130 matches
-
toate testele de determinare a H.I.V., de la genomul virusului (H.I.V. are genomul format din două lanțuri de 9 K iar mumps are genomul de 18 K), de la simptomele principale ce se găsesc la mai toți pacienții cu H.I.V. (umflarea glandelor parotide și a glandelor paratiroide), dar absolut toate cercetările sunt convergente, se întîlnesc în un singur punct. Dacă ai începe o cercetare și te ții de ea atunci ajungi la o concluzie similară indiferent de unde ai începe cercetarea. Concluzia mea este
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
uz curent și este recomandat doar în cazurile cu manifestări primare extrasalivare, mai ales neurologice. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108 parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei la suflători. 5.6.7 Tratament Nu există tratament specific pentru virusul urlian. În formele comune de boală, tratamentul se rezumă la combaterea simptomelor (febra, durerea, inflamația) și aplicarea măsurilor igieno-dietetice. Repausul la pat este recomandat pentru 10-14 zile. Dieta
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și aplicarea măsurilor igieno-dietetice. Repausul la pat este recomandat pentru 10-14 zile. Dieta trebuie constituită din alimente ușor masticabile, lichide și semilichide, evitând dulciurile și grăsimile. Alte măsuri utile sunt: menținerea igienei orale, aplicarea de comprese umede și calde pe parotidele tumefiate sau pe abdomenul dureros, aplicarea compreselor reci și utilizarea suspensorului în cazul orhitei. Corticosteroizii sunt necesari în formele neurologice severe sau în orhita severă. 5.6.8 Profilaxie Limitarea răspândirii infecției urliene se face prin izolarea cazurilor de boală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mici ale mâinilor și picioarelor) * Articulații ( 10%): Poliartrită (mai ales a articulațiilor genunchiului, mâinii) * Sistem nervos (10%): Paralizii, cefalee, hipertensiune intracraniană, crize epileptice. Colaborarea interdisciplinară se realizează între următoarele specialități ce pot diagnostica: * Medicul generalist: febră, anorexie, limfadenopatie, mărirea glandei parotide (fig. 8.6) * Dermatolog: eritema nodosum, lupus pernio, rash (fig. 8.7) * Radiolog: adenopatie hilară bilaterală, fibroză interstițială, chisturi osoase (fig. 8.8) * Pneumolog: dispnee, tuse, wheezing, radiografie toracică patologică * Oftalmolog: irită, coroidită, keratoconjunctivită, glaucom, cataractă, mărirea glandei lacrimale, uscăciune
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
transvers și, în fine, cu extremitatea liberă - cu hilul splinei. Structura pancreasului Așa cum precizam mai sus, pancreasul este o glandă mixtă, exoendocrină, învelită la exterior de o capsulă conjuctivă. Pancreasul exocrin este alcătuit din acini glandulari asemănători cu cei ai parotidei. Sistemul canalicular porneșete de la nivelul acinilor prin ducte intercanalare care se unesc, dînd ducte colectoare ce formează pînă la urmă canalul excretor principal al lui Wirsung și canalul accesor al lui Santorini, ambele deschizîndu-se în duoden, prin cele două papile
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancreatic pe care Îl distruge, treptat, prin autoliză fermentativă și necrozare. Boala poate să apară după alte afecțiuni maladive: hepatobiliare (hepatită, icter, litiază biliară, colecistite), gastro-duodenale (ulcere gastrice și duodenale cu perforarea peretelui posterior al abdomenului) sau după boli infecțioase (parotidă epidemică, febră tifoidă) etc. După modul de manifestare, pancreatitele pot fi acute sau cronice. Pancreatita acută Este o suferință digestivă dramatică ce poate duce la decesul bolnavilor În 20 % din cazuri. Frecvența pancreatitei acute În lume variază În funcție de zona
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vezicii biliare. Durerea poate să dureze 12-40 ore, finalizate uneori cu episod sincopal. Cauzele care pot contribui la declanșarea bolii sunt legate de anumite afecțiuni ale organismului: hepatobiliare (hepatita epidemică, malaria, colecistita), ulcerele gastrointestinale penetrante, unele boli infecțioase (febra tifoidă, parotida epidemică, oreion). Un important factor favorizant ai pancreatitei acute este litiaza biliară (40-50 % din cazuri), mai ales la femei, cu blocarea unui calcul ce migrează din vezică În tractul biliar, unde se unește cu ductul pancreatic În apropierea intrării În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nucleate, precum și pe cea a eritrocitelor (cel puțin la unele specii). Ulterior însă s-a arătat că ele sunt foarte slab exprimate pe suprafața celulelor endocrine (cu excepția glandei suprarenale) și deloc la nivel corneean, în pancreasul exocrin, în acinii glanelor parotide și în neuronii SNC. În plus, la nivel placentar pot fi exprimate doar molecule HLA de tip C, dar nu și HLA A sau B (Trowsdale et al., 1980). Nivelul de expresie al moleculelor HLA de clasa I este foarte
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
Sunt două tipuri de glande salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara esta glanda parotida. Glanda salivara mijlocie este submandibulara, iar cea mică este sublinguala. Ficatul este așezat sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragm, deasupra colonului transvers, la dreapta stomacului. Ficatul este cea mai mare glanda din organism. Are culoarea rosie-caramizie și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
creșterea semnificativă (de 4 ori) în dinamică (la debut și în convalescență) a titrului anticorpilor. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei la suflători. Tratament Nu există tratament specific pentru virusul urlian. În formele comune de boală, tratamentul se rezumă la combaterea simptomelor (febra, durerea, inflamația) și aplicarea măsurilor igieno-dietetice. Repausul la pat este recomandat pentru 10-14 zile. Dieta trebuie constituită din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și aplicarea măsurilor igieno-dietetice. Repausul la pat este recomandat pentru 10-14 zile. Dieta trebuie constituită din alimente ușor masticabile, lichide și semilichide, evitând dulciurile și grăsimile. Alte măsuri utile sunt: menținerea igienei orale, aplicarea de comprese umede și calde pe parotidele tumefiate sau pe abdomenul dureros, aplicarea compreselor reci și utilizarea suspensorului în cazul orhitei. Corticosteroizii sunt necesari în formele neurologice severe sau în orhita severă. Profilaxie Limitarea răspândirii infecției urliene se face prin izolarea cazurilor de boală la domiciliu sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este situată mult mai anterior); 2. Adenita acută supurată pretragiană (debutul fenomenelor inflamatorii acute este nodular, pretragian); 3. Abcesul parotidian (tumefacția inflamatorie este masivă, înconjoară marginea posterioară a ramului ascendent mandibular); 4. Parotidita acută supurată (la presiunea exercitată pe glanda parotidă respectivă, prin orificiul canalului Stenon se elimină salivă amestecată cu puroi); 5. Osteomielita ramului ascendent al mandibulei (semne radiografice sugestive „în miez de pâine”; se poate totuși însoți de un abces profund sub maseter). 6. Formațiuni chistice sau tumorale la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
se constată fluctuența la palpare) și fistulizarea consecutivă, fistulizarea intraorală a colecției supurative (se decelează puroi la nivelul alveolei 3.8 sau fistule mucoase pe fața internă a ramului ascendent stâng mandibular), osteomielita ramului vertical, difuzarea infecției către lojile vecine (parotidă, groapa zigomatică, submandibular, laterofaringian). Evoluția cazului cu tratament va consemna odată cu evacuarea secreției purulente: dispariția tumefacției, remiterea treptată a fenomenelor inflamatorii locale precum și a edemului de vecinătate. Efectuarea mecanoterapiei este obligatorie pentru a evita instalarea tardivă a constricției de mandibulă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
am constatat: ¾ în regiunea parotideomaseterină dreaptă se descrie o tumoră ovoidală (axul longitudinal 6 cm, axul anteroposterior 4 cm), cu suprafața ușor boselată, bine delimitată, de consistență inegală (la palpare zone depresibile alternând cu zone mai ferme), mobilă odată cu glanda parotidă, tegumentul suprajacent fiind nemodificat ca aspect și mobil pe tumoră; formațiunea tumorală este nedureroasă (există doar senzația de tensiune locală) dar se însoțește de otalgie reflexă; ¾ intraoral: edentație parțială intercalată redusă maxilară și mandibulară neprotezată; carii simple 3.7, 4
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
simple 3.7, 4.8; secreția salivară eliminată prin orificiul canalului Stenon drept este normală (după aspect și cantitate). Datele din anamneză și examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) permit conturarea unui diagnostic de probabilitate de: „Tumoră benignă de glandă parotidă dreaptă”. Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ ecografie (ultrasonografie) parotidiană; ¾ sialografie parotidiană dreaptă; ¾ examen computer tomografic pentru segmentele cap-gât; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
fără adenopatie laterocervicală de însoțire. Explorările biologice sanguine, radioscopia toracică și consultul cardiologic nu decelează aspecte patologice. Din elementele de anamneză, examenul obiectiv local și general și explorările complementare efectuate se poate stabili un diagnostic pozitiv de: „Adenom pleomorf glanda parotidă dreaptă; Edentație parțială intercalată redusă maxilară și mandibulară neprotezată; Carii simple 3.7, 4.8; Sindrom depresiv reacțional; Strabism divergent ochi drept”. Diagnosticul pozitiv al afecțiunii de bază este susținut prin următoarele argumente clinice și imagistice: 1) sediul, forma, consistența
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
simple 3.7, 4.8; Sindrom depresiv reacțional; Strabism divergent ochi drept”. Diagnosticul pozitiv al afecțiunii de bază este susținut prin următoarele argumente clinice și imagistice: 1) sediul, forma, consistența, creșterea lentă a tumorii pledează pentru o tumoră benignă de parotidă; 2) statisticile indică pentru adenomul pleomorf o frecvență crescută între tumorile benigne parotidiene; 3) absența adenopatiei locoregionale de însoțire; 4) absența paraliziei de nerv facial de partea tumorală (prezența sa ar fi fost un semn de malignitate tumorală parotidiană); 5
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
femei adulte, dar se poate întâlni și la tineri. Este vorba de o fibroză tiroidiană ce se poate asocia cu alte afecțiuni fibrozante cum ar fi fibroza mediastinală și/sau retroperitoneală, colangita fibroasă, pseudo-tumora orbitară, fibroza glandelor lacrimale și fibroza parotidelor. Anatomopatologic, structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă. Tabloul clinic este necaracteristic. Semnele de compresiune sunt
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
intestinală. Sunt descrise și cazuri de rectocolită ulcerohemoragică și enteropatie exsudativă cu pierdere de proteine. Poate apărea hepato-splenomegalie însoțită de afectarea funcției hepatice (hepatită lupică) și infarcte splenice. Alte manifestări sunt adenopatiile, modificări la nivelul retinei și corneei, afectarea glandelor parotide și salivare (sindrom sicca secundar). Patologia asociată sarcinii este reprezentată de sindromul antifosfolipidic manifest prin avorturi repetate, tulburări de creștere intrauterină, naștere prematură, moarte in utero. De asmenenea la nou-născuții mamelor cu LES poate apărea lupus neonatal. Explorări paraclinice Sunt
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
deficit de aport (mai ales la alcoolici), dar și un status hipercatabolic specific ciroticului. - Examenul ochilor evidențiază frecvent retracția pleoapelor, dând impresia unei exoftalmii. Prezența icterului scleral, a inelului KayserFleischer (în boala Wilson), a hemoragiilor conjunctivale pot fi remarcate. - Hipertrofia parotidelor este frecventă la alcoolici. - Buze carminate, limbă roșie depapilată. - Steluțe vasculare, telangiectazii, piele de pergament, eritem palmar.Contractura Dupuytren este frecventă în cazul etiologiei alcoolice. - Unghii albe (hipoalbuminemie), degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofică (frecventă în CH biliară primitivă). - Echimoze, purpură, hematoame
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sternocleidomastoidian, centrată pe bifurcarea carotidei. Incizia poate fi extinsă proximal, spre incizura sternală, în cazul leziunilor proximale ale ACC, și distal, spre procesul mastoidian, pentru leziuni mai înalte. Extremitatea superioară se angulează posterior, spre lobulul urechii, pentru a evita glanda parotidă și nervul auricular mare. Cu ajutorul unor retractoare, incizia se poate cranializa prin mușchiul platysma, cu retrac ia laterală a sternocleidomastoidianului. Se vizualizează vena jugulară internă și se deschide teaca arterei carotide de-a lungul marginii anterioare a venei. Vena jugulară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
procesului mastoidian; - linia nuchală superioară. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; - profund: cu musculatura profundă a gâtului, artera carotidă comună, vena jugulară internă și nervul vag; - marginea anterioară a mușchiului vine în raport cu: glanda parotidă, unghiul mandibulei și mușchii supra- și infrahioidieni; - marginea posterioară formează împreună cu mușchiul trapez triunghiul supraclavicular. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; Inserția terminală: fasciculele formate se unesc și se inseră pe tuberculul de pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
osului temporal; apoi se orientează în jos, înainte, medial și ajunge la osul hioid pe care se inseră prin tendonul intermediar; - porțiune anterioară: care se întinde de la osul hioid spre foseta digastrică a mandibulei. Raporturi: - porțiunea posterioară este în raport cu: glanda parotidă, mușchiul strenocleidomastoidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și hipoglos; - tendonul intermediar: este acoperit lateral de glanda submandibulară; - porțiunea anterioară are raporturi cu: lama superficială a fasciei gâtului, pielosul gâtului, pielea precum și cu mușchiul milohioidian. Acțiunea: - când ia punct fix
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]