939 matches
-
anexă de metal prinsă lateral de o motocicletă, cu care se transportă obiecte sau persoane" (DEX); de aceea sînt folosite adesea cu o anume autoironie. Cel mai normal mijloc de echivalare terminologică rămîne în acest caz verbul a atașa și participiul său atașat (folosit adjectival sau adverbial, dezambiguizat de context). În formulele care anunță prezența unui document atașat, mulți utilizatori ai poștei electronice recurg la traducerea cuvînt cu cuvînt, la calchierea mecanică a unor structuri sintactice din engleză. Așa au luat
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
a se constitui în nucleu al comunicării, dând dinamism frazei. Stilul oricărei compoziții va trebui să fie simplu, căci, cu cât este mai simplu, cu atât va fi mai natural și mai elegant. Recurgeți cât mai rar la gerunzii și participii, deoarece multe enunțuri care încep cu aceste construcții rămân adesea văduvite de predicat, devenind incorecte din punct de vedere gramatical. Evitați frazele prea ample, stufoase, care fac enunțul monoton prin repetiții succesive, prin 25 folosirea aceleiași diateze verbale. Încercați să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Lumea văzută de un orb!“ Așadar, nu de un scriitor, de un profesor, de un radiojurnalist ori, simplu, de un cetățean, repere la care se poate adăuga semnalmentul „orb“, ci de un Zoon Exoti kon. Efectul vizat prin contrast de participiul „văzută“ nu scuză mizerabilismul rudimentarei logici oximoronice. În atari Îm prejurări, cînd simțul comun acuză șocurile insolitului, salvarea de moment vine de la reluarea unor truisme precum cele ce urmează: omul, nu cel generic, ci orice om, nu este ceea ce pare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
evanescențe rezultate din dereglarea senzoriului. Poeta se arată cuprinsă de teama că zorii nu vor mai veni, că în odaie se zbate o culoare firavă, care cerșește lumina ce n-o mai poate îmbrățișa în "neliniștea verbelor", mai exact "în participiul curat / optativul vremelnic/ în indecis subjonctiv" (Nocturnă), privește norii decolorați plutitori peste ape, constată cum ziua de azi s-a topit aidoma aburului, își spală rănile cu amintiri și iluzii. Peisajul pe care-l cutreieră e unul de absențe: "cutreier
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
intimitatea vedetei" (EZ 2610, 2001, 1); "hop și paparazza de mama cu poze" (petz.ro); "era evidentă rea-voința acelei paparazze care se voia Ťziaristăť" (forum Gândul, 24.05.2007). S-a format și un verb, care apare deocamdată doar ca participiu, în construcție pasivă sau la perfectul compus: "este din când în când paparazzat" (hotnews.ro, 28.03.2008); "o rubrică unde toți cei de aici putem pune poze, sau ce am mai paparazzat noi" (catavencu.ro). În fine, pluralul paparazzi
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
exercițiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, în sute de ore... Și, dacă tot veni vorba, dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Elevii de clasa a 8-a, batjocoriți la proba de limba română. Scrisoarea unei profesoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78126_a_79451]
-
dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă"! La subiectul al
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Elevii de clasa a 8-a, batjocoriți la proba de limba română. Scrisoarea unei profesoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78126_a_79451]
-
al căror aspect grafic și fonetic e foarte plauzibil în română, foarte apropiat de prototipul statistic, stabilind chiar relații de omonimie (a tuna) sau de paronimie cu cuvinte deja existente. În genere, o dată cu verbele - uneori chiar înaintea lor - se folosesc participiile cu valoare adjectivală: printat sau tunat. Verbul a bana, din jargonul informatic, mi se pare că aparține aceleiași categorii suspect de bine adaptate. Sursa sa din engleză, verbul to ban (cu participiul banned), are sensul mai general "a interzice", dar
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
o dată cu verbele - uneori chiar înaintea lor - se folosesc participiile cu valoare adjectivală: printat sau tunat. Verbul a bana, din jargonul informatic, mi se pare că aparține aceleiași categorii suspect de bine adaptate. Sursa sa din engleză, verbul to ban (cu participiul banned), are sensul mai general "a interzice", dar e foarte folosit în spațiile de comunicare din internet, fiind prezent în multe mesaje-tip, cu sensul particularizat "a bloca accesul" (în urma unei decizii de restricționare, a unei sancțiuni etc.); acest uz
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
vrut să banez, căci toți copiii mai mari mă banau! ..." (lumeacealalta.0forum.biz); "Compilație cu piese banate de către BBC" (beatfactor.ro), "CNA-ul îl banează pe Becali" (times.ro) etc. Din uz nu lipsesc, cum se vede, infinitivele lungi și participiile adjectivale, chiar substativizate (,o exista oare cineva acolo sus care iubește banații?", forum.acasa.ro). Izolat, apare și ortografia cu n dublu, influențată în mod evident de forma participială din engleză, banned: "iar mă bannează la sugestia uneia..." (onlinesport.ro
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
au aburit-o aiurea" (blogsport.ro/andries, 4.10.2007); sensul extins apare și la substantivul abureală. Un sens mai vechi al verbului - în forma reflexivă a se aburi - este "a se îmbăta"; acesta este încă prezent mai ales la participiul adjectival aburit ("beat"): "Cadre cu funcții de conducere sunt văzute la ora 15,00 părăsind ŤROMVAGť bine aburite" (România liberă, nr. 2022, 1996), cf. T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993. A se aburi (legat probabil de sintagma-clișeu "aburii alcoolului", sau de
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
interpretări, derutantă și descurajantă la prima vedere, conținând chiar evaluative de sens contrar ("drăguț" și "urât"), corespunde unei polisemii reale a termenului argotic și (dacă excludem câteva răspunsuri izolate și deviante) nu e lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
îi lovești!ť" (Gândul, 1.08.2008, declarație a primarului). Ca orice verb argotic, a ușchi intră și în alte construcții, cu sensuri înrudite. Un înțeles mai vechi, azi dispărut, "a rupe, a sfâșia" (Al. Graur, 1936), poate explica sensul participiului adjectival din contexte de tipul "boarfă ușchită" (la P. Ciureanu, Note de argot, 1935). De aici, poate, sensul "slab, firav", al participiului în contextul "Ucenicul, golaș și ușchit, numai într-o cămașă" (E. Barbu, Groapa, 1974: 251, cf. Traian Tandin
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
sensuri înrudite. Un înțeles mai vechi, azi dispărut, "a rupe, a sfâșia" (Al. Graur, 1936), poate explica sensul participiului adjectival din contexte de tipul "boarfă ușchită" (la P. Ciureanu, Note de argot, 1935). De aici, poate, sensul "slab, firav", al participiului în contextul "Ucenicul, golaș și ușchit, numai într-o cămașă" (E. Barbu, Groapa, 1974: 251, cf. Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993). Probabil că unele dintre aceste extinderi semantice se bazează pe simbolismul fonetic și pe ușurința dezvoltării sensurilor contextuale: tot
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
că nu respiră corect/ de nu-i reușeșe/ exercițiul de yogať (Yoga). Ion Maria scrie o poezie esențializată, cu oasele albite - care nu se uită ușor. Sânziana Mureșeanu e prezentată de Irina Petraș ca fiind o discretă lucidă: Ťdiscretus e participiul lui discerno și înseamnă a distingeť. Ultima Medină poartă albul drumurilor mediteraneene, e un volum în care senzația de căutare, de rătăcire, de penitență se concentrază apoftegmatic: ŤArde moartea ca un tăciune./ La focul ei/ nu ne mai putem încălziť
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
reviste, adrese scrierea cifrelor cu litere scrierea datării, datei scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele ś, ć, ń, ź, ż scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere sz, cz, rz, ch, dz, dż, dź - scrierea corectă a participiu lui (imiesłowy) (de exemplu, - ący / piszący – imiesłów przymiotnikowy czynny, - ny, - ty / napisany / zepsuty – imiesłów przymiotnikowy bierny) ; fără folosirea terminologiei scrierea corectă a verbelor la viitor – forma cu particiu (de exemplu, „ będę liczył, będę liczyła ” ); forma cu infinitivul (de exemplu, „ będę
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
timpurilor compuse: verbe auxiliare ( a fi , a avea , a vrea ); verbe copulative ( a fi , a deveni , a ajunge , a ieși , a se face , a părea , a rămâne , a însemna ); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziția. Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului. Pronumele: tipuri de pronume
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile) Predicatul verbal şi predicatul nominal Subiectul Atributul Complementul Construcţii sintactice
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
este, evident, un anglicism: engl. mix, substantiv care corespunde verbului to mix. Ca în multe alte cazuri, termenul englezesc are o mai îndepărtată sursă latină: verbul este refăcut din adjectivul mixed, care provine, prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de dicționarele englezești uzuale, de exemplu de Concise Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit cu termeni deja existenți în română, moșteniți din latină sau împrumutați din franceză. Împrumuturi mai vechi
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
a adresa. Acesta își schimbă construcția firească în română (cu subiect, obiect direct și indirect: cineva adresează o cerere, o invitație etc. cuiva), adăugându-și, prin imitație după engleză, sensuri noi și combinații derutante. Noile construcții apar mai ales cu participiul adresat. În mod obișnuit, pot fi adresate acte de limbaj sau mesaje care au destinatar: o rugăminte, o cerere, o plângere, o petiție, o solicitare, o întrebare, o interpelare, o ofertă, o chemare, o felicitare etc. O primă lărgire de
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
produc atunci când destinatarului (mai exact: publicului-țintă) i se adresează un produs sau o serie de servicii: „Ursus lansează berea Grolsch, adresată «experimentaliștilor»" (wall-street.ro); „o dietă adresată preponderent femeilor" (egirl.ro); „spălătorie de rufe adresată studenților" (ideideafaceri.ro). Construcția cu participiul adresat nu era necesară în asemenea cazuri, pentru care se putea folosi pur și simplu termenul destinat. E drept, există și soluții mai proaste: de mai multă vreme (și tot prin calc), destinateste substituit, în contexte similare, cu participiul dedicat
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
cu participiul adresat nu era necesară în asemenea cazuri, pentru care se putea folosi pur și simplu termenul destinat. E drept, există și soluții mai proaste: de mai multă vreme (și tot prin calc), destinateste substituit, în contexte similare, cu participiul dedicat: „spălătorie automată de rufe dedicată persoanelor fizice" (clubafaceri.ro); „mașină de spălat rufe dedicată iubitorilor de animale" (lumebuna.ro) etc. Și mai îndepărtată de română este folosirea verbului a adresa cu sensul „a viza, a trata": complementul său indirect
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
2.07.2007), precum și variante verbale: a vuvuzi, latent în numele de acțiune vuvuzeală („ Vuvuzeală nu există doar la turneul din Africa de Sud", dorintudoran.com, 17.06.2010; „Ce-i cu vuvuzeala asta?", rsshunt.ro, 18.06.2010) sau a vuvuzela, în participiul vuvuzelat („meciuri «vuvuzelate» la maximum", hotnews.ro, 18.06.2010); adjectivul vuvuzelesc e mai rar („comportament vuvuzelesc", surorilemarx.wordpress.com, 15.06.2010), dar vuvuzelicare deja câteva zeci de atestări („Fără modestie, numai noi mai lipseam din peisajul, și sper
Vuvuzela, vuvuzeaua by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6184_a_7509]
-
de sens: „Pe timp de criză, investește în distracție!” (inoras.ro). Verbul latinesc investire „a îmbrăca” stă la originea tuturor formelor moderne discutate, ca împrumut cult; în română, verbul a fost și moștenit: în textele vechi, apare a învește, cu participiul învăscut și sensuri proprii și figurate legate de „a îmbrăca”: „Domnul în dulce frămseațe se învești” (Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române ( DA). Verbul a fost reîmprumutat târziu în forma a investi, care apare, cu
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
și inovația: „Copiuțe pe talpa pantofului sau la ciorap”; Ideea la această metodă este să ascunzi complet o copiuță în interiorul unui pix”, „Casca wireless, cum să copiezi perfect!” (fituica.com). În aceeași serie intră un al treilea termen, servită, un participiu adjectival („și aici au fost mai mulți candidați cu fițuici servite, dar le-au ascuns în timp util”, evz.ro, 1.07.2011), folosit mai ales ca substantiv: „Cea mai tare fază a fost la un examen pe care îl
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]