211 matches
-
pe care o utilizăm; oferă un mediu de lucru ușor de însușit, timpul e învățare scurt datorită aspectului și funcționării familiare; utilizatorul are acces rapid și comod la opțiunile aplicației prin modul de configurare și funcționare, prin intermediul meniurilor și ferestrelor particularizate; concomitent se înregistreză jucătorii libero de la ambele echipe; printr-un singur click cu ajutorul mouse-ului se selectează atât tipul de acțiune cât și calitatea acesteia; afișează și cronometrează cu ajutorul a 2 cronometre independente unul fața de altul, timpul efectiv în care
PREZENTAREA STRUCTURII ŞI FUNCȚIONĂRII APLICAȚIEI „LIBERO STATISTICS” - SISTEM SPECIFIC DE ANALIZĂ STATISTICĂ ŞI CONTROL A JUCĂTORULUI LIBERO ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Szabo-Alexi, Paul Szabo-Alexi () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_827]
-
-ul” lumii noastre, și nu intenționează să explice „cum” a apărut. Începând cu Abraham vom intra însă într-o lume diferită și vom umbla pe un teren mai solid. Abraham este un individ, nu doar un „tip”. Relatările sunt mai particularizate și cadrul povestirii e diferit, mai concret și mai puțin apropiat de „mitologie”. Când începe istoria lui Israel, începe și „istoria” ca atare. Totuși, acest fapt nu este cu totul sigur. Din nou, cercetarea rezultatelor arheologiei și istoriei Orientului Apropiat
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
anulată dispariția ei fiind un pisc al perspectivelor utopice dar sfera unei îndurerări individuale poate fi ușor restrânsă cât mai mult astfel încât efectele sale să fie ușor de prelucrat și diminuat tocmai prin această preluare. Impactul apariției stridente a suferinței particularizate este astfel gradual diminuat prin acceptarea undei de rezonanță și conversia sa fragmentară în clipe de criză ontică ce par a fi momente simple și efemere asemeni banalului cotidian. Este o încercare de a controla suferința individuală prin demersul unei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fr. langage) este un instrument (adecvat) de codificare obiectivă care face posibilă trecerea funcției comunicaționale de la un stadiu receptiv reactiv, la unul activ debitant (de la cel situațional sau practic, la cel general abstract ). În același timp, este expresia concretizată și particularizată a limbii vorbite de un individ altui individ sau de un individ unui grup precum și invers, dar și o comunicare de dialog intern (cu sine însuși), nu numai extern (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Loasir (engl. leisure, fr.
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
lumină pentru un examen, pentru obținerea permisului de conducere, pentru o petrecere (din dorința că toți cei prezenți s... se simt... bine), pentru a avea mai mult succes în viat... ș.a.m.d. Aceste situații pot fi de la cele mai particularizate, cunoscute în cele mai mici detalii pan... la situații foarte generale, despre care nu se cunosc foarte multe detalii, sau care depind de foarte mulți factori și c...rora se dorește s... li se imprime un curs favorabil de evoluție
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
dezvoltării unei structuri proprii de securitate și apărare, într-o viitoare Europă federală sau o Uniune de state și este receptivă la tipul și natura misiunilor care le poate primi. Și în cazul României, întrebarea fundamentală din această carte trebuie particularizată: Care pot fi contribuțiile epistemologiei constructiviste în fundamentarea politicii de securitate și apărare națională a României, în condițiile realizării compatibilității cu politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene? În cazul constituirii unei armate europene EUROARMATA, este important a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și "apărare" la nivel european, cu evidențierea interacțiunilor funcționale între acestea. În acest sens, s-a detaliat conceptul de securitate, s-a realizat o variantă de clasificare a acesteia și s-a precizat semnificația noțiunii de "comun" în spațiul european, particularizată și la domeniul securității și apărării europene. Dezvoltarea conceptuală autonomă a problemelor europene de securitate și apărare s-a prezentat într-un proces de evoluție istorică, bazat pe fundamente juridice ale tratatelor europene, în special, Tratatul de la Lisabona. Componenta conceptuală
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
rămâne un proces structurat În faze bine determinate. Solicitat de regi și Împărați, impus mai apoi de practica partidei duble și de dezvoltarea acestuia În epoca modernă și contemporană, obiectivele auditului au vizat În principal susținerea și garantarea adevărului patrimonial, particularizat, Însă, În fiecare perioadă din evoluția auditului, cu o serie de subobiective specifice epocii respective: protejarea averilor, verificarea Încasării corecte a taxelor, detectarea fraudelor, verificarea registrelor, prevenirea fraudelor, certificarea situațiilor financiare, evaluarea sistemului de control intern, exprimarea unei opinii privind
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
importantă a sensibilității și culturii lui un poet de veche mentalitate. Sentimentul nou se manifestă la el prin deschiderea discursului spre formele lumii materiale, transformarea istoriei și a mitologiei În obiecte de reflecție lirică. Materia este, pentru el, natura, firea, particularizată, s-a văzut, prin cîteva elemente: vîrful de delișor, apșoara, crîng-Înveselit, valea, filomela, ruinele unei cetăți faimoase etc. Acestea constituie În cea mai complexă compoziție a sa, Primăvara Amorului, peisajul intim, figurat prin„căscioara” așezată pe vîrful unui deal lin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de feedback dintre ele A patra Model paralel, integrarea în cadrul firmei, în amonte cu furnizorii-cheie și în aval cu consumatorii exigenți și activi; accentul se pune pe legături și alianțe A cincea Integrarea sistemelor și networking extensiv, răspuns flexibil și particularizat, inovare continuă Sursa: Dodgson, M., Gann, D. Salter, A., „The intensification of innovation”, International Journal of Innovation Management, 6(1), 2002. În cele ce urmează vom încerca evidențierea evoluției schimbării percepțiilor asupra procesului de inovare de-a lungul a peste
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
a paradigmelor anterioare (microparadigme → macroparadigme). Din această construcție progresivă de cunoaștere, acum și a problematicii metodologiei educației, rezultă și nevoia unei interpretări integrative, de maximă generalitate (Joița, 2009). Se ajunge astfel la un nivel superior paradigmatic, trecând dincolo de abordările, reflecțiile particularizate, asupra semnificațiilor acum cuprinzătoare, organizate, cu o înțelegere de ansamblu, unitară, care să acopere, să integreze diferitele unghiuri de analiză. Astfel metaparadigma ar fi expresia științifică, unitară, chiar simbolică a ansamblului de idei, întrebări, interpretări, modele, analogii, reflecții noi, maniere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a activității din clasă). Abordarea formării pentru, prin competențe determină o mai bună orientare a educatului către profilul, școala unde să nu aibă eșec și tocmai că devine chiar un mijloc real de diferențiere, prin respectarea formării progresive, a integrării particularizate astfel, în timp, cu celelalte dimensiuni ale personalității. Consecințele s-ar resimți în plan metodologic, în proiectarea acțiunilor, inclusiv a curriculumului, conform spiralei procesului de identificare, formare, dezvoltare a competențelor, în întreaga educație formală, nonformală, inițială, continuă și autoformativă. B.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dependentă de nivelul obiectivului, al sarcinii, al conținutului, de poziția lor în matricea de definire a curriculumului, de unde și modificări în metodologia de concepere, realizare și valorificare a ei. În construcția unui asemenea curriculum se pot identifica mai multe paradigme particularizate (microparadigme) din cea generală, în funcție de zonele privilegiate pentru grupări de obiective, după anumite criterii ale domeniului formării specifice (doar cunoștințe declarative sau doar competențe transversale sau competențe relaționale sau cele combinate). Atunci programele curriculare concrete pot opta pentru unele dintre
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite servicii de susținere a educaților (consiliere, mentorat, sprijinire, încurajare, antrenare în activități extracurriculare dezbateri, lecturi publice, produse realizate și confruntate, expoziții ș.a.) și c) verificare, evaluare după progrese și rezultate particularizate, ca performanțe și apoi după standarde. ► Cercetările tematice insistă pe schimbarea rolurilor celor implicați, dar și calitățile educatorului se cer a deveni obiective explicite ale formării și dezvoltării sale profesionale (Tollefson și Osborn, 2008, pp. 14-28) și a completa profilul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare), • recurgerea la construirea de situații (secvențe) rezolvate prin alternare procedurală, • aducerea în prim plan a obiectivelor afectate formării capacităților și competențelor (prin construirea înțelegerii cunoștințelor), • modificarea rolurilor și relațiilor interactive educator-educat în acest context. De aici, alături de alte caracteristici particularizate, se va contura nevoia proiectării flexibile, în variante metodologice și structurale ale tipurilor clasice de lecții, integrate holistic în sistemul unității de învățare. Nu este lipsită de interes nici atenția care trebuie dată cauzelor ce determină ineficiența acestor activități, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2003 ; George și Cowan, 2004; Joița 2006; Jason, 2008). Tabel 21: Evaluarea formativ-constructivistă note specifice Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă Esența • Ca tip de evaluare formativă sau de dezvoltare, cu rol de reglare a procesului, este mai mult o strategie de intervenție particularizată, decât o atitudine, pentru a identifica scopul și potențialul educaților în și pentru rezolvarea sarcinilor, în chiar timpul desfășurării activității de învățare directă, devenind un suport de tip formativ (pentru capacități, competențe), dar și educativ (pentru motivație, trăiri, voință, atitudine
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Explică dificultățile întâmpinate făcând retroacțiunea activă, eficace (întărește motivația, propune o orientare în activitate, pune în paralel performanța cu exigențele reușitei, este oportună și utilă imediat, măsoară progresul prin raportare la un model-standard, utilizează un limbaj descriptiv, transmite un comentariu particularizat și corectiv, utilizează performanța ca ilustrare a eforturilor, evidențiază esențialul și face sinteza, leagă performanța de o finalitate). Conținut • Oferă informații necesare asigurării progresului, prin verificarea nevoilor procesului optim de învățare, punctele critice ale organizării și desfășurării proiectului, anume cele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vechea relație cu măsurarea, pentru a constata diferențele individuale în realizarea reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă pentru obiective specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
criterii, • respectare a exigențelor calității, • raportare la scop, • conștientizare a efectelor asupra deciziilor, • devenire a limbajului profesional mai riguros științific și argumentat în dezbateri sau în elaborarea de texte pedagogice, • găsire de noi semnificații ale conceptelor în contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție, proiectare), • construire de modele combinate teoretic și practic sau/și interdisciplinar, • generare de noi întrebări pentru dezvoltare ș.a. Cercetarea prin experiment în educație nu poate îndeplini condițiile, criteriile experimentului clasic din științele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin prelucrarea ei prin adaptări succesive la spiritul rasei."103 În acest sens, încercările de adaptare sau chiar impunere a clasicismului în culturile europene ale veacului nu trebuie privite drept declarații servile de supunere, ci drept impulsuri necesare pentru dezvoltarea particularizată a fiecăreia dintre ele, după cum afirma într-un mod extrem de clar și de convingător Paul Hazard: "Nu există nici o țară dintre acelea pe care le-am analizat, nici una care să nu fi vrut mai întâi să-și asigure existența individuală
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
acelei epoci "o literatură clasică minoră". Totalitatea opiniilor însumate aici scoate în evidență, până la urmă, greutatea analizării acestei perioade, care poartă în aparență semnele exterioare ale aceluiași tip de clasicism precum cel francez, dar se manifestă totuși într-o manieră particularizată, dezvoltând aspecte ce nu sunt comune cu modelul galic. Astfel, pentru stabilirea unei viziuni de ansamblu vom lua în considerație periodizarea făcută de Matei Călinescu ce distingea trei etape: 1660-1700 coagularea ideilor, 1700-1740 maturitatea, 1740-1770 stingerea. Fiecare din aceste diviziuni
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
opțiunile particulare oscilând între romantism și clasicism, după cum am mai afirmat. Ceea ce complică însă și mai mult lucrurile, ducând la nuanțări nesfârșite, este faptul că absența coerenței ideologice nu este numai la nivel general, ci și în interiorul sistemului de convingeri particularizate ale fiecăruia dintre scriitorii și teoreticienii epocii. În acest sens, nu se poate vorbi de nici un autor pe deplin clasic sau pe deplin romantic, nici la nivelul operei, nici la nivelul crezului artistic. Desigur, concretizarea unilaterală a unei doctrine literare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de solemnitatea și gravitatea tratatelor. În ciuda acestei personalizări, care face din Apelul la ordine mai mult o radiografie a dimensiunii interioare a autorului decât un sistem riguros coagulat de principii critice, ideile își păstrează forța conturând un crez artistic aparte, particularizat și de plasarea în zodia valorilor clasice. Astfel, adoptarea acestei viziuni ce privea ordinea, armonia, claritatea și mai ales meșteșugul a dus la definirea identității creatoare a unui scriitor care întotdeauna s-a vrut în afara rândului: "Dreptul la artizanatul spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
posibilitatea existenței ei abstracte ținînd de concretizarea ei în vorbire. De aceea, orice manifestare a limbii în forma vorbirii presupune limba ca o organizare internă a acestei manifestări, vorbirea fiind exersarea facultății limbajului prin folosirea limbii, iar limba fiind existența particularizată a limbajului prin mediul social. După Saussure, limba este o realitate psihică, ce cuprin-de semnificații asociate cu imagini acustice, fiind, în același timp, o realitate sistematică și funcțională 18. Este sistematică fiindcă elementele ei cunosc o organizare bazată pe interrelații
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cauze și legi, care-i orientează existența și activitatea, iar fenomenele ce țin de existența și de activitatea umană sînt determinate și determină printr-un șir de conexiuni de diferite tipuri și intensități. Expresia determinism lingvistic vizează, desigur, aspecte ontologice particularizate, în special, în modul de determinare a omului prin limba sa. Dar, în complexul de relații determinative, limba este condiționată la rîndul ei de existența socială a omului, apoi, de nivelul de civilizație la care a ajuns comunitatea căreia îi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]