264 matches
-
Își păstrează de asemenea principiile fondatoare: capacitatea de a percepe impozite și de a purta războaie (Tilly, 1975). Se conturează Însă și câteva tendințe. Globalizarea culturală este alcătuită dintr-o engleză universală de bază și dintr-o infinitate de dialecte. Particularismele oficiale sunt Împărțite Între state de dimensiune foarte variabilă. Această situație este propice unei succesiuni de momente globaliste, alternând cu faze naționaliste virulente și cu faze de epuizare a tensiunilor. Aceste evoluții nu sunt direct favorabile națiunilor politice, culturale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural. Termenul de „holism” este impropriu, pentru că aici nu se definește de fapt o structură simbolică ce rezumă structura lumii. Or, adevăratul sens al cuvântului holon se aplică sistemului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
liberal al modelului englez acționa și acționează Încă prin intermediul „blândului comerț”. El permite coexistența națiunilor culturale și etnice Întrucât acestea Îi sunt mai curând indiferente decât opuse. Pentru moment, universalismul, cel puțin În teorie, este contrar fragmentării naționale care Însoțește particularismul comunitar. Însă acest universalism generează o atitudine opusă națiunilor ca puteri și statelor-națiune ca spații Închise, ceea ce alimentează, În schimb, rezistențele naționaliste. În plus, holistismul ecologic și etno-individualismul Înseamnă a gândi globalul-local Împotriva universalului teoretic. Acestea nu sunt cu mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Oxford, Basil Blackwell. SURATTEAU Jean-René (1972), L’ Idée nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν Din cauza principiului exogamiei, căsătoriile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un invariant de care mintea omenească nu se poate lipsi. A gândi astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un invariant de care mintea omenească nu se poate lipsi. A gândi astfel Înseamnă pur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
2002), Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune (poporul suveran). Pe un plan mai polemic, el desemnează fracțiunea cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
constituirea lui În corp politic tangibil”. Nu mai este suficientă Întreținerea unui sistem de supunere politică exclusiv; cetățenia Însăși trebuie să fie ancorată În teritoriu. Apartenența teritorială trebuie de acum Înainte să treacă În fața oricărui alt element de identificare: nici un particularism local nu mai trebuie să-i stea În cale. Referința la popor se sprijină pe o logică teritorială preexistentă; ea permite ca apariția democrației reprezentative să se Înscrie În prelungirea acestei logici. Oricât ar fi de subtil, dispozitivul astfel constituit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
REYNAUD Jean-Daniel (1989), Les Règles du jeu. L’action collective et la régulation sociale, Paris, Armand Colin. ROSS Edward (1901), Social Control, New York, Macmillan. Φ Convenții (socio-economia Î), Instituție, INTEGRARE, Normă, Putere, Tranzacție Relativism culturaltc "Relativism cultural" Φ Culturalism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Relații rasiale (ciclul Î)tc "Relații rasiale (ciclul ~)" Φ INTEGRARE Religietc "Religie" Conform unei definiții foarte clasice a lui Emile Durkheim, o religie este „un sistem solidar de credințe și de practici cu privire la lucruri sacre, adică separate, interzise
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pp. 29-44. TRAVERSO Enzo (2001), Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
al ierarhiei. C. R. & CARATINI Roger (1986), La Force des faibles, Paris, Larousse. HENNEBELLE Guy (coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din toponimul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pe care o persoană sau o colectivitate Îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile”. ν Opțiunile propuse privilegiază expresivitatea sau neutralitatea afectivă, universalismul sau particularismele, egocentrismul sau participarea la o comunitate de proiect. Ierarhiile care se desprind reflectă sensibilitățile momentului și nu se referă decât la un context dat, schimbările de opinie explicându-se, după caz, prin efecte de vârstă, de perioadă sau de generație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
the Human Conditions, New York, Free Press. TODOROV Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. WILSON James (1995), Le Sens moral, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1993). Φ CONFLICT, INTEGRARE, Moravuri, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Victimizaretc "Victimizare" Dinamicile victimizării constituie obiectul victimologiei. Această disciplină, văzută de unii ca o ramură a criminologiei (Henting, 1972), s-a dezvoltat pornind de la studiile lui Benjamin Mendelsohn care, Încă de la sfârșitul anilor ’30, atrage atenția juriștilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de Max Weber. Holismului societal i s-a opus individualismul metodologic centrat pe acțiunea individuală saturată de semnificații. Numai că și abordările de tip weberian s-au restrâns la practicile și dezvoltările sociale circumscrise național și chiar comunitar. Singularitatea sau particularismul fiecărei societăți concrete au rămas dominante. Societatea identificată de sociologii clasici cu cadrul teritorial și identitar al statului național și cu un sistem clar delimitat în timp și spațiu, ce ar dispune de integrare funcțională și unitate interioară și transindividuală
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
parte, construcțiile identitare ale actorilor sunt tot mai proeminente, iar comunitățile locale se preocupă să ofere acestora spații constitutive și de manifestare. Astfel, rezultă un gen de „gramatică a civilizațiilor”, cum ar numi-o Braudel, în care putem identifica atât particularisme comunitare, cât și convergențe globale. Interdependențele și interacțiunile frecvente și puternice, construcția, comunicarea și diseminarea de modele generează convergențele. Căutarea identității și individualizarea accentuează diferențierile. În felul acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
frecvente și puternice, construcția, comunicarea și diseminarea de modele generează convergențele. Căutarea identității și individualizarea accentuează diferențierile. În felul acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să-l considere sub specia universalului, dar și a particularismelor. Dacă-i așa, întrebarea menționată mai înainte revine constant în prim-plan: unde se află această societate și încotro se îndreaptă ea? Tocmai pentru a răspunde la o astfel de întrebare, am ales modernitatea ca referință și sociologia ca spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cum ar fi cele aparținând grupurilor stigmatizate sau cu dizabilități, apar în atenția publică și solicită nu doar recunoaștere, ci și protecție sau privilegii sau relații complet noi cu majoritarii. Totalitatea socială dezagregată creează condiții pentru manifestări ale decentrării, ale particularismului și localismului, în care individualitatea este universul constitutiv primordial, iar identitatea personală forma cea mai adecvată de expresivitate. Relația dintre roluri și identitate, atât de strânsă în epoca societății industriale, a devenit atât de flexibilă, încât aproape e greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Societies, Princeton University Press, Princeton, 1997. 1. Acest enunț are implicații epistemologice ce vizează însuși statutul sociologiei ca „știință a societății” sau ca „știință a societăților”. Adoptarea unei poziții în această eventuală dispută ține de mai vechiul raport dilematic dintre particularismul și universalismul sociologic. Primul pretinde, în numele unui principiu al naționalismului metodologic, că, așa cum nu există societate în general, ci numai societăți particulare identificabile de regulă cu statele-națiune sau, în interiorul acestora, cu comunități diverse, tot astfel nu există o sociologie „în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lucrurile au început a se înăspri și a lua o față care, de nu e încă îngrijitoare, este, aceasta n-o putem tăgădui, foarte anormală? Cauzele sânt fără îndoială, abuzul de putere, o administrație deplorabilă, o corupțiune înspăimîntătoare și un particularism meschin în favorul clicei dominante; iar toate acestea au început să revolte spiritele și să pună pe gânduri orice conștiință onestă, pe orice om cu puțină prevedere și cu durere pentru viitorul țării. Într-o țară adevărat constituțională, când opoziția
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
retras tot mai mult în planul proiectelor înainte de a deveni o iluzie absolută. Din nou, cruciata în Sud-Estul Europei a îndepărtat în fapt acțiunea luptătorilor Crucii de țelul ei originar și fundamental. Eșecul final al cruciatei a fost urmarea triumfului particularismului european în detrimentul forțelor universaliste, în primul rând al papalității. Evoluția lentă a societății europene spre formula statului național, manifestată tot mai evident începând din secolul XIV, cu cortegiul de conflicte naționale care a însoțit istoria continentului până la autoanihilarea sa, a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a căror reconstituire va contribui la mai buna cunoaștere a istoriei europene în secolele XIV-XV. Principalele forțe care au contribuit la deschiderea Strâmtorilor în secolul XIII și care au asigurat intensitatea relațiilor mediteraneo-pontico-asiatice până la mijlocul secolului XV au înlesnit, prin particularismul și antagonismul lor și prin rivalitatea lor permanentă, instalarea dominantă a turcilor în Europa, evoluție care încheie de fapt era cruciatei; Franco-Graecia, întemeiată în 1204, a cedat în fața asaltului otoman, care a dat naștere unei realități istorice încă mai durabile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din ședințele Adunării Deputaților, la 14 și 16 decembrie 1915, C. Stere insista asupra existenței unei singure națiuni române. Dacă trupul națiunii noastre a fost „tăiat de plugul istoriei în patru [...], dacă istoria ne-a despărțit, nu putem admite vreun particularism românesc [...]. Nu există decât o singură politică: politica idealului românesc integral, fără renunțare și fără uitare“58. Ideea continuității într-un anumit spațiu era indisolubil • Ibidem, p. 24. • C. Stere, Din carnetul unui solitar. III. Discursul d-lui Take Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din sat au demonstrat deja că, indiferent de gradul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
bizantinilor 424. În Statele pontificale stările se întruneau în adunări numite Parlament 425. Apare limpede că prezența unei autorități superioare și efective pe un teritoriu mai întins, a putut crea acea necesară solidaritate instituțională și regimul de stări, pe care particularismul vieții comunale le respingea 426. Este mai puțin vorba de Adunări de stări generale, cât de "parlamente regionale". Sunt cunoscute convocările papei Inocențiu al III-lea ad parlamentum, cu reprezentarea orașelor Fano, Iesi și Pesaro în anul 1200. Tot el
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]