153 matches
-
cereale, fructe etc., trebuie să zici: „Sănătate nouă-n gură veche!“ în ziua de Paști să se mănînce întîi pește proaspăt, apoi alte bucate, ca să fii toată vara vioi ca peștele. La Paști sau Crăciun, întîi să mănînci pește sau pasere, ca să fii ușor ca paserea și vioi ca peștele. Copiii la Crăciun fac frigărui de brabeți* și scaiciori* pe care îi usucă la coș, și în ziua de Crăciun îi mănîncă. Cînd te duci cu cofa la apă, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zici: „Sănătate nouă-n gură veche!“ în ziua de Paști să se mănînce întîi pește proaspăt, apoi alte bucate, ca să fii toată vara vioi ca peștele. La Paști sau Crăciun, întîi să mănînci pește sau pasere, ca să fii ușor ca paserea și vioi ca peștele. Copiii la Crăciun fac frigărui de brabeți* și scaiciori* pe care îi usucă la coș, și în ziua de Crăciun îi mănîncă. Cînd te duci cu cofa la apă, să nu mergi mîncînd, căci nu ții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele și busuiocul din noaptea de Sf. Vasile sînt bune pentru paseri. Gîștile și găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că nu e bine a le număra într-o zi de post, c-apoi n-ar crește. Paserea care va fi pupată de om o mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor ca paserea pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să le pui în gropan* să bea de acolo apă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor ca paserea pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să le pui în gropan* să bea de acolo apă, că le va trece. Cînd intră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să le pui în gropan* să bea de acolo apă, că le va trece. Cînd intră pasere zburătoare în casă pe fereastră sau pe ușă, ea aduce o veste bună. Cînd mor din paseri, să se taie una din cele sănătoase și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă pe fereastră sau pe ușă, ea aduce o veste bună. Cînd mor din paseri, să se taie una din cele sănătoase și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări o pasere în zbor, ai să ai o supărare despre o pa gubă mare. în ziua de Sf. Haralambie [10 februarie/faur] se face colivă din care se păstrează spre a da paserilor cînd mor, să nu mai moară. Să nu numeri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci picingine pe obraz. Picinginile se nasc din pricină că copiii pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pămînt arat, că atunci îs fragede. Pentru ca paserile stricătoare să nu vatăme sămănăturile, se iau la Lăsatul de Post resturi de pe masă și, ieșind afară, se aruncă cîte puțin în diferite părți, chemînd, odată cu aruncatul pe rînd, fiecare neam de pasere să mănînce. Tot în acest scop, se mai face la Lăsatul de Post o ață de cînepă, înnodîndu-se cu mînile la spate și cu ochii închiși. Se fac nouă noduri, și în timpul lucrării se descîntă un descîntec. Cel care samănă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Omul „întors“ are limba legată. (Gh.F.C.) în drum spre cimitir, oamenii se opresc de mai multe ori, împart bani și întind valuri de pînză, care sînt vămile pe unde trece sufletul. (Gh.F.C.) După ce pleacă din om, sufletul se face muscă, pasere sau fluture. (Gh.F.C.) Sufletele sînt friguroase, trăiesc în împărăția geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în miezul unei radicale decreații, pe fundalul umbrit al sfârșitului diluvian: "Porumbii mi i-am slobozit/ să-ncerce pajiștea cerului,/ dar sfâșiați de vânturi/ se-ntorc înapoi. Pe vatra corăbiei/ inima mi-o-ngrop subt spuză/ să-și țină jăratecul. Paserea focului/ nu-mi mai fâlfâie peste pereți./ Dăinuie veșnic potopul". Pajiștea cerului și pasărea focului nu își conturează prezența; dar tocmai absența le decupează fulgurant în văzduhul acestei peșteri platoniciene. Dimpotrivă, cele ce apar abia par pe ecranul lumii spălat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ale luminii lumânărilor, învăluind vederea în alba luminare în care toate vin să se așeze și să ardă26. Aceeași levitație a vederii care e înălțată la nevăzutul ce transpare întâlnim și în poemul târziu Pasărea 27, în care "imaginea unei paseri uriașe", "zugrăvită de jos până sus/ Pe peretele dinspre apus/ (Cel cu igrasie și moarte)/ Al marii nave care desparte/ Lumea de sus de lumea de jos" duce vederea până "la imaginea lui Dumnezeu". E vorba nu atât de avântul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru păserile călătoare, Rânduri în cinstea celei care a plecat, Rânduri pentru plopii-n ploaie). Sunt incluse și versuri de Florin Chiru-Nanov, Horia Petra-Petrescu, I.Gr. Periețeanu, H. Bonciu, Traian Teleanu. Ioan Jivi-Bănățeanu îl prezintă pe tânărul poet Pavel Bellu. Proza feminină e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
rămâne din pagina vânătoare, netriat). Un vițel pe bot cu scândură cu cue. Maica cântă cântec de leagăn, pe urmă spune o poveste încet și trist... Se chinuiește și nu poate muri: o fi fiind în perină o pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața la iaz. Nu trage
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afacerei se găsește la judecătoria comunală Cotnari. Frumusețea nu se tae pe talger. Curgeau pieile de pe dânsa. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Se chinuește și nu poate muri; o fi fiind în pernă o pană [de] pasere necurată. Din apocalips. Și limbile și le mușcau de durere. Și culege strugurii viei pământului, fiindcă sunt în puterea coptului broboanele lor... ["DON PAEZ"] Una din admirațiile adolescenței mele a fost "cavalerul Don Paez". I-am făcut și versuri. L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vârf unde poposim, are alt caracter. Defileul se lărgește încet-încet, și se vede departe în vale o câmpie în soare, pe când noi suntem încă între nouri. Ape mai puține, flori felurite se arată, toporași între altele. N-am văzut o pasere ori un zbor de vultur. La Zlatița se aude de două cazuri de holeră. Bivuacăm la marginea satului. A doua zi 15, e ziua memorabilă, când suntem scoși din bivuac și duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-o scoată. Din coadă de mâță sâtă de matasă nu se face. Surdului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătrân deștept, care însă încă n-a ieșit din bârlogul lui, deși i s-apropie anul morții, demonstrează imposibilitatea drumului de fier, și se sperie de moarte de un automobil cu care vin boerii dela București și de un aeroplan paserea roc din "o mie și una de nopți". Primar, notar, precept, popă, dascăl, crâșmar, toți sunt grași de înălțimi și lățimi deosebite, unii cilindrici, alții sferici. Țăranii și mai ales țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se aud focuri de pușcă. Trece din tufărișuri uscate într-un lăstăriș un prepelicar. Mă urc pe terasamentul căii ferate și văd 4 vânători și cânele. Trag focuri; nu înțeleg ce vânează. Un țăran mă informează că se vânează paseri. Pasere grande? No; pasere piccoletta. Paseri, ciocârlii, poate câte un sturz. Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd o colecție de asemenea piccolette. Mișa L. dus după telefon, a fost în primejdie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pușcă. Trece din tufărișuri uscate într-un lăstăriș un prepelicar. Mă urc pe terasamentul căii ferate și văd 4 vânători și cânele. Trag focuri; nu înțeleg ce vânează. Un țăran mă informează că se vânează paseri. Pasere grande? No; pasere piccoletta. Paseri, ciocârlii, poate câte un sturz. Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd o colecție de asemenea piccolette. Mișa L. dus după telefon, a fost în primejdie de moarte. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
își face singur spaimă. 2 ouă fierte, o dată pe spt. de două ori pe spt. brânză și smântână sălăți diverse la toate mese cu o lingură de smântână o dată pe spt. biftec sau mușchi la grătar în fiecare zi o dată pasere rasol sau pește cu aspic. de 2 ori pe spt. scrob cu albuș de ou. de 4 ori pe săptămână papanaș de brânză de vacă de 2 ori pe spt. papanași de morcovi. fructe la ora 4 o dată pe spt.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este foame; nu-mi mai este sete. Simt, oameni buni dragii mei, o plăcere ca-n tinereță. Mă dau mai aproape, la altă masă. Ghiță Adămoaia îmi aduce garafa de vin. Beau un pahar, ascult iar. Cânta, mă rog, precum paserea. Fac semn acelei privighetori să se dea aproape și să-mi cânte numai mie, căci am plăcere mare s-o ascult. A venit; mi-a cântat; era mândru îmbrăcată ca muntencele de la apa Bistriței; n-ași putea spune că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]