359 matches
-
ai mei. În ceea ce privește raportul cu norma, considerăm că, în acceptarea construcțiilor de tipul un prieten de-al meu, avem ca sprijin important și prestigiul oamenilor de cultură valoroși care nu le ocolesc. 1 În limba veche se întâlneau și construcții partitive cu prepoziția de urmată de o formă nonmarcată de N-Ac: Deaci vereră cu noi urii de ucenicii de Chiesariia (Codicele Voronețean); Și mulți de câți au credzutu veriia ispovedindu și spuindu lucrurele sale (Codicele Voronețean); Să ia o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
se întâmplă cu trenul ăsta?, "Revista 22" (15-21 febrarie 2006), "Cotidianul" (6 februarie 2006, 21 februarie 2006, 27 februarie 2006), "Dilema veche" (3-9 februarie 2006), IVLRA. Pe baza acestuia vom face aprecieri cantitative sau chiar statistici relevante pentru dinamica prepozițiilor partitive în limba actuală. Pe lângă acest corpus, pentru atestări, am utilizat și alte surse, luate de pe internet sau din texte vechi. 3 Și în textele vechi se înregistrează o inconsecvență în utilizarea celor două prepoziții. Vezi exemple precum: mulți din căpetenii
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
forum.desprecopii.com). 7 Vezi despre opoziția separativ - nonseparativ Manoliu Manea (1968: 109-113, 124-125) și GALR I: 269. 8 Gruparea nimeni dintre este mult mai frecvent înregistrată pe internet, în raport cu nimic dintre. 9 Gheorghe (2004: 268-271) numește această propoziție relativa partitivă și o analizează ca un tip de relativă periferică. 10 Efectul acestui fapt este de antiunicitate, despre care vorbește Barker (1998). 11 Această deosebire este semnalată și de Cornilescu (2006: 29). 12 De altfel, DOOM2 admite ambele tipuri de construcții
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
și - negru >>”. (P. Ioan, 1983:45). Prin urmare, avem de-a face mai curând cu o nuanțare și specializare a bivalenței și nu cu o trecere la polivalență, cu o completare a raporturilor generice (de tip gen- specie) cu raporturi partitive (întreg-părți) sau vagi. „Adevărul - va spune P. Botezatu - este evaluarea gradului de corespondență dintre mulțimea constructelor și mulțimea obiectelor, corespondență dotată cu capacitate reprezentativă cu forță referențială și cu transport de informație.” (P. Botezatu, 1981:47). Astfel, „gradele de corespondență
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
II-a plural și a III-a plural, pe de altă parte, s-au constituit opozițiile insider/outsider, implicare/detașare (ai mei, ai tăi, ai noștri/Iliescu și ai lui, ai voștri, oamenii lor). Opoziția este mai accentuată în structurile partitive: de-al meu, de-al tău (57), de-ai noștri/bombe de-ale lor (48). Posesivul ai noștri este expresia generică a apartenenței la grupul proxim, referința dezambiguizându-se contextual (familia, prietenii, echipa, conaționalii etc.). Inserat superfluu în sintagme nominale, posesivul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
adjectivală, în timp ce cine apare doar în ipostază pronominală, iar ce mai frecvent în ipostaza pronominală, mai rar în cea adjectivală; prin trăsătura sa inerentă [+ legat discursiv], care stabilește o relație semantică implicită cu alte entități din discurs - fie în structuri partitive (care dintre ei), fie evocând o entitate aflată la distanță variabilă în discurs. Pronumele interogative sunt mărci distinctive ale interogativelor parțiale, prin care vorbitorul caută să obțină de la interlocutor o informație (de diverse tipuri), plasându-se față de acesta (în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obiect se referă la alt obiect legat de primul pritr-o relație de incluziune. Contestată uneori ca figură de stil (sau semantică) de sine-stătătoare, după majoritatea teoreticienilor, sinecdoca este o varietate a metonimiei, ce grupează mai multe raporturi de incluziune: relații partitive (întreg-parte), relații numerice (plural-singular) și relații înglobante (ansamblu-component), acestea realizîndu-se între entități, iar, în cazul noțiunilor, relații hiperonimice sau hiponimice (gen-specie). Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Grupurile prepoziționale 3.3. Propozițiile reduse 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de predicat 3.4.2. Determinanții lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de predicat 3.4.2. Determinanții lui N1 3.4.3. Tipul de substantiv cuantificator (N1) 3.4.3.1. Substantivele partitive 3.4.3.2. Substantivele de măsură 3.4.3.3. Substantivele cardinale 3.4.3.4. Substantivele cantitative generice 3.4.3.5. Substantivele care denumesc conținutul 3.4.3.6. Substantivele care denumesc forma 3.4.3.7
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4. Dezacordul numeralului 1.5. Exprimarea orei sau a datei 1.6. Dezacordul lui al 1.7. Utilizarea formei invariabile a în locul formei al 1.8. Dezacordul lui cel 1.9. Dezacordul pronumelui relativ care 1.10. Acordul în interiorul sintagmei partitive (unul din...) 1.11. Marcarea cazului 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective 2.2. Acordul numelor proprii 2.3. Acordul cuantificatorilor indefiniți 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formează o unitate referențială, având un singur referent: primul nominal (N1) are o valoare cantitativă sau calificativă, iar al doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sintagmele nominale sunt de mai multe tipuri: partitive (o parte din copii, unii dintre noi), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Cele două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
autocontrolului, am întâlnit destul de multe contexte în care verbul-predicat se acordă semantic cu un substantiv colectiv, un acord care poate fi tratat ca fenomen de "procesare" a mesajului. El ține de performanță. Dacă substantivul colectiv face parte dintr-o sintagmă partitivă (o parte din guvern), acordul verbului-predicat în limba standard este la singular, însă vorbitorii acceptă și acordul la plural atunci când sunt chestionați în legătură cu posibilitățile de acord. De asemenea, am întâlnit și în registrul oral contexte cu acord la plural semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
phi deasupra sa. Se ridică astfel mai multe probleme și întrebări: de ce unele substantive au o proiecție phi, iar altele, nu? În ce condiții se proiectează un centru phi? Ipoteza centrului phi pare a fi mai acceptabilă pentru sintagmele binominale (partitive, pseudopartitive, calificative etc.) și cele coordonate. 5.3. Trăsăturile INDEX și CONCORD Conceptele de CONCORD și INDEX sunt folosite în cadrul teoretic HPSG (Head-Driven Phrase Structure Grammar, cf. Pollard și Sag, 1994), pentru a explica o serie de situații de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
marcat pentru dativ d. Îi trimit la care îmi cere primul. - subiectul este marcat cu o prepoziție care atribuie acuzativul (la)42. Conform GALR (II: 350), un alt tip de context cu subiect în al caz decât nominativul implică sintagme partitive în care N1 nu este lexicalizat: (10) a. Au câștigat de-ai noștri. (cf. GALR, II: 350) b. Au murit și dintre ei. (cf. GALR, II: 350) 1.3. Subiectul non-nominal Poziția subiectului este destul de permisivă, admițând diverși constituenți: (11
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de la ședință. (vs. Miniștrii au plecat pe rând de la ședință.) b'. *Echipa a plecat cu autocarul, respectiv cu mașina. (vs. Cei doi jucători au plecat cu autocarul, respectiv cu mașina.) În schimb, dacă substantivul colectiv face parte dintr-o sintagmă partitivă, acordul la plural este acceptat de unii vorbitori. Acest lucru este posibil deoarece cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație a colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale, pentru mai multe detalii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
autocarul, respectiv cu mașina. (vs. Cei doi jucători au plecat cu autocarul, respectiv cu mașina.) În schimb, dacă substantivul colectiv face parte dintr-o sintagmă partitivă, acordul la plural este acceptat de unii vorbitori. Acest lucru este posibil deoarece cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație a colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale, pentru mai multe detalii referitoare la cuantificarea partitivă). Substantivul cu o denotație de tip grup are un caracter atomic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]