1,911 matches
-
despre personalități cumva enigmatice în privința provenienței lor, date controlate în măsura în care, pe acest pământ ceva poate fi sigur, în afara liniei curbe. Va afla, astfel, despre familia lui Eugen Ionescu că nu este originară din Slatina, ci din Teleorman - Râmnicu-Sărat - despre partea paternă. Tatăl său - un tiran, adulator al Puterii indiferent care - și-mi amintesc acele rânduri de Jurnal în care Eugen Ionescu se surprindea în fața oglinzii arborând "surâsul imbecil" al paternelului, își făcuse, totuși, studiile universitare la Paris, unde-și luase diploma
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
tiran, adulator al Puterii indiferent care - și-mi amintesc acele rânduri de Jurnal în care Eugen Ionescu se surprindea în fața oglinzii arborând "surâsul imbecil" al paternelului, își făcuse, totuși, studiile universitare la Paris, unde-și luase diploma în Drept, bunicul patern fusese director al Școlii de Arte și Meserii din Iași. Linia maternă a scriitorului a ridicat cele mai spinoase probleme, datele concrete lipsind o vreme și mai existând și propria versiune lacunară a scriitorului, numind o ascendență franceză. În realitate
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
a impresionat în acest peisaj figură doctorului Olteanu, de-o bunătate exemplara. Chiar și când unul dintre pacienți înnebunise cu delirul lui psihotic tot salonul, doctorul Olteanu avea încă răbdare să-l roage cu o voce caldă, dar fermă, aproape paterna, să se potolească. Și nu o dată, ci de zeci și zeci de ori. Iar vocea își făcea de fiecare dată efectul, mai puternică decât un sedativ. “Îmi mai zice nevastă-mea câteodată: Dacă-ți mai lași barbă asta albă să
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
verbe aș mai putea folosi dac-ar fi să las poemocul acesta neterminat. Dar poftesc să-l închei, așa încât asta și fac. Anno Domini 2005, semnez descifrabil: Ruxandra Cesereanu, după ce l-am găsit în cimitirul Vară pe padre Basilio, bunic patern și personaj de seamă și-n alte papirusuri cu gust de aramă!
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
cinci ani, tata, fotografia sepia, de epocă, ne înfățișează pe ambii cu câte o țigare (nu mai zic țigaretă!) în gură, a lui autentică. Și ce-a mai fumat! De vină a fost, bănuiesc, o genă fatidică, ereditatea. Bunicul meu patern, inginer naval transferat la București ca șef al departamentului de tutunuri al Regiei monopolurilor, bărbat falnic care trecea de două ori Dunărea înot pe la Turnu Severin, fuma zilnic o sută de țigări pe care le primea într-un pachet cerat
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
care le primea într-un pachet cerat, cu cele mai fine dintre cele mai fine. Tutunurile le sorta personal, călătorind întru aceasta în Macedonia. S-a stins din viață la 49 de ani - de inimă. Tot atât fuma străbunicul meu patern, doctorul Mihai Millotianu, medicul primar al orașului Turnu Severin. La ieșirea din cabinet a unui pacient aprindea o țigare, pe care o atingea - incomplet - de cum intra următorul. Dacă pacientul tușea - Turnul Severin era orașul cu cea mai ridicată cotă de
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
am luat cu mine semințe și frunze, / le-am împărțit pe la prieteni / să prindă rădăcini undeva..." Cicatrizarea feluritelor răni, cea a dorului de Dincolo sau cea a contratimpului cuplului, se face prin retragerea orgolioasa în poem, în memorialul dedicat figurii paterne, Saul ("ucis de un doctor beat / din Iasul anilor agonizanți") sau în scenarii de interiorizare a dramei sale artistice. Revin martelant detaliile biografice ale înstrăinării, ale unui sfârșit de partida, ale unui sacrificiu asumat: "levana, levana... numele meu în ebraică
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
În unele rezumate ale subiectului, am citit că personajul cvadragenar "se îndrăgostește" sau "face o pasiune" pentru o colegă a fiicei lui. Fals! De fapt, parafrazînd ce spunea Bălcescu despre revoluția de la 1848, fata nu e cauza ci ocazia răzvrătirii paterne. E un pretext. E un (iluzoriu) punct de sprijin pentru răsturnarea lumii. Drept care regizorul are ideea de a "vizualiza" fanteziile erotice ale personajului (care, ni se spune, de 14 ani se prostituează în publicitate) într-un stil ironic și fastuos
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
juriști, scriitorul acumulează o serie de reușite spectaculoase. Romantismul se grefează pe o solidă ancorare în ordinea socială, "pseudoburghezul" Ionel Teodoreanu fiind unul dintre celebrii avocați ai epocii, în jurul căruia o mitologie se țese, însoțind ascensiunea profesională. Fidelitatea față de opțiunea paternă trădează în egală măsură un complex al scriitorului autohton, asupra căruia Nicolae Iorga insista încă din 1890. Refuzul unei cariere exclusiv literare e semnul unei mefiențe față de "profesionism" în literatură: cultivată ca un "violon d'Ingres", vocația scrisului îl plasează
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
iar Carol I se afla la noi, ca domnitor, din 1866. Dar locul ocupat de viitorul profesor de istoria artei la Palatul Regal, ca om de încredere al suveranului și secretar particular al reginei spune, poate, multe despre adevărata origine paternă a profesorului. În sprijin ar veni și înalta protecție de care s-a bucurat Tzigara din partea regelui, chiar de la începutul carierei, netezită ori de cîte ori se împotmolea. Evident, Tzigara afirma că introducerea sa în cercurile palatine o datora familiei
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
Blajul - vatra străbunilor lui Eminescu în vol. "Eminescu și Transilvania", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, Ion Roșu, Legendă și adevăr în biografia lui Eminescu, vol. I, Editura Cartea Românească, București, 1999) s-a consolidat adevărul biografic potrivit căruia ascendenții pe linie paternă ai poetului sunt ardeleni. Argumentul cărții lui Grațian Jucan explică tocmai complexitatea acestor legături cu Transilvania ale poetului care duc la concluzia că Eminescu nu poate fi înțeles fără Transilvania, că "nici una din cele trei mari provincii românești nu este
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
Copilul de atunci își amintește - și prima parte e dedicată mamei (leitmotivul fiind mereu spus de ea, în loc de orice altceva, fiului: "desigur tu n-ai fost niciodată copil"), iar a doua - tatălui (care rostește acum refrenul, imperativ mascat al autorității paterne: "vorbiți mai încet"; deși nimeni nu vorbește...). Scena reluată la infinit, cu variațiuni ce sugerează (alături de punctajul leitmotivic) subtilități muzicale, dincolo de aparențele fluxului confesiunii, este a cinei: mama servește mîncarea, tatăl s-a întors din mina unde lucrează, copilul este
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
nu-ți ajungă banii pentru cele trei mese zilnice, pentru mijloacele de transport; și-n plus, să afli - paralel - de scandalurile cu băncile devalizate, cu "evaporarea" flotei maritime românești, să-ți dorești o casă a ta, o căsătorie, un rol patern, matern, în vreme ce "isteții lumii" (aceiași, insă într-alte blănuri de oaie) se răsfăța în toate anotimpurile, săptămîna de săptămînă, zi de zi; încît te și întrebi din ce fel de postav vor fi fiind croiți dumnealor, daca - întotdeauna - pun interesul
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
ale autorului veridicționar, printre temele recurente găsim timpul, spațiultimp, trăit sau visat, memoria în viziune bergsoniană, memoria în palimpsest, uitarea, timpul incorporat în viziune proustiană, muzica, jazz-ul, cu notele lui fantomă, literatura, arta sub diversele ei forme, „medialectul”, figura paternă și cea maternă, cu moștenirea de ironie și elegie dată fiului, relația afectivă, relația amoroasă și anticiparea/improvizație, „feminitudinea” și fantasmele legate de ea, procrastinația dragă lui Proust și retro-procrastinația dragă lui Fréderic, relația estetică, subiectivitatea, cotidianul, visul, fantasma, amintirea
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
și mai mare acuratețe. În a doua parte însă, rememorarea familiei capătă o altă tonalitate, caldă, aproape romanescă: „În anul când am devenit studentă, nu numai Radu Cioculescu a murit în închisoare, ci și unchiul meu, Cornel Adameșteanu. Bunicii mei paterni, preotul Ioan Adameșteanu și soția sa, Maria, au avut zece copii, o cifră curentă pe atunci: însă repartiția pe sexe, nouă băieți și o fată, era mai rară. Din păcate, primul lor băiețel, Petre, a murit la șapte ani.” Scrisă
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
servitute față de șiretenia impulsurilor inconștiente cărora le slujea fără să bănuiască. De la conduita psihopaților treceam la opera autorilor iluștri. Vroiam să știm de ce Cioran își spurcă țara și-l acoperă de insulte pe Dumnezeu? Simpla invocare a frondei față de autoritatea paternă ne dădea un indiciu despre tenebrele patologice ale bietului exilat. Eram roboți clarvizionari explicînd totul pe loc. Ce nu știam atunci era că drumul acesta e atît de bătătorit încît sărăcia soluțiilor restrînge putința explicațiilor la doar cîteva poncife monotone
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu se cade -, fu deîndată părăsit pentru paternul occidental al spontanei reacții. Se știe că marile popoare care au făcut istoria - în pulsiunile lor, numai blânde nu sunt. Cine n-a auzit de furia francese a celui mai rațional popor din lume, de brutalitatea neamțului, când i se
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
printr-o integrare organică și multilaterală cu România și cu Europa, ca o conștientizare mutuală a nevoii unuia de celălalt". Să urmărim traseul reflecțiilor lui Vitalie Ciobanu (n. 1964, la Florești, în județul Soroca, localitate de unde se trage și familia paternă a subsemnatului). Fără complexe, confratele nostru pornește de la constatarea treptei celei mai de jos a pervertirii conștiinței de neam a basarabenilor, care este românofobia. Indicînd o criză profundă de identitate, ea a fost indusă de către ocupantul sovietic. Acesta a practicat
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
și discriminarea nu se vor sfîrși niciodată, crede Hill, dacă nu vom descoperi mai adînca lor rădăcină, tribalismul, definit într-un jargon psihanalist ca formă de infantilism în cadrul căreia nevoia de protecție, de a te simți apărat de o figură paternă invincibilă, este sublimat și transferat la nivelul unui grup etnic sau rasial căruia individul îi aparține. Păcatul suprem al tribalismului este că el ne obligă să funcționăm (apelînd la strategii persuasive subliminale și extrem de eficiente) în virtutea unui set de valori
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
la București, în anul 1945. Este absolvent al Intitutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu" din București, clasa prof. Traian Brădean. Din 1982 se stabilește, ca refugiat politic, la Geneva, Elveția fiind, de altfel, chiar țara de origine a bunicii sale paterne. Organizează mai multe expoziții personale în țară, în Elveția și în Germania și participă la numeroase expoziții de grup. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, din anul 1974, și al mai multor asociații ale artiștilor din Geneva (SMA
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
slugile lor dejiste, ceaușiste și... nomina odiosa. Ce dezordine! Lesne explicabilă, dacă - prin adeziunea ignară a populației - urmașii în linie dreaptă ai celor sus pomeniți se simt ca peștii în apa lor. Cu nostalgia dezordinii planificate, în care, la adăpostul patern al liderilor neocomuniști de azi, pescuitorii în aceeași apă smîrcoasă prosperă gras, cu mimarea șmecherească a aderării la valorile de piață ale Occidentului, dar și cu persiflarea, în culise, a legilor proprietății, dezordinea este azi marca standard. Una congenitală. Calendarul
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
fie în observații analitice, fie în simple opțiuni de gust. Am avut chiar impresia că mare parte dintre cei care se zoreau să-și aducă omagiile poetului și să-l purifice de "calomniile" celorlalți își manifestau totodată un bizar spirit patern față de o cultură considerată încă imatură, incapabilă să stea pe propriile picioare, să dureze tocmai prin forța de a-și asuma deopotrivă continuitatea și schimbarea, în jocul lor neîntrerupt. Este, în fond, paradoxul preotului care, îndeplinindu-și ritualurile cu deplină
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
matern, intrînd sub obrocul lui Fanny, aceea care îi va deveni, la București, soție, de fapt "un subtitut al mamei" prin elanul ei dominator ocrotitor. Un segment din creația scriitorului e numit "romanele tatălui", care ar fi expresia recuceririi figurii paterne. Acestea ar fi Ciuleandra, Pădurea spînzuraților, Ion. "Cele trei romane... alcătuiesc și tripticul ales pentru a ilustra principalele ipostaze ale temei relației tată-fiu în opera rebreniană. Traseul parcurs de Apostol Bologa pînă la identificarea tragică cu tatăl (memoriandistul, adaug eu
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
roman median) sînt fine și lămuritoare din perspectiva adoptată de dl Malița. În Pădurea spînzuraților, Apostol Bologa, în absența tatălui (personaj legendar în ținut, mort de tînăr), Apostol își construiește un nou model al autorității. Va fi statul, perfect substitut patern, de unde ideea de datorie față de organismul concentrat al ideii de stat. În război, își face datoria cu conștiință, de unde și rolul său în completul de judecată care îl condamnă la moarte pe Svoboda (deci participarea la crimă). Dar, în momentul
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
un sistem de relații special în familia Glanetașului, asemenea unui triunghi răsturnat. În timp ce tatăl se află în deficit de autoritate, fiul împreună cu mama îi iau locul. Exersînd încă din pubertate ipostaza de stăpîn, intrînd cu vădită satisfacție într-un rol patern, Ion îl crește pe "nesupusul său fiu" care e propriul lui tată, încercînd să-l educe, să-l (re)integreze social, să-i inducă și lui strategiile posesiei, specifice, în opinia sa, vîrstei adulte". Refuzul identității paterne nu este lipsit
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]