1,467 matches
-
pe care le pornise și le susținea. Și, încă o dată, acesta e meritul incontestabil al lui Iacob Negruzzi, căruia i se adaugă meritul de a fi întreținut amiciția filială cu Alecsandri, cerîndu-i, cu știuta-i insistență, colaborări, obținînd, pentru Convorbiri, pastelurile. Cu siguranță că de n-ar fi avut la îndemînă Convorbirile literare Iacob Negruzzi nu s-ar fi apucat de scris. Avîndu-le însă la di știind să-și selecteze bine sumarele. A făcut, Iacob Negruzzi, din 1871 și politică activă
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I). În acest plan al oscilației între viață și "dispariție", nescutit de o putrefacție umidă, prelungită, poeta se simte fantomatică, atrasă însă în continuare de telurismul său predestinat, sălbatic: "umblam prin cerul gol la fel ca pe pămînt/ nu mai
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de martor): "Recunosc drumuri grădini/ case/ ciulinii cu buzele arse// lumină pe care de departe/ o simt/ stăpînind marea/ plajă sălbatică hohotind/ în amurg// lume înăbușita// singură pe mal/ aștept singură barcă din larg/ ploaia de vară/ că o mărturisire" (Pastel). Poeta cultiva o nostalgie mixtă, moral-estetă: Nu se aud decît greierii/ cu hărnicia lor obositoare/ un strat violet acoperă/ ce-a mai rămas/ din compoziția cu case și maluri// aș vrea să pot scrie/ să mă pot scrie/ pe mine
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
se refere la lună, la anotimp sau la iubita. Astea se potriveau în spațiul japonez de secol 17, sunt anacronice, însă, acum. Turnul astrologilor debutează calm, prima secvență de trei versuri (a lui Șerban Codrin) neanunțând mai mult decât un pastel: "zi pe sfârșite/ zăpadă iluminând/ singurătatea", secvență încheiată inspirat de Constantin Severin cu "în pridvorul înghețat/ un corb pândește umbră". Brusc, liniștea care domnește peste întreaga ființare se frânge pentru că: "împușcătura/ bufnita speriată/ în clopotnița", îngrozitoare, asurzitoare rupere a unui
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
investitorii străini vor mai achiziționa mari și mici industrii, luându-le de pe capul administrației de stat, se vor găsi fonduri pentru spitale, daca nu și pentru medicamente. În sprijinul bietului om va veni, izbăvitor, mărțișorul, vestitorul primăverii. Că în vechile pasteluri ale lui Alecsandri, vom renaște o dată cu natura, nu toți, căci vor rămâne să suspine cu fetele la perete mânioșii care se și vedeau mărșăluind, în afară oricărei primejdii, sub mândrul stindard al lui Vadim-Furo-Mitzura Arghezi. Ei au pierdut, deocamdată, o
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
care ma loveste-n rețină/ un bob de sudoare care mi se-aruncă an palmă// Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum o inexistentă. Pun bandaj pe locul gol de pe prispa!"(Pastel). Peisajul natal devine, printr-un ingenios efect specular, o oglindă a oglinzii: "Dealul Vremestilor freamătă sub bicele nopții/ legănăndu-se/ adormind silueta copacilor/ prevestind vocea furtunii și ceasul ănstrăinat printre/ spaime/ Eu umblu an fața oglinzii cu versuri/ vorbesc de/ unul
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
acestor rînduri spui împotriva mea. Și mă doare“. De altfel, dacă întâia secțiune a volumului, Aura efemeridelor, îmbracă haina unui lirism aparent cuminte, de coloratură „stoică“ (Bogdan-Alexandru Stănescu identifica aici „o voce blînd-ironică, cultă“ pillatiană și o „delicatețe jammesiană“, în pasteluri ale unei naturi „casnice“), cea de-a treia, Studio cu vedere spre poienița druidică (a doua, Eu, unul, aș prefera, este una accentuat meta-poetică și de trecere), devine un interregnum textual, o deltă în care se varsă poezia și proza
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
Dan Cristea Unul dintre cele mai sugestive poeme din recenta carte de versuri a lui Eugen Suciu (Țeasta, Editura Tracus Arte) este cel de la pagina 29, intitulat Prin sălcii. Este, sub aparențele unui pastel, un poem despre poem, despre felul cum se naște acesta (formula generativă) și despre locul propriu pe care îl ocupă poemul în imaginarul poetului, totul fiind rostit de o voce impersonală, la persoana a treia: „Pe cerul de octombrie/ stolurile
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
tipul versului deja citat: „acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei”). Descoperim, de asemenea, în special în partea a doua a culegerii, un poet Eugen Suciu nu neapărat necunoscut, dar altfel în bună măsură, un poet care vine din profunzimile pastelului metafizic bacovian și care se confundă cu un peisaj aidoma de vulnerabil, de lipsit de apărare, un loc unde „totul atârnă de un fir de păr”. În versurile din Abur, pentru a continua cu această idee a fragilității amenințate. lumina
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
eșarfă, curea, bijuterii - subtile, folosite cu măsură, în culori discrete", iar la bărbați - "costum cu croială clasică, în culori clasice/neutre (negru, bleumarin, maro, gri) uni sau cu dungi sau carouri fine, cămașa obligatoriu cu mânecă lungă, albă, în culori pastel sau în dungi, cravata poate fi cu dungi sau alte imprimeuri (de evitat culorile prea puternice sau imprimeurile excentrice), pantofi de calitate, din piele, negru sau maro, curea asortată cu pantofii", potrivit Capital. Vinerea, angajatele ASF vor putea purta "jeans
ASF are cod vestimentar. "Culori îndrăzneţe, imprimeuri, pantofi Sport, accesorii vesele" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21480_a_22805]
-
eșarfă, curea, bijuterii - subtile, folosite cu măsură, în culori discrete", iar la bărbați - "costum cu croială clasică, în culori clasice/neutre (negru, bleumarin, maro, gri) uni sau cu dungi sau carouri fine, cămașa obligatoriu cu mânecă lungă, albă, în culori pastel sau în dungi, cravata poate fi cu dungi sau alte imprimeuri (de evitat culorile prea puternice sau imprimeurile excentrice), pantofi de calitate, din piele, negru sau maro, curea asortată cu pantofii", potrivit Capital. Vinerea, angajatele ASF vor putea purta "jeans
ASF are cod vestimentar. "Culori îndrăzneţe, imprimeuri, pantofi Sport, accesorii vesele" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21479_a_22804]
-
Luminița Marcu Publicarea plachetei de versuri Dar de rouă de Sandra Mihaly nu s-a făcut în nici un caz din economie. Strălucirea coperților, pastelul în degradeuri savante, caracterele tipografice care reproduc cu umbre scrisul autoarei, probabil, cochetăria aranjamentului în pagină - toate ne duc cu gîndul la un cadou frumos ambalat pe care autoarea, deși declară într-un motto înfiorat că vrea să-l împartă
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
îi datorez faptul că am citit atîtea cărți, procurate de el. Nu uit încurajările lui, din epocă, de a scrie versuri. Scriam în contra vremii literare vitregite. De pildă, sonete parnasiene, ca următorul, pe care-l reproduc în amintirea lui Nego. Pastel eleat Am văzut cerul dreptunghiular printre blocuri Cerul limpede și trist ca o teoremă Soarele încerca să apună în mai multe locuri Dar spațiul era luminoasa dilemă. (Citez doar strofa I) Sau poeme suprarealiste ca: Scaunul de optsprezece carate Era
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
nesfîrșit frumusețea" (Madona desnuda. Toamna de-acum). Bardul se dedă unei senzorialități care trece lesnicios în senzualitate: "calc iarba e putredă de parcă mustul ei fierbe/ aprins de pofte alchimice e indecent cum inima/ pipăie de dinlăuntru un trup făcîndu-i propuneri..." (Pastel). Ori această incisivă notație a unei concupiscențe universale: "O lume de orgasme sau numai un orgasm/ uriaș nesfîrșit. noaptea și ziua gem precum/ porcii înjunghiați" (Cîntece de îngropat pe cei vii). Instrumentul la care cîntă Adrian Alui Gheorghe sînt simțurile
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se apropie de acest tip de abordare a realului, încît considerațiile ajung să fie eliminate. Lucrul acesta îi reușește poetei (în poeme ca: Spărgătoarea grevei, Colind pentru Hopa Mitică, Transfigurare, Pastel în roșu, Peisaj sărac, Priveliște, Moloz, Rîmă să fii, Duminică, Rezervații, Acvariu stagnant, cele mai multe din ultimul ciclu, "Fundătura", mai accentuat notativ), ori de cîte ori slăbind hățurile speculației, poeta îngăduie însușirilor congenere înzestrării sale, precum gingășia și darul coloristic, să
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
relua de unde le-a lăsat tabieturile lui de pensionar. Nici analiză, nici construcție savantă. Doar mici capitole înșiruite ca niște mărgele ieftine de ceramică, un colier pe care nu dai foarte mulți bani, dar care te bucură o clipă cu pastelul delicat al culorilor. Există un singur artificiu de compoziție, unul aproape naiv, dar care are calitatea de a nici nu se pretinde mai mult decît este: persoana I din capitolele care povestesc prezentul alternează cu persoana a III-a acolo
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
Ilie Constantin Două rondeluri (rondeaux) ale lui Charles d'Orléans (1394-1465), îmi oferă o cale spre Pastelurile lui Vasile Alecsandri. Fiu de rege, tatăl altui rege, poetul francez nu avea să domnească la rândul său. La o scară mai redusă, Alecsandri îi seamănă: fără a se fi născut prince du sang, și nici "os de domn" ca
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
netă mutație. Spre lauda sa, el nu se refugiază în simpla reconfirmare a mai vechilor reușite, ci se pune la îndoială, într-un proces de gravă luare de conștiință. "în noile condiții - spune Paul Cornea în admirabila sa prefață la Pasteluri (Albatros, 1972, colecția Texte comentate, Lyceum) - în care însăși emulația talentelor și competiția scrierilor făcea posibilă o determinare estetică și nu doar civică a producției literare, canțonetele comice și micile gingășii lirice în vers fluid nu mai puteau satisface spiritele
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
definește prefațatorul veritabilul seism literar al acelor ani: trecerea necesară de la determinarea civică a poeziei la determinarea ei estetică! Cu atât mai binevenită și mai convingătoare este schimbarea-prin-continuitate pe care Vasile Alecsandri o va realiza în creația sa poetică din Pasteluri. La lumea rondelurilor lui Charles d'Orléans pare a reveni și poetul din Mircești; negreșit, el cunoștea această creație, piesele cu pricina sunt de multă vreme reluate în manuale și antologii. Nu mult diferită va fi "materia" care-l va
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Așadar, Alecsandri reușește o performanță servindu-se de intonări horațiene pentru a da un ton nou poeziei sale. El ia seama la modificările naturii și ale oamenilor care munceau în sânul lor; ființele omenești nu au a ieși din anonimat, pastelul petrecându-se între poet și modificările sezoniere - este excesiv să-i reproșăm platitudinea de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel de pastel ar putea fi Pohod na Sibir - poem poate mai tardiv
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
nou poeziei sale. El ia seama la modificările naturii și ale oamenilor care munceau în sânul lor; ființele omenești nu au a ieși din anonimat, pastelul petrecându-se între poet și modificările sezoniere - este excesiv să-i reproșăm platitudinea de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel de pastel ar putea fi Pohod na Sibir - poem poate mai tardiv, cuprins în foarte discursivele Legende, de prin 1871-1872. E vorba de o compoziție fantasmatică, plecând
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
sânul lor; ființele omenești nu au a ieși din anonimat, pastelul petrecându-se între poet și modificările sezoniere - este excesiv să-i reproșăm platitudinea de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel de pastel ar putea fi Pohod na Sibir - poem poate mai tardiv, cuprins în foarte discursivele Legende, de prin 1871-1872. E vorba de o compoziție fantasmatică, plecând probabil de la o litografie a vremii, despre surghiuniții în Siberia. Cunoaștem surghiunul "Decembriștilor" - mulți dintre
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Negruzzi anunțând că: "Prin luna martie 1868, am primit o scrisoare de la Alecsandri împreună cu un mare pachet de poezii intitulate Pateluri..." Fără a fi avut răgazul de a le parcurge mai întâi, le-a dus la întrunirea din aceeași seară: "Pastelurile lui Alecsandri făcură un mare efect în Junimea; ele s-au cetit și s-au recitit de multe ori, apoi le-am publicat în capul întâiului număr următor al Convorbirilor..." Ciclul inițial (cele 30 de pasteluri anunțate de poet) va
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
întrunirea din aceeași seară: "Pastelurile lui Alecsandri făcură un mare efect în Junimea; ele s-au cetit și s-au recitit de multe ori, apoi le-am publicat în capul întâiului număr următor al Convorbirilor..." Ciclul inițial (cele 30 de pasteluri anunțate de poet) va fi fost scris de-a lungul lui 1868 și al primăverii lui 1869. Se cuvine să reluăm neezitanta opinie a lui Paul Cornea: "Ele ilustrează o renovare a artei lui Alecsandri, care nu atinge doar domeniul
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
structura liricii sale. (...) Din zbuciumul atâtor ani de căutare și interogații se naște o operă durabilă, unitară, de un modelaj exemplar. Era o izbândă a poeziei românești, dar și o victorie pe care Alecsandri o obținea asupra lui însuși". Citind pastelurile unul după altul, mă simt - ca și în cazul altor autori comentați de el - în dezacord cu unele din seducătoarele ecleraje ale lui G. Călinescu, sau am rezerve la "generalizări" ale unor caracterizări valabile doar în unele cazuri. Așa se
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]