404 matches
-
stânci, avem toate condițiile când omului îi este foame, să se înfrupte. - Am glumit doar. - Bănuiam eu că nu ai asemenea curaj. - Atunci mergem să luăm masa dacă tot vorbești de înfruptat. Să mă înfrupt dintr-o porție mare de pastramă de batal cum numai pe munte știu s-o facă. - Cât este ceasul? - Trecut de doisprezece. - Ce repede trece timpul! - Așa este, nici nu știi când se sfârșește vacanța și trebuie să plecăm care încotro. - Cred că am să plâng
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427003675.html [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
ea cu necaz. În sfârșit au rezolvat cu masa și au comandat ospătarului ce și-a dorit fiecare. Săndica a preferat o ciorbă de perișoare și un escalop, mâncarea sa preferată, pe când Mircea a fost consecvent în a mânca o pastramă cu mămăliguță după o ciorbă de văcuță. Mâncarea a fost deosebit de gustoasă și nu prea scumpă, cu toate că alimentele se aduceau cu mare greutate pe munte. În mai puțin de o oră, erau pregătiți de a lua muntele „în piept”, dar
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427003675.html [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
de tei, din gardul cu uluci, Pământul gol și ud de-atâtea ploi, Ciulini, rostogolindu-se-n câmpie, Ajunge iarăși, toamna, pe la noi, Cu mere și cu puf de păpădie. Ajunge iar... aroma grea de must Să stâmpere mirosul de pastramă, Dovlecul copt și plin de-atâta gust, Prin trestii, spânzurate peste cramă. Aceeași toamnă... totuși nu-i la fel... Și ne-a surprins, din nou, cu taina ei, Dar o cântăm cu glas de menestrel, Pe frunza, ruginită, de sub tei
ACOLO, LÂNGĂ TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1473414667.html [Corola-blog/BlogPost/375909_a_377238]
-
Mangalia și Mausoleul de la Mărășești, pentru aurul de la Brad și brazii de la Sinaia, pentru lacrimile mamelor ale căror feciori erau luați la oaste cu arcanul, pentru ușa lui Păcală și papornița lui Nea Mărin, Pentru troița de pe marginea drumului, pentru pastramă, brânza de Hârlău și salamul de Sibiu, pentru Dumbrava minunată, Moartea căprioarei, Mistrețul cu colți de argint și Cloșca cu puii de aur, pentru Gherla, Jilava, Sighet, Târgu Ocna și Pitești, pentru plopii fără soț, pentru somnoroasele păsărele și pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
serviți natur? Și cu ce se potrivește? Cu ce merge? Cum ducem toamna la gură? Eu, unul, cred că se consumă cu cineva drag alături, o fată/fetișcană/iubită/codană/soție/amantă/prietenă/tovarășă de viață. Dar și tovarășă de pastramă. Toate momentele toamnei, inclusiv cele tîrzii, au rețetele lor. Se intră ușor în toamnă, se alunecă pe strugurii de august spre septembrie, struguri de masă, apoi se sare de pe răpciune direct pe must, da...dar, mai întâi, sucul de struguri
Retete de toamna. Tarzie by http://www.zilesinopti.ro/articole/1040/retete-de-toamna-tarzie [Corola-blog/BlogPost/96981_a_98273]
-
must din struguri de GRASĂ DE COTNARI (l-am cercat la “Bor(l)ta rece”, în Iași); 2. must de Muscat Ottonel; 3. must de Merlot. Și, ehei, pe urmă se face octombrie din turburelul serilor noastre, după care vine pastrama la putere. Din aceea fragedă, nu neapărat din oaie. Să nu uităm, nicicând/ să iubim...”Cârnații de Pleșcoi”. Din noi. Și, ca să halloweenizăm cum se cuvine, să băgăm mare cu plăcinta cu dovleac. Dovleac găurit și făcut tărtăcuță/tigvă. Cu
Retete de toamna. Tarzie by http://www.zilesinopti.ro/articole/1040/retete-de-toamna-tarzie [Corola-blog/BlogPost/96981_a_98273]
-
tablouri, tricouri pictate manual, bijuterii din alamă și cupru, accesorii din piele, păpuși, instrumente muzicale, ii și costume populare, icoane pictate și preparate culinare: cozonaci, pască, prăjituri, plăcinte, ciocolată de casă, dulcețuri și siropuri, clătite, brânzeturi, friptură de miel, tocăniță, pastramă de berbecuț, pește, creveți, calamar, midii, drob, sărmăluțe de post, fructe și legume românești, sucuri naturale sau înghețată. Cei mici se vor putea bucura de o paleta diversificată de ateliere cu intrare gratuită, care se vor desfășura zilnic, într-un
Târgul de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105636_a_106928]
-
ești la restaurant, să comanzi menu-ul. 4) Dacă te întreabă ce ai mâncat, lasă ''supica'' și ''brânzica'' de aseară, că nu de la ele te doare burta și verși; mai bine pomenește-i de sarmalele de la prânz, de usturoiul ăla de pe pastramă, de vinetele alea cu maioneză; nu le mai ascunde după ''ceiuț'', că nu te crede nimeni, dar nici nu te poate trata corect. Că nu te întreabă degeaba, nici n-ar vrea să știe, că el n-a mâncat nimic
O doctoriță din România se revoltă: Dacă te întreabă ce ai mâncat, lasă ''supica'' și ''brânzica'' de aseară by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101944_a_103236]
-
îl reprezintă cât se poate de fidel) este înlocuit cu un veritabil festin alcătuit din alimente greu digerabile: costița afumată (dacă ținem cont de faptul că meniul sabatului poate implica și episoade de antropofagie, putem asocia această costița afumată cu pastrama trufanda din textul omonim) și halucinogene (rachiul de izmă). Într-o lucrare de anvergură dedicată vrăjitoriei, Guy Bechtel reconstituie episodul demonologic al sabatului în totalitatea detaliilor sale semnificative. (Cf. Guy Bechtel, La Sorcière et l' occident. La destruction de la sorcellerie
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
prapore (epiplon). ... Porțiunile comestibile rezultate din prelucrarea carcasei se includ în noțiunea de carne, respectiv: cap, picioare, urechi, buze, grăsimi (inclusiv slănina), oase, sorici, cozi de porc. Produsele din carne supuse cotei de 9% șunt: salamuri, cîrnați, afumături, șuncă, toba, pastrama, slănina prelucrata, aspicuri și răcituri, alte preparate din carne. Preparatele culinare, semipreparate de tip "Gospodina", preparatele și conservele din carne cu legume, paste făinoase, orez sau altele asemenea șunt supuse cotei de 18% de T.V.A.; b) peste și produse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
părând că nu a auzit remarca despre înclinația femeilor de a rupe florile montane. - Dar în telescaun cum crezi că va fi? - Luăm hanoracele pe noi la nevoie, dacă puloverele nu ne mai sunt suficiente. - Mâncăm la 2000 câte o pastramă cu mămăliguță? - Cum vrei tu. Eu nu prea mă dau în vânt după carnea de oaie. Poate pentru că lucrez printre ele. Nici nu le mai suport mirosul. Apropo de oi și animale. La plecarea de la munte trebuie să-mi pregătesc
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403283318.html [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
stânci, avem toate condițiile când omului îi este foame, să se înfrupte. - Am glumit doar. - Bănuiam eu că nu ai asemenea curaj. - Atunci mergem să luăm masa dacă tot vorbești de înfruptat. Să mă înfrupt dintr-o porție mare de pastramă de batal cum numai pe munte știu s-o facă. - Cât este ceasul? - Trecut de doisprezece. - Ce repede trece timpul! - Așa este, nici nu știi când se sfârșește vacanța și trebuie să plecăm care încotro. - Cred că am să plâng
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403283318.html [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
ea cu necaz. În sfârșit au rezolvat cu masa și au comandat ospătarului ce și-a dorit fiecare. Săndica a preferat o ciorbă de perișoare și un escalop, mâncarea sa preferată, pe când Mircea a fost consecvent în a mânca o pastramă cu mămăliguță după o ciorbă de văcuță. Mâncarea a fost deosebit de gustoasă și nu prea scumpă, cu toate că alimentele se aduceau cu mare greutate pe munte. În mai puțin de o oră, erau pregătiți de a lua muntele „în piept”, dar
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403283318.html [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
mare: Cu noroc și bucurie, Viața-ntreagă să vă fie! Să aveți belșug în casă Și copiii pe lângă masă! Să petreceți an de an, Cu cârnați și cu ciolan, Cu vin bun și cozonaci, La masă cu oaspeți dragi! Cu pastramă și fripturi, Cu șorici și răcituri, Stropite cu țuică fiartă, Ce fac petrecerea lată. Noi vă lăsăm sănătoși, Să petreceți bucuroși, Cu fete și cu flăcăi; Ia mai mânați măi: Hăi! Hăi! Iar dacă ne veți poza, Oricând ne puteți
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Cultural/Traditii/maria_filipoiu_1483222201.html [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
voyage” cu ajutorul unor grenade și rafale de automat. Convingându-l astfel să vâslească disperat spre largul mării. Dar, proverbialul său noroc a funcționat din nou! Ruta era destul de circulată și, peste două zile când începuse deja să semene cu o pastramă, a fost recuperat de o navă militară, bătut, anchetat și depus într-un port. De aici, călătorind lejer din pușcărie în pușcărie, a ajuns, în sfârșit, în țară. Țara l-a primit cu brațele deschise, mai ales că nici nu
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Norocosul_titi.html [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican (și lista ar fi foarte bogată), venerându-i, iubindu-i, neîncetând nici o clipă să-i asculte, pe scenă sau cu alte ocazii, mai cu seamă prin cârciumi, unde celebrii cântăreți făceau ca mustul și pastrama, micii, fripturile și vinul rubiniu de Delureni să alunece mai bine pe gât, creând atmosferă. Fiu de cârciumar, Marin Voican a privit atent, cu ochii și cu sufletul său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales veselia, cântecul și jocul popular, toate stimulate de vraja unui vin bun, însoțit de mititeii (pârjoliți la grătarul cu mangal ori cărbuni din lemn de prun) sau de pastrama de noaten ce se topea în gură. Își amintește și acum destul de bine aceste imagini, încă neșterse din memorie și din suflet, reunindu-le în volumul intitulat « Amintiri din cârciumioară», deși el însuși, culmea, nu este un admirator al lui
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
unde dorm obosite plugurile și grapele cu dinți de lemn de salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
ale căror voci străbat prin liniștea dimineților de dumunică. La amiază, tot satul e în bătătura hanurilor, fie la Traicu, la Aliman, la Nică Șuțu, unde se bea vin de Orlești, la Nae Petrică sau la Tecău, cârciumioare curate, cu pastramă și mititei, cu covrigi și bere de Bragadiru. Fetele și flăcăii satului joacă de răpăie pământul: „Trei pași la stânga binișor Și alți trei pași la dreapta lor, Se prind de mâini și se desprind S-adună cerc și iar se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea: „Măgărușul duce, nu știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
include intrarea la concert, o cană de must și o turtă cu slănină). De asemenea, pe 3 și 4 octombrie, la Hanu Ancuței va avea loc Festivalul Mustului. Pentru că este sezonul recoltelor, acest eveniment va fi dedicat și iubitorilor de pastramă de oaie cu mămaligă, mici, ghiveci de legume cu berbecuț, cârnăciori de porc și vită și vânătorești. Participanții la eveniment vor vedea cum se prepară magiunul, pâinea de casa, cozonacii și plăcintele la cuptor și vor putea cumpăra pentru acasă
Program "Vacanțe la Țară". Hanu Ancuței, week-end cu pensiune completă, cu doar 295 de lei by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101790_a_103082]
-
de oaie cu mămaligă, mici, ghiveci de legume cu berbecuț, cârnăciori de porc și vită și vânătorești. Participanții la eveniment vor vedea cum se prepară magiunul, pâinea de casa, cozonacii și plăcintele la cuptor și vor putea cumpăra pentru acasă păstrămuri, oale cu sarmale, cozonaci, dulcețuri făcute în casă. Pe parcursul anului, Hanu Ancuței a organizat și va organiza în continuare multe manifestări, împreună cu ANTREC. Ce poți face stând la Hanu Ancuței Situat de-a lungul unuia din principalele drumuri europene ce
Program "Vacanțe la Țară". Hanu Ancuței, week-end cu pensiune completă, cu doar 295 de lei by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101790_a_103082]
-
cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în horă și cu strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună, cu vin deșertat din demingene pântecoase și alintat cu melodii de inimă albastră, cu doine și marșuri sau cântece patriotice pe care cele șapte trupci
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1469082134.html [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
când mănânci la ceapă, Cine dracu-a pomenit... S-aibă gust și să te-mbie Ca buchetul să i-l simți; Când ai cap... o pălărie Și o gură fără dinți? Ba aminte și-a adus, Când era vinu-năsprit: Mânca pastramă de urs Și-avea dinți de ronțăit. Când s-a limpezit molanul, Prostul nu poate să-l bea. - Tensiunea, vai, sărmanul!... Îl căinează soața sa. Îi dau ceai de rogodele, De susai, de păpădie... El ar bea și de nuiele
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]