Câteva probleme de fonetică și fonologie: aspecte metodologice ale predării, București, Moroșan, 2009, 86 p. [86] GRIGORE, ADINA, Dicționar de omonime, Costești, Ars Libri, 2009, 142 p. [87] GRIGORE, ADINA, Dicționar de paronime, Costești, Ars Libri, 2009, 92 p. [88] GRIGORE, ADINA, Dicționar de sinonime, Costești, Ars Libri, 2009, 342 p. [89] GRIGORE, ADINA, Limba română cu Andy și Marty: clasa a II-a, Costești, Ars Libri, 2009, 79 p. [90] GRIGORE, ADINA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
asupra unei articulări corecte, paralel cu gimnastica generală, fono-articulatorie și spirometria. Tot în fața oglinzii s-au condus multe exerciții de analiză și sinteză fonetică fiind pus uneori să reproducă sau să mimeze singur mișcările. S au exercitat coloane de cuvinte paronime, analizând structura fonetică a silabei ce conține sunetul diferențiat. Paralel cu aspectul articulator s-au făcut și lecturi pe imagini unice și în serie pentru a-l obișnui să urmărească conținutul de idei închegat, întâmpinând greutăți mari pe linia sintezei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pentru a exersă capacitatea de articulare, pronunție clară, corectă a sunetului în silaba și cuvânt. Aceste exerciții contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, pentru ca elevii învăța să selecteze sunetul ce-l rostesc individual și, ulterior, în combinații de silabe și cuvinte paronime. Utilitatea acestor exerciții se găsește și în contribuția lor la formarea câmpului vizual de o silaba. Demersul metodic trebuie să fie foarte riguros, cadrul didactic respectând constant un algoritm cu care copilul este familiarizat. Adeseori, se impune adaptarea și particularizarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE ȘI SPUNE CE SE POTRIVEȘTE” Scop: Dezvoltarea auzului fonematic prin pronunțarea unor cuvinte paronime; Sarcina didactic\: găsirea și pronunțarea unor silabe paronime; Reguli de joc: Profesorul pronunța o anumita silaba, iar copilul care primește jucăria/stegulețul (principiul preluării ștafetei) repeta și găsește o altă silaba asemănătoare; Material didactic: lista de silabe, eventual cuvinte (la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE ȘI SPUNE CE SE POTRIVEȘTE” Scop: Dezvoltarea auzului fonematic prin pronunțarea unor cuvinte paronime; Sarcina didactic\: găsirea și pronunțarea unor silabe paronime; Reguli de joc: Profesorul pronunța o anumita silaba, iar copilul care primește jucăria/stegulețul (principiul preluării ștafetei) repeta și găsește o altă silaba asemănătoare; Material didactic: lista de silabe, eventual cuvinte (la îndemână profesorului); Elemente de joc: aplauze, surpriză, stimulente
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Desf\[urârea jocului: Profesorul pronunța o anumita silaba, după care „preda ștafeta” unui copil. Acesta va repeta silaba și va găsi altă opusă. Se vor face exerciții speciale de diferențiere auditiva a unor serii de silabe opuse (luate din cuvinte paronime). Se pot pronunța silabe perechi, după cum urmează: pa-ba pa-ta ti-di șa-ja tu-du so-zo Complicarea jocului: Se pot caută combinații de silabe cu sens (cuvinte paronime) pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
speciale de diferențiere auditiva a unor serii de silabe opuse (luate din cuvinte paronime). Se pot pronunța silabe perechi, după cum urmează: pa-ba pa-ta ti-di șa-ja tu-du so-zo Complicarea jocului: Se pot caută combinații de silabe cu sens (cuvinte paronime) pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne jucăm cu silabe”, „Silabe amestecate”, „Loto cu silabe”) Scop: Formarea unor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu structură CVCV) care conțin foneme paronime unde întâmpina dificultăți la începutul programului, dar la cuvintele cu structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea vocabularului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de vorbire în care acestea se concretizează. 6.Alcătuiți enunțuri cu paronimele: eminent iminent. 7. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: ce, un strop, (în) ziua, adânc. 8. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați-i felul. Testul nr. 9 Se dă textul: ,, Tânărul mergea atent de-a lungul zidurilor, scrutând, acolo
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină haină; ( c) perechile de paronime: aluzie iluzie, literar literal; (d) cratima, apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: ,, În noaptea asta, cătră zori, avut cel dintăi semn, în vis, care a împuns-o în inimă și-a tulburat-o și mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: iau i-au, ne-am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul care să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile de omografe: zori zori, cântă cântă; c) perechile de paronime: eminent iminent; (d) apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Și, nici una, nici două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005). Limba română contemporană: lexicul, București: Editura Humanitas Educațional. Bochmann, K., & Dumbravă, V. (ed.). (2002). Limba română vorbită în Moldova istorică, Volumul I. Leipzig: Leipziger Universitätsverlag. Bulgăr, G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura Palmyra. Cârâc, I. S. (2001). Curs de semantică. Brăila: Editura Edmund. Constantinescu-Dobridor, G. (2003). Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație al limbii române. București: Editura Lucman. Coteanu, I. (1995
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iar secvența omisă, -cipède, nu este un cuvânt inteligibil, deci avem aici o trunchiere. La limita dintre trunchiere și condensare se află și cuvântul rom. grep < grep[frut] < engl. grapefruit. Dacă inițiatorul acestei scurtări nu a identificat secvența frut cu paronimul propriu-zis rom. fruct sau, eventual, nu a recunoscut prezența cuvântului fruit "fruct" în compusul englezesc originar, ci a recurs doar la reducerea întâmplătoare a corpului sonor în care se afla un grup consonantic greu pronunțabil (pfr) al cuvântului românesc împrumutat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu structură CVCV) care conțin foneme paronime unde întâmpina dificultăți la începutul programului, dar la cuvintele cu structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea vocabularului
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil a unui stimul dintre 3-5-10-itemi (în funcție de vârstă
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care copilul l-a perceput doar pe cale auditivă. Se urmărește: • Identificarea vocalelor; • Identificarea onomatopeelor; • Identificarea cuvintelor cu conținut fonematic diver;. • Identificarea cuvintelor paronime; Identificarea propozițiilor simple; Identificarea prepozițiilor: pe, la, în, cu, sub, lângă, de la etc; Identificarea propozițiilor dezvoltate cu lungime diferită; Identificarea propozițiilor la care se schimbă doar subiectul/predicatul/ complementul; • Identificarea numerelor. IV. Înțelegerea presupune înțelegerea sensului stimulilor verbali, urmărindu-se
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate, greutate, noutate, dimineață, căprioară; (e) cuvinte formate din cinci silabe seninătate, vecinătate etc. (Caracostea, 2000, pp. 301-317, vezi și Munteanu, 2005, p. 145); * silabe paronime: bra bre bri bro bru; dra dre dri dro dru, tra tre tri tro tru, fra fre fri fro fru etc. (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * cuvinte care conțin aglomerări de consoane: altminteri, abstract, altfel, altcumva, amnezie, acvatic, bâjbâială, brambureală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și capacitatea elevilor de a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce într-o frază cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu etc. - de diferențiere, ca în cazul paronimelor, omonimelor, omografelor sau omofonelor etc. - de intervenție, constând fie în modificarea unor forme flexionare sau a raporturilor sintactice, fie în completarea spațiilor punctate cu cuvântul sau structura corespunzătoare; - de exemplificare liberă sau după repere, ca de exemplu, construirea unor propoziții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
lexeme recunoscute deja ca "fapte de limbă"387: ferăstrău și piure. În schimb, forme precum renumerație marchează o "specializare" a sensului, deoarece, datorită operei caragialiene și figurii lui Pristanda, termenul amintit s-a îndepărtat deja de sensul de bază al paronimului său (= "salariu", "retribuție"), ajungând să desemneze un "venit de proveniență ilicită". Din punctul de vedere al lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o parte, topicalizările nu reprezintă "colocații", adică "îmbinări de cuvinte", de vreme ce ele se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române(DOOM), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; Dicționar de antonime, Editura Steaua Nordului, București, 2005; Dicționarul de sinonime, Editura Meteor Press, București, 2005; Dicționar de omonime, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003; Dicționar de paronime, Editura Steaua Nordului, București, 2004; Dicționar de sinonime, antonime și paronime, Editura Litera, București, 2008. Dicționarele de sinonime și de antonime trebuie să fie nelipsite la orele de limba română, ele venind în ajutorul celor ce sunt în căutarea unor
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
București, 2005; Dicționar de antonime, Editura Steaua Nordului, București, 2005; Dicționarul de sinonime, Editura Meteor Press, București, 2005; Dicționar de omonime, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003; Dicționar de paronime, Editura Steaua Nordului, București, 2004; Dicționar de sinonime, antonime și paronime, Editura Litera, București, 2008. Dicționarele de sinonime și de antonime trebuie să fie nelipsite la orele de limba română, ele venind în ajutorul celor ce sunt în căutarea unor termeni echivalenți, a perechilor de cuvinte aflate în antiteză. Aceste dicționare
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]