140 matches
-
egoismul să cred că numai în mine se petrec cataclisme. Uneori, la Cavarna, rămân singur în antreul de lângă bolnavă; doamna Axente nu poate părăsi pe Viky, domnul Axente citește vreun ziar și fetele sunt duse după cumpărături. Și atunci fac pasiențe și sunt așa de nenorocit și încurcat în atâtea presupuneri, încît pun în reușita pasienței dovada vreunui mic amănunt din existența trecută a Ioanei (de pildă, dacă a dat celuilalt o anumită sărutare) de care n-am curajul să o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în antreul de lângă bolnavă; doamna Axente nu poate părăsi pe Viky, domnul Axente citește vreun ziar și fetele sunt duse după cumpărături. Și atunci fac pasiențe și sunt așa de nenorocit și încurcat în atâtea presupuneri, încît pun în reușita pasienței dovada vreunui mic amănunt din existența trecută a Ioanei (de pildă, dacă a dat celuilalt o anumită sărutare) de care n-am curajul să o întreb. Întotdeauna sosim cu frică, după-amiază, la Cavarna. Ne temem de o veste proastă. Ne
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fim fericiți. Oare Viky este într-adevăr așa de bolnavă? Am întîrziat, toată Cavarna e în întuneric, numai de la fereastra bolnavei vine o lumină slabă, arătând că acolo se petrec ciudățenii. Domnul Axente nu se mai vede în antreu făcând pasiențe, probabil s-a dus la culcare. Roza a dispărut în camera ei. Doamna Axente poate ca a ațipit puțin lângă bolnavă. O iau pe Ioana de braț, o strâng bine, și încet, prin liniște și umbre, fără să mai spunem
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
a încerca să deslușești granița aceea incertă dintre lumină și trup. Despina nu se pieptăna și nu se farda niciodată la oglindă. Singurul lucru pe care îl făcea pe măsuța din fața oglinzii era înșiruirea unor cărți de joc într-o pasiență fără de sfârșit. Juca absentă și fără patimă, reluând mereu jocul ca o morișcă pusă în mișcare de curgerea timpului. Bătrânul recunoscu jocul. Era "Ofticoasa" o pasiență care nu ieșea nimănui, niciodată; o pasiență absurdă, căci un joc pe care nu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
îl făcea pe măsuța din fața oglinzii era înșiruirea unor cărți de joc într-o pasiență fără de sfârșit. Juca absentă și fără patimă, reluând mereu jocul ca o morișcă pusă în mișcare de curgerea timpului. Bătrânul recunoscu jocul. Era "Ofticoasa" o pasiență care nu ieșea nimănui, niciodată; o pasiență absurdă, căci un joc pe care nu-l câștigi niciodată sau pe care îl câștigi totdeauna nu mai poate fi considerat joc. Se spunea că pasiența a ieșit o singură dată, unui colonel
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
înșiruirea unor cărți de joc într-o pasiență fără de sfârșit. Juca absentă și fără patimă, reluând mereu jocul ca o morișcă pusă în mișcare de curgerea timpului. Bătrânul recunoscu jocul. Era "Ofticoasa" o pasiență care nu ieșea nimănui, niciodată; o pasiență absurdă, căci un joc pe care nu-l câștigi niciodată sau pe care îl câștigi totdeauna nu mai poate fi considerat joc. Se spunea că pasiența a ieșit o singură dată, unui colonel mexican, care s-a îmbolnăvit subit de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
timpului. Bătrânul recunoscu jocul. Era "Ofticoasa" o pasiență care nu ieșea nimănui, niciodată; o pasiență absurdă, căci un joc pe care nu-l câștigi niciodată sau pe care îl câștigi totdeauna nu mai poate fi considerat joc. Se spunea că pasiența a ieșit o singură dată, unui colonel mexican, care s-a îmbolnăvit subit de oftică și a murit, marcând astfel numele jocului. Era o pasiență ingrată, ocolită îndeobște de toată lumea, căci aveai posibilitatea fie să pierzi mereu fie, prin cine știe ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sau pe care îl câștigi totdeauna nu mai poate fi considerat joc. Se spunea că pasiența a ieșit o singură dată, unui colonel mexican, care s-a îmbolnăvit subit de oftică și a murit, marcând astfel numele jocului. Era o pasiență ingrată, ocolită îndeobște de toată lumea, căci aveai posibilitatea fie să pierzi mereu fie, prin cine știe ce minune, să câștigi și atunci te păștea același sfârșit ca al colonelului. După multe săptămâni și nenumărate eforturi, oglinda hotar între spații și veacuri păru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
al minții sale. învăță cu greu să suporte acest sentiment ciudat, pe care doar apa cerului îl cunoaște când mângâie, lovește și fertilizează pământul arid. Ca și cum ar fi putut să simtă că este observată, Despina încetă brusc să mai facă pasiențe, rămânând ore în șir visătoare și imobilă în fața oglinzii, cu chipul conturat de puțina lumină prăfuită, care reușea să se strecoare printre draperiile grele de velur. Schimbându-și poziția, Bătrânul se strecură sfios în cadrul oglinzii, lângă Despina, intimidat de o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
își mușcă buzele, să nu izbucnească!...) Când cască, zgomotos și în trei etape, face o cruce cu degetele în dreptul gurii. (Idem!) Vorbește cu "tăți", cu "să vezi mata". (Tema unică: "băietul". Băietul e fiul ei, colonel de roșiori.) Face mereu pasiențe și dă în cărți. Se zice că după moartea mamei, tata a cunoscut-o foarte de aproape. Erau vecini de moșie. Versiunea asta îmi displace profund. Fiii au curioase pretenții față de părinți... (Fetele sunt mai lucide și mai comprehensive.) Aseară
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mai împletească, își puse andrelele, ghemul de lână și puloverul, în parte lucrat, pe mașina de cusut de lângă ea și scoase, din unul din sertarele acesteia, cărțile de joc, pe care la întinse pe masă și-și începu nemuritoarele ei pasiențe. Stăteam în picioare în partea cealaltă a mesei, răsfoiam un ziar. Și-n timpul acesta, fără ca doamna Pavel să-l vadă, nici n-ar fi putut, el se ivi din nou lângă mine. - Îți scrii memoriile. Timpul prin care ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nu apucau să vorbească cu Neris în intervalul promis? Dar știam cât de disperată eram eu, înțelegeam că oamenii puteau să-și piardă capul dacă țineau morțiș să vorbească cu cineva drag la o anumită dată și nu le ieșea pasiența. Urma un atașament plin de clauze de declinare a responsabilității. Era exprimat într-un limbaj juridic sofisticat, dar ideea era că, dacă nu auzeai ceea ce îți doreai să auzi de la Neris, în nici un caz nu puteai s-o consideri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
post local de televiziune, care ar fi Înregistrat toată scena În amănunt, luând cadre și de la distanță, și de aproape, și ar fi Încercat, sperând să obțină o maximă audiență, să de filmul pe post. Nu i-a ieșit Însă pasiența. E posibil ca DVD-ul sau caseta să fi fost ținute Într-un loc unde pătrunsese umezeala, astfel că pe Înregistrare apăreau nenumărate pete albe și negre, ce migrau de pe un scaun pe altul... Imaginile Înregistrate suferiseră, Într-adevăr, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o adică trebuia să dea dovadă de vigilență, reacționând prompt la orice tentativă venită din exterior. Aflată În salonul vecin, femeia-sicriu se Împrietenise și ea, nitam-nisam, cu femeia-uter, cu care stăteau mereu la taclale, fumând și făcând tot felul de pasiențe; prietenia aceasta nu-i mirosea lui Oliver a bine. Gândindu-se la ele, masterandul se aștepta ca, sub un pretext oarecare, femeile să vină la vreme de seară În salonul lui, punându-i nervii la Încercare. Mai Întâi femeia-sicriu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de cărți și plimbările ei nelipsite. Cu Lenora era de o răbdare si de o voioșie fără de seamăn. Ea însăși, Lina, nu i se putea compara. Lenora nu avea, mai ales, nevoie de îngrijiri medicale. Eliza îi citea jurnale, făcea pasiențe și îi lucra tot felul de haine de casă, fiind foarte pricepută în croitorie. Ajuta chiar pe Doru să-și ție registrele foarte complicate, nu știa deloc contabilitate, dar copia cu bunăvoință. Doru, la început, se arătase plictisit de prezența
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
scump atunci când cineva dorește să v-o ia. Numai așa poate, o să mai aveți vreo șansă ca cineva, cândva, peste mulți, foarte mulți ani, să v-o dea înapoi. Așa grăit-a mister George Friedman, după ce-a făcut cuvenitele pasiențe cu cărțile de joc, iar gândurile mele, de a scrie azi ceva pur și suav precum aburul neîntinat al norilor de vară, s-a dus naibii. Îmi pare rău, poate altă dată... Spunea Mircea Badea... E 2 octombrie. Așa spune
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dar cine poate să garanteze că n-o să se întâmple? TOM: Și de unde o să vină această „infuzie de numerar“? HARRY: Să spunem doar că am o afacere pe cale să se coacă și să lăsăm chestiunea deoparte deocamdată. Dacă îmi iese pasiența, hotelul Existența va deveni realitate. Dacă nu... măcar se va chema că am murit cu arma-n mână. Nici unui bărbat nu i se poate cere mai mult, nu? Am șaizeci de ani și, după toate suișurile și coborâșurile carierei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să încheie întâlnirea pe un ton rezonabil. Și eu aș simți la fel dacă aș fi în locul tău. După care Julia a plecat, îndreptându-se către ușă. Deborah s-a întors și i-a strigat peste umăr: — Dacă-mi reușește pasiența, într-o zi o să fii în locul meu. În seara aia, Julia și James au atacat o rețetă nouă de Gordon Ramsey, pe care Julia se decisese s-o încerce. Tentativa s-a soldat cu un mare succes. Preparatul chiar semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mai răi, în același timp! Am priceput prin ce-am trecut și-am înțeles la ce să m-aștept, de-o fi să mi se-ntâmple. Am înțeles și altceva! Că nu prea mai sunt sorți aritmetici, ca să ne iasă pasiența și să și scăpăm vii și nevătămați, dintr-o calimeră ca asta. Într-un asemenea război, nu există prizonieri. Cum era chestia...? Pe scut sau sub scut? Ei, n-a fost să fie! Mai ții minte ce ți-am scris
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
luat dracu! . . ." Gam acestea erau etapele nerăbdării pe care le petrecuse doamna Vera. Băgând însă de seamă că brise-bise-le, tot săltîndu-le, făcuse dungi, le potrivise cu grijă la loc, și se retrăsese în mijlocul odăiei la masa de nuc, unde făcea pasiențe. în interesul cucoanei Vera, Lică ocupa un loc însemnat. Era viața privită din observatorul fix al unei camere bine scuturate, fără de oaspeți, fără de întîmplări, și cu lumina primită pe o singură fereastră. Doamna Vera, în urma unui atac, trăgea un picior
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a 96 unei trăiri libere, a unei ordini în mișcare, reieșită din propriile ei meandre. Ca să mențin față de mine însumi, în momentele de slăbiciune, adevărul faptic al stărilor mele, foloseam metode cât se poate de simple - de exemplu, făceam o pasiență, una cunoscută, întinzi toate cărțile pe față, câte șapte, mai ai dreptul la trei locuri libere, de rezervă, pentru mutări în ordine descrescândă, pe culoare inversă, și așa mai departe; de obicei, pasiența îmi ieșea dintr-un foc; în momentele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
poate de simple - de exemplu, făceam o pasiență, una cunoscută, întinzi toate cărțile pe față, câte șapte, mai ai dreptul la trei locuri libere, de rezervă, pentru mutări în ordine descrescândă, pe culoare inversă, și așa mai departe; de obicei, pasiența îmi ieșea dintr-un foc; în momentele acelea, îmi ziceam: „Ia să văd eu, domnule, dacă pot să scot așii pe un singur rând“, amestecam bine cărțile și așii, ai naibii, se înșirau pe un singur rând. Un lucru atât
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Mirciulică..." În aceeași clipă, auzi scârțâitul ușii. Simți un curent rece prinzîndu-i gleznele și simultan bucata de hârtie trasă parcă de o ață spre vestibul. * Motanul urmărea piesa la televizor. Întoarsă cu spatele, Melania Lupu întindea a treia oară aceeași pasiență. ― E ceva interesant, Mirciulică? Dacă apare actorul acela blond, cu un aer prostuț, care ne place nouă, să mă chemi. Încruntă sprâncenele țuguindu-și nemulțumită buzele. ― Ce să-ți spun, draga mea, nu mai înțeleg nimic. Ce sânt șeptarii ăștia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de tobă? Și uite aici, valetul de cupă... Orice-ai spune, domnul maior nu e valet și nu e de cupă. Cred că astăzi cărțile sânt supărate pe tine. Vei mai încerca o singură dată, înțelegi Melanie? O sin-gu-ră da-tă pasiența cu ași. Este cea mai ușoară și aproape întotdeauna iese. Asta ca să-ți asiguri o bună dispoziție înainte de culcare. Contează enorm starea de spirit când te bagi în pat. Nu, n-are nici un rost să-i telefonezi acum lui Florence
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Cu nici un preț nu trebuie să pari a-lar-ma-tă sau în-gri-jo-ra-tă. Spune-ți încă o dată, Melania, că nu există o singură dovadă împotriva ta și încearcă să găsești un divertisment pentru astă-seară. Te văd plictisită, ceea ce nu ți se întîmplă niciodată. Pasiența cu ași nu-i ieși. Strânse cărțile și începu să se învîrtească prin casă fără nici un rost. Căscând ușor, rupse foaia calendarului. Se uită câteva clipe la dată și se îmbujoră brusc. ― Dumnezeule! 18 noiembrie! Bine, dar mâine e ziua
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]