52 matches
-
s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca . Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Zafiu de la "România literară
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Ghiriești”, preluată și de către străini, și înregistrată în documentele din acea perioada : "Ghiriest" la 1775 în „"Altre notizie”", pagina 506, "Giraiesty" la 1790, "Griesti" la 1800, "Ghiriesti" la 1814, "Parochia Giriesti" la 1869. Forma "Gherăiești" apare, mai apoi, prin atracție paronimică (asociere cu cuvântul "ghera") în secolul al XIX-lea și este impusă prin actele oficiale de după anul 1864. Originea etimologică a denumirii acestei localități devine mult mai discutabilă întrucât prin același toponim sunt denumite mai multe sate din diverse părți
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]