544 matches
-
plimbări În interes personal, mascate de diferite necesități ale politicii statale, se cheltuie bani grei din vistieria țării. Cu alte cuvinte, din buzunarul simplului cetățean. Cu ce-am greșit, Doamne, de trebuie să-i plimbăm pe Întreg mapamondul pe toți parveniții care se dau mari reprezentanți ai noștri, dar de fapt se reprezintă doar pe ei și interesele lor meschine. Am tot glumit 25 de ani pe seama plimbărilor celor 2 (doi - numai doi - Însoțiți de suita corespunzătoare, bineînțeles). Am tot glumit
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și eu am să mă trezesc într-o zi în fața lucrului împlinit: cartea pe care v-o dăruiesc din toată inima vouă, celor împilați, hăituiți, cinstiți, debusolați, vânduți pe un pumn de arginți, pentru interese meschine de neoameni, avari, egoiști, parveniți ș.a.m.d. Dar și acestora le doresc să învețe ce înseamnă iubirea, faptele luminoase, gândul bun, calea adevărului și dreptății. Fie ca “Lucrătorul” să-mi aștearnă gândurile cuminți și ordonate pe hârtie, fie ca ele să vă încălzească spiritele
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
e nou. Literatura, cea adevărată, se claustrează, și iată romantismul. Turnul de fildeș. Alternativa izolării este revolta, creșterea unei literaturi care, altfel decît la bunii clasici, nu mai apăra statul. Dimpotrivă. Încet-încet, lumea se privatizează, iar inteligența girează o industrie. Parveniții vînd, talentații mai puțin, și unii și alții se invidiază aprig. Socialismul, vorba vine, le va rîndui pe toate. Cum așa cînd, spune Maurras, "negustorul rămîne negustor, poetul poet: oricît de puțin acesta s'ar refugia în visul său, el
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
vină sunt criticii de rahart și kritikușii; de vină sunt Figurile Pustiului, Palidele Mutre vorbind despre Poezia Curiculalară; de vină sunt băieții care "rumegă canoane" și brutele adulate "de-un cerc de cvasicretini"; Scarbo și scribii "astupați"; junii "superrrrb" adaptați, parveniții perverși, cu "anchetele lor de sticleți"; vina este a cultrurarului și handărgraundului, ori a tânărului "poet" expresionist de gang, un fake total și-un purtător de servietă; de vină sunt "deștepții" profund cretini, mincinoși, ticăloși, "fanfani ai popoeziei, cvasidecerebrați"... Capisci
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
Weber. Moștenit sau dobândit, transmis pe filiera nobiliară sau câștigat meritoriu, el influențează direct mentalitățile, până la a genera tipuri umane fixe. Cu alte cuvinte, beneficiarii versus cei care devin. Cu toate diviziunile, subdiviziunile și idiosincraziile pe care le generează: ariviști, parveniți, performeri sociali sau culturali, entertaineri și conți, viconți, duci, marchizi, monarhi, grupuri etnice sau minorități sexuale. De aici și până la actualizări stridente - dar nu injuste - nu mai e decât extrem de puțin, iar Vighi nu se ferește să parcurgă această distanță
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
bun cu Miron Costin. De față, multă boierime aleasă, nemulțumită de mojiciile bătrânului domnitor Cantemir. Acesta,... de pe cum îi era natura lui (fire, hire, dar Neculce plusează și scrie, primul, cred, în limba română, natura!) se înțelegea ușor cu boiernașii parveniți, grosolani ca și dânsul. Știm, s-a mai văzut: complexul pustiitor al unui șef ca bătrânul Cantemir, un ignorant, compensând știința de carte, cu bădărănii... Revoltați de această josnică tiranie, boierii de neam se sfătuiesc și se jură să fugă
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
caz acesta îl ajută să treacă toate examenele, bacalaureatul, chiar și Facultatea de Litere, ușoară de tot pe vremea aceea... Profesorul îi dă să citească romanele vechi, printre care pe N. Filimon care pomenea primul despre comunism și despre artiștii parveniți (aici se ascundea... iepurele lui Visarion!) Pandeluță nici nu-și dădea seama că avea de a face cu un mare autor român... * * * Tehnica auctorială... a naratorului, care pune în scenă acțiunea, va fi și veche și modernă, ca tonul adresării
Jurnalul unui informator român by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9707_a_11032]
-
ajustor mecanic) fusese anchetat la Securitate pentru matrapazlâcurile secretarului de partid, un hoț, pe care, din păcate, îl acoperise. Bunicul fusese amenințat că va fi trimis la Canal, dacă nu predă pământul la colectiv. }ara e plină de pungași și parveniți, în spitale nu se uită nimeni la tine dacă nu dai șpagă (veche obișnuință, vai, cu ce rezonanță actuală!). Cu ocazia excursiei în Italia, destui participanți se fac nevăzuți, "rămân", în ciuda faptului că securistul grupului încearcă să fie "vigilent". Și
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
cameră! s-a făcut rece și trebuie să fiu la rugăciunea de seară. De ce această poveste!? Găsesc că are ceva din falsa realitate În care trăim, ceva din otrăvurile pe care ni le inoculează - zi de zi - o adunătură de parveniți care au nevoie de suflete nevinovate, oferite drept ofrandă pentru Împlinirea scopului lor machiavelic. Dar câte Înterpretări nu pot avea metaforele folosite de către autor În aceste povestiri. O infinitate! ... Ceva mai târziu, maica A. a venit să continuie de strâns
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
catedră, membru corespondent al Academiei Române, tâmpiților!", răcni tipa, pătrunsă până-n adâncul inimii de onoarea ei de cărturăreasă română, făcută la apelul de seară. "LASĂ CĂ ȘTIM NOI CUM AI AJUNS ÎN FUNCȚIILE ASTEA. ORICUM, TOT O DOBITOACĂ ȘI O ȚOAPĂ PARVENITĂ AI RĂMAS." "Mă faceți pe mine dobitoacă și țoapă parvenită, mă? Ei, fir-ar mămicuța voastră a dreacu', vă omor!", urlă scoasă din minți Săvuleasca, lăsând de-o parte spoiala ei de mare doamnă. Se repezi turbată la perete cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
adâncul inimii de onoarea ei de cărturăreasă română, făcută la apelul de seară. "LASĂ CĂ ȘTIM NOI CUM AI AJUNS ÎN FUNCȚIILE ASTEA. ORICUM, TOT O DOBITOACĂ ȘI O ȚOAPĂ PARVENITĂ AI RĂMAS." "Mă faceți pe mine dobitoacă și țoapă parvenită, mă? Ei, fir-ar mămicuța voastră a dreacu', vă omor!", urlă scoasă din minți Săvuleasca, lăsând de-o parte spoiala ei de mare doamnă. Se repezi turbată la perete cu pumnii goi, dar gândacii mei se și răspândiseră cu repeziciune
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
te auzi ce vorbești? Gândaci care scriu obscenități pe pereți..." " Deloc nu ești atent!", se enervă ea. "Ți-am zis clar că nu scriau obscenități. Și nu mă înjurau cum a crezut tuta aia. Da' spuneau că-s o țoapă parvenită și m-au făcut și dobitoacă pe deasupra. Auzi tu la ei!" Gândacii au făcut chestia asta?", întrebă siderat bărbatul. "Da, gândacii!", spuse apăsat femeia. "Și cum scriau, dragă? Tu vezi vreo urmă de literă pe perete?" " Da' ce-ți închipui
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
directorul după ce lăsă receptorul la locul lui, începînd să se legene ușor cu fotoliul. Unde? întrebă Teona nedumerită. La familia Săteanu. Vor să-și inaugureze vila mîine seară, după terminarea spectacolului la teatru, cu invitați din lumea bună, ca orice parvenit. Curios! face Haralamb un gest scurt cu palma, de parcă ar vrea să măture fire invizibile de praf de pe birou nu știam pînă azi că Vlădeanu de la noi e consătean cu Theo. Indiferentă, așezată comod într-unul din fotoliile din fața biroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îi dă cu eroii, niște zănateci, toți se numără la sfîrșit și spun că tot atâția au fost și la început, de aceea sînt niște aleși, niște eroi, iar restul, restul îngrașă pământul, despre lupta lor pentru stabilizarea societății, împotriva parveniților, ajunșilor, escrocilor. Iarăși se auziră aplauze, abia în acea clipă înțelese schepsis-ul. Nici unul nu era mai mult decît căpitan. Cei mai mulți, locotenenți. Mai toți tehnicieni, ingineri, oameni cu școală, ghinionul lor, dacă putea fi vorba de un ghinion!, era că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și numerele de mare atracție ale circului care poposise atunci; descrierea cărămidăriei... unde un tânăr, rezemat de un salcâm, Îi șoptea unei fete la ureche vorbe de amor un pic deocheate (textul e reprodus În Întregime). Absolut toate - gara, tipografia, Parvenita 1, elefantul circului, șoseaua care o cotește spre Šabac - sunt raportate la persoanele În cauză. Mai erau trecute și pasaje din jurnalul lui de elev, note, desene, numele colegilor, până‑n clasa a șaptea (a șaptea B), când adolescentul va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
în poală, cu degetele în sus parcă cerea ceva. După plecarea lor, părinții se sfătuiră îndelung cât să scoată de la CEC pentru nuntă. Mama, mai modestă gândea că un dar cât de mic era suficient. Tatăl intrigat, mâniat pe acești parveniți, cum păreau a fi proaspetele lor rude, spunea că fără o sumă considerabilă nici nu calcă pe acolo. Voia să-i frapeze să nu fie considerați ca fiind ruda cea săracă. Ne-a făcut ea de ocară dar eu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o mai rămîne vreo ureche să ne-audă, află că lui Arghezi i-a fost pregătită "revizuirea" încă din februarie '45, în "România liberă". I-a făcut-o Miron Radu Paraschivescu. M.R.P. compusese primul poem pentru Stalin, în '44. Acuze: parvenit, compromis, profitor, fariseu, rău cetățean, rău tovarăș, mincinos, tată denaturat. "Arghezu" încă mai sufla, în iarna lui '46. Uite, citește asta: "Dac-ați fi mai inteligenți și mai identificați cu tradițiile culturii, ați desființa definitiv cenzura și ne-ați lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de a arăta ce separă pe cele două feluri de oameni cu stare. Șmecherul îmbogățit după '89 este un om care face abuz de grătar și de manele. Dacă grătarul nu supără pe nimeni, cu manelele este cu totul altceva. Parvenitul își cumpără scule pentru spart timpanele pe o rază de 2-3 km. Acesta dorește să se remarce în tot cartierul și folosește la maximum aparatura pe care o are. Manelele pe care le răspîndește în jur îți intră în creier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ne-a modificat înscrisurile genetice? Oare de asta Basarabia nu se poate descotorosi de minoritatea, dominantă timp de secole, și votează aiurea? Poate este adevărat, dar eu sînt sigur că am încălzit la sîn mulți nemernici, cu gene de slugoi parveniți. Blestemul de la Guranda Șoseaua dinspre Darabani spre Dorohoi urcă și coboară dealuri masive și se contorsionează în curbe care pun la încercare șoferii. Pămîntul este mănos și compensează lucrările, invariabil tîrzii, de calitate îndoielnică, pe care visătorii oameni ai locurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de efort intelectual. Mulți din cei care constituie ținta bădăranilor cad în această capcană, de a "replica", trezindu-se cu un adversar execrabil, de care nu va mai scăpa niciodată. Dintre toți bădăranii, cel mai "bădăran" este bădăranul cultivat. Bădăranul parvenit, din următoarea povestioară, concurează la titlul de cel mai "sîlos bădăran". In povestea aceasta bădăranul are casă și poartă, are camere de luat vederi și are și o sapă. Strada Văleni fiind îngustă, unii șoferi încearcă să întoarcă mașina în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Rămas singur, profesorul a fost năpădit de gânduri: „Acești nemernici nu Încetează să mă urmărească. Au găsit și motive. Am fost pe front și la Întoarcere, Împreună cu profesorul Zenit - fie-i țărâna ușoară - i-am pus la punct pe comuniștii parveniți - ne-au luat În colimator ca <dușmani ai poporuluiă... Deci sunt pe urmele mele și incidental ale celor care au fost și sunt În jurul meu. Mi-aș reproșa o viață Întreagă dacă Despi și Lia ar avea de suferit din
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și crucea de Calatrava nu izbutea să atenueze vulgaritatea ce se degaja din toată Înfățișarea aceea a lui cu jaboul nu prea curat și prost apretat și cu mâinile alea pătate de cerneală care Îl făceau să pară un conțopist parvenit, cu un inel gros de aur pe degetul mic al mâinii stângi. Dar ochii lui erau categoric inteligenți și foarte vii; iar sprânceana stângă, arcuită mai sus decât cealaltă cu un aer perspicace, critic, Împrumuta un caracter viclean, de primejdioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de păr în patru și să nu poată dormi din cauză că ea s-ar fi putut să cocheteze, prin culise, cu vreun coleg balerin. Și în afară de asta, în viața lor nu intervenise nici un fel de moștenire de familie, din partea vreunui unchi parvenit, milionar de carton al tranziției, plin de generozitate. Dar faptul că ea, Irina, refuzase cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună să aibă copii și să devină mamă îl afectase sufletește extrem de mult. Dorise din toată inima ca
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
reveni în memorie nu se putu să fie alta decât aceea a lui Sorin Lumânărescu. Fostul său patron de la ziar se purtase binevoitor cu el la început și chiar îl încurajase să scrie o serie de articole demascatoare despre marii parveniți ai tranziției. Lumânărescu însuși fusese, la începutul anilor 90, cunoscut și apreciat drept un ziarist vertical, inteligent, talentat și curajos. Scrisese, pentru o gazetă de largă răspândire națională, o serie de reportaje și articole de opinie, culminând cu niște reportaje
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
relații de amiciție, totul fusese în perfectă regulă. Patronul de ziare pe cale de a se transforma în mogul de calibru mare îl ținuse la dreapta sa, încurajându-l să-i dea înainte tot așa, să dea fără reținere în domnii parveniți și în tovarășii criptocomuniști, ba chiar să facă din țânțar armăsar, nu doar ăsta era rostul câinelui de pază al democrației? Nu pentru binele nației, cinste, progres, dreptate, pace, adevăr și fraternitate se luptase el însuși încă de pe vremea când
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]