93 matches
-
avut succes de cauză. Faimosul Earl Warren (vezi), judecătorul șef al Curții Supreme în perioada Mișcării drepturilor civile, tocmai se născuse și nu putea face mare lucru, în condițiile în care notoriile Jim Crow Laws (vezi) acționau în sudul SUA. PARTICULARIST PROTECTIONISM Protecționismul particularist (vezi și protecționismul universalist, UNIVERSALIST PROTECTIONISM) este un termen folosit de teoreticieni precum Manfred Steger pentru a descrie forme de contestare a unor consecințe ale globalizării, care, contrar unor așteptări, sunt foarte vizibile și în America. Această
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cauză. Faimosul Earl Warren (vezi), judecătorul șef al Curții Supreme în perioada Mișcării drepturilor civile, tocmai se născuse și nu putea face mare lucru, în condițiile în care notoriile Jim Crow Laws (vezi) acționau în sudul SUA. PARTICULARIST PROTECTIONISM Protecționismul particularist (vezi și protecționismul universalist, UNIVERSALIST PROTECTIONISM) este un termen folosit de teoreticieni precum Manfred Steger pentru a descrie forme de contestare a unor consecințe ale globalizării, care, contrar unor așteptări, sunt foarte vizibile și în America. Această atitudine anti-globalizare este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și Ross Perot (vezi), americani fiind, se opun chiar și proceselor globalizării definite de teoria americanizării (vezi). Termenul descrie atât pozițiile conservatoare ale unor mișcări și organizații de dreapta din America (vezi BIBLE BELT), cât și alte forme de protecționism particularist, precum naționalismul sau fundamentalismul. PEACE CORPS În martie 2011, programul federal de voluntariat a împlinit 50 de ani de activitate în peste o sută de țări ale lumii (Corpul Păcii și-a început munca de voluntariat în România în 1991
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
respectă, și arată slăbiciunea celor ce le nesocotesc (pentru a nu lungi inutil bibliografia la litera O de la sfârșitul volumului, vezi întregul discurs pe youtube la 2009 Nobel Peace Prize Lecture by Barack Obama). UNIVERSALIST PROTECTIONISM Protecționismul universalist, precum cel particularist (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), este un termen ce definește atitudini de apărare împotriva unor consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor probleme (degradarea mediului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
arată slăbiciunea celor ce le nesocotesc (pentru a nu lungi inutil bibliografia la litera O de la sfârșitul volumului, vezi întregul discurs pe youtube la 2009 Nobel Peace Prize Lecture by Barack Obama). UNIVERSALIST PROTECTIONISM Protecționismul universalist, precum cel particularist (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), este un termen ce definește atitudini de apărare împotriva unor consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor probleme (degradarea mediului, nerespectarea drepurilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Nobel Peace Prize Lecture by Barack Obama). UNIVERSALIST PROTECTIONISM Protecționismul universalist, precum cel particularist (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), este un termen ce definește atitudini de apărare împotriva unor consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor probleme (degradarea mediului, nerespectarea drepurilor omului, inechități în raporturile dintre Nordul dezvoltat și Sudul mai puțin dezvoltat) la nivel global. Probabil cel mai cunoscut militant american pentru aceste cauze juste
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
303 Obie Award / 63, 179, 216 Oldies / 216 Op Art / 217 P PAC / 219 Pacino, Al / 17, 61, 62, 82, 219-221 Paleoconservatism / 65, 221 Pan-Africanism / 21, 222 Parker, Charlie / 56, 195, 222, 230 Parks, Rosa / 83, 84, 195, 222 Particularist Protectionism / 33, 61, 65, 152, 222, 223, 275 Peace Corps / 87, 223 Phony / 224 Plath, Sylvia / 53, 88, 89, 173, 174, 213, 224-227, 252, 258, 259 Political Correctness / 19, 54, 114, 143, 198, 227 Pop / 29, 79, 82, 134, 149
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor Reformei. Antiteza e una evidentă: pe când catolicismul e politic, în sensul cel mai larg al cuvântului, protestantismul este a-politic și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
comunismului. în al doilea rând, ar trebui, de asemenea, distins între lagărul nazist și lagărul sovietic: „într-un caz, scrie Aron, punctul final este lagărul de muncă, în celălalt - camera de gazare”. Primul argument ignoră sau, cel puțin, relativizează finalitatea „particularistă” ce se afla și în inima proiectului comunist. Chiar dacă societatea fără clase era formulată ca „reconcilierea omenirii cu ea însăși”, ea era totuși capătul unui proces ce făcea din eliminarea „claselor burgheze” ale societății o condiție prealabilă edificării „comunismului real
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
perspectivelor fac ca definirea să fie dificilă. Pe de altă parte, ar Însemna să uităm că societățile noastre se confruntă astăzi cu o izbucnire a revendicărilor de recunoaștere, fapt pe care Îl putem interpreta ca pe o „Întoarcere a refulatului“ particularist În sânul individualismului universalist. A defini: o sarcină fără sfârșit? În articolul său premergător din 1983, Jean Leca distinge trei dimensiuni ale cetățeniei moderne: aceasta este mai Întâi un statut juridic, care conferă drepturi și Îndatoriri față de o colectivitate politică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui tot, al unei națiuni, Înscris Într-o istorie, Între trecut, prezent și viitor, evoluând Într-o lume caracterizată prin frontierele care servesc drepte repere omenirii ș...ț. Tradiția catolică și cea republicană se Întâlnesc Într-o viziune holistă și particularistă asupra lumii” (Duchesne, 1997b, pp. 36-37). Nu putem să nu fim frapați și de similitudinile dintre acest model și celebra definiție a lui Ernest Renan: „O națiune este un suflet, un principiu spiritual. Două lucruri care, la drept vorbind, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este cel al evreilor, În măsura În care aceștia reprezintă un caz paradigmatic de integrare individuală În cadrul Republicii. Or, cum remarcă și Pierre Birnbaum, „«comunitatea» evreiască se vede desemnată public de către cea mai Înaltă autoritate din stat, În vreme ce eventuala sa structurare ca ansamblu particularist este contrară principiilor statului-națiune, așa cum este el construit În Franța. În mod paradoxal, statul Însuși grăbește autoorganizarea unei comunități care este În bună măsură «imaginară» și la care nu participă activ, În realitate, decât un număr mai mult decât limitat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsură «imaginară» și la care nu participă activ, În realitate, decât un număr mai mult decât limitat de evrei” (Birnbaum, 1995, p. 222). Această reprezentare fracționată a corpului social simbolizează trecerea de la un registru civic universalist la un registru civil particularist. Prin urmare, referirea la cetățenie riscă să devină pur oratorică și ne putem teme de creșterea numărului acelora care vor folosi cetățenia ca pe un simplu instrument de acces la resurse economice și sociale. Loialitatea cetățenească este așadar puternic amenințată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunități politice? Răspunsul la această Întrebare necesită mai Întâi definirea caracterelor proprii unei astfel de comunități. Etienne Tassin dezvoltă o argumentație foarte convingătoare: „O comunitate nu accede la dimensiunea sa specific politică ș...ț decât smulgându-se din orice ancorare particularistă și renunțând la pretenția de a substitui o comunitate identificatoare de ordin superior comunităților eterogene care o constituie, pe scurt, respingând la fel de radical orice logică individualistă sau comunitaristă (care nu sunt decât două aspecte ale aceluiași particularism al identificării)” (Tassin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
centrală astăzi: protejarea celor ale căror tradiții culturale minoritare se pot afla În pericol. În fond, ca și În cazul drepturilor-creanțe, este vorba despre eficientizarea garantării drepturilor individului. Dar „este oare posibil, fără pagube grave, să punem lupul holismului colectivist particularist de pază la stâna individualismului universalist?” (Haarscher, 1996, p. 171). Ni se pare că se poate răspunde pozitiv la această Întrebare, respectiv că se poate depăși opoziția dintre libertate și egalitate. Așa cum subliniază Kervégan, „la origine, oamenii nu sunt nici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege că este comunitar din punct de vedere cultural. Termenul de „holism” este impropriu, pentru că aici nu se definește de fapt o structură simbolică ce rezumă structura lumii. Or
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dumont, dar nu și oricărui tip de comunitarism. Mai sunt posibile și alte două Încrucișări ideologice. Una este de natură mai curând ecologică, universalismul holist, un fel de holistism. Cealaltă, care pare acum compatibilă cu globalizarea economică, este un individualism particularist, un fel de etno-individualism cu aspecte comunitare și individualiste. S-ar putea rezuma prin „a acționa global și a gândi local”. Pe de altă parte, modul de viață productivist și consumerist În sfera comercială, precum și globalizarea schimburilor realizează o unificare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
construcția națională. În epoca colonială, era de asemenea stigmatizat ca obstacol În calea unității teritoriale, Însă, conform principiului „dezbină și stăpânește”, dominatorii se foloseau de el În propriul lor interes. ν În funcție de scopuri și procese, distingem: 1) un tribalism original particularist ce corespunde conștiinței și afirmării specificității unui grup etnic; 2) un tribalism de grupare apărut sub presiunea aculturației occidentale sau pentru a constitui un front unit În fața dușmanului comun (Haoussa În nordul Nigeriei, regrupând musulmani foulani, kanouri sau nupé; indienii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sensul în "popor unic" (Greenfeld, 1992, p. 8). Acest ultim sens herderian, al națiunii ca expresie a unicității ireductibile a unei culturi posedată de un Volkgeist, a fost diseminat în spațiul central și sud-est european, generând frecventele forme de naționalisme particulariste bazate pe ideile purității etnice și omogenității cultural-lingvistice. Schematic, "tiparul zigzagat al schimbării semantice" (Greenfeld, 1992, p. 5) poate fi reprezentat grafic astfel: Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" Sursa: adaptare după L. Greenfeld (1992, p. 9) Primele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
coaliții cu scopuri distributive mărește complexitatea reglementării, rolul statului și complexitatea colaborărilor, și modifică direcția de evoluție socială" [Olson 1984, 110-111] Întrucît nu se întrevăd soluții simple și univoce la problema rigidității sociale ridicate atît de grupurile mici, coezive și particulariste, cît și de către coalițiile distributive mari și eterogene, e clar că, din felul în care pune problema Olson, reiese necesitatea de a acționa asupra rigidității sociale și de a diviza coalițiile distributive excesiv de ample. Atît în cazul SUA, cît și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
segmente de populație proaspăt emigrată, foarte diferite între ele. Aceasta înseamnă că multiculturalismul își schimbă chipul toleranței "universaliste" cu cel al unei acțiuni voluntare, sau nu, de fragmentare antagonistă a unităților naționale deja constituite. Astfel, tocmai pe baza acestei instrumentări particulariste pline de înfruntări intercomunitare, multiculturalismul încetează de a se mai înrudi cu concepția civică și individualistă a sensului național după model francez sau englez, luînd forma etnoculturală și comunitară ce se obser-vă acum în toată violența ei în Europa Centrală
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și scris, deci nu promitem noutăți absolute. Dar vom reaminti ceea ce a fost uitat, mai întîi da-torită unei stări de calm, generate de iluzia postnațională a Europei de Vest, și apoi sub imperiul spaimei pe care a creat-o paroxismul particularist al Estului european. Cum ar trebui să procedăm? Analizînd ideile succesive sau concurente ale unei dezbateri demult începute, ce urmează drumul istoriei, pînă în prezent. O primă abordare a problemei aduce în discuție vechimea fenomenului național, conducînd mai întîi la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Centrale și Orientale, în numele unei legitimități diferite de cea a Statului-Națiune al francezilor, bazat pe națiunile-comunității nepăsătoare față de subtilitățile teoriei politice. Acest anarhism este totuși mai puțin important în raport cu dimensiunea de universalitate pe care Herder o atribuie conceptului său național particularist. Universalitatea, în accepția lui Herder, nu are nimic comun cu cea a modelului francez, care pretinde să fie aplicat pretutindeni conform principiilor sale. Viziunea herderiană asupra națiunii este universală prin corolarul său, care constă în dreptul tuturor popoarelor de a se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ideolog al mișcării se-paratiste din anii 1930, care scria că "poporul basc este un popor bun nu datorită instituțiilor, ci integrității spiritului său rasial"381. În plus, represiunea franchistă va confirma aripa radicală a tînărului cler aflat în plină fervoare particularistă. Începînd din 1955, vechiul PNV aflat în exil devine mai moderat și se trezește subminat pe propriul teren de către clerul revoluționar, în special în cadrul universității din Bilbao unde se lansează publicația clandestină Ekin. Cu toate că se pretinde aconfe-sională, aceasta provine în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]