1,893 matches
-
din fașă numai vorbe latinești spuse de mamele lor, care...Chiar, care? Probabil că în „dragostea” lor cea mare față de bărbații romani, le-au învățat limba, uitând instantaneu limba lor natală geto-dacă. Iar progeniturile, în acest caz, au învățat limba paternă. Mă rog, nu mai comentez, așa ar fi „teoria” în explicația sa simplistă. Specialiștii ne asigură că fenomenul ar fi fost mult mai complex, modalitățile de dispariție a limbii geto-dacilor fiind multe și diverse. Că fenomenul s-ar fi complicat
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
fiecărei zile ne confirmă că nimic nu e întâmplător. Îmi place să amintesc, de fiecare dată când am ocazia - fiindcă nu mi-am uitat, și nu-mi voi uita vreodată rădăcinile -, că toți bărbații din familia mea bucureșteană, pe linie paternă, au fost ofițeri de carieră. Ca atare, am crescut într-un mediu în care despre valorile esențiale ale individului, la modul general, și ale ostașului român, în special, se vorbea în mod curent. Dar și despre Istoria Românilor și a
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
râsul îmi mai scăpa de sub control la glumele lui și atrăgeau, desigur, atenția. Acum însă, ochii tuturor, la fel de surprinși ca și ai mei, priveau direct spre el. Ochii aceia, tot timpul blânzi, mă scrutau acum „părintește”, ca la un interogatoriu patern. Am înțeles că sosise momentul adevărului și că de răspunsul meu depindea viitorul nostru. Dar nici că puteam răspunde... După un timp de lungă tăcere, încercă tot el să continue, dar, privind în jur și sesizându-și gafa în ochii
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
i-au fost încredințate, este înaintat la gradul de general și este numit, pentru scurt timp, ministru de Război, apoi primește în subordine Comandamentul trupelor din garnizoana Capitalei și chiar conducerea Statului Major domnesc. Poetul Alexandru Macedonski, macedonean pe linie paterna, s-a născut la 14 martie 1854 în mahalaua Precupeții Noi din București și a murit la 24 noiembrie 1920. A fost un cunoscut poet, prozator, dramaturg, șef de cenaclu literar și publicist. Poezia lui Alexandru Macedonski se înscrie în
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_festivalul_concurs_mihai_marin_1389400219.html [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
Anumite resentimente îl rețineau să se ducă pentru a-și vedea tatăl, în aceste ultime clipe. Considera că de multe ori l-a lăsat de izbeliște și nu a simțit dragostea lui părintească.Alexa, care cunoștea bine ce înseamnă sentimentul patern, datorită relației pe care o avea cu tatăl sau, l-a privit în ochi și i-a zis cu severitate: - Vasile... indiferent cum a fost tata socru la viața lui, ți-a dat șansa la o viață, de care acum
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434380064.html [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
acestea, Mache aruncă o privire pierdută asupra lor și își dădu sufletul. P:S. Dedic acest romanul MOȘ MACHE bunicilor mei care vreau să cred că au pus în gena mea tot ce aveau mai bun. Astfel, cel de pe partea paternă, din a cărui biografie m-am inspirat când am scris acest roman, datorită celor 2 caiete aduse de tatăl meu când s-a întors de la înmormântarea tatălui său, vreau sa cred ca mi-a lăsat dragostea pentru literatură și scrierea
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434380064.html [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
nimicitoare) și fetele la naștere (hemoragii incotrolabile sau infecții puerperale pentru care nu existau antibiotice) sau de tuberculoza care făcea ravagii și cu greu se putea vindeca! În 1918, la marea epidemie de gripă spaniolă, au murit părinții bunicii mele paterne și sora cea mare! 5 orfani. Au trecut în casa rudei celei mai apropiate, prefectul de Silistra. Când bunica s-a căsătorit, soacra sa a decis ca, odată cu mireasa să aducă la ei în casă toți orfanii (să nu mai
Ca medic am văzut consecințele nevaccinării la copii by https://republica.ro/ca-medic-am-vazut-consecintele-nevaccinarii-la-copii [Corola-blog/BlogPost/338912_a_340241]
-
în spiritul său s-au așezat ca temelie încercările purificatoare ale vieții încă din copilărie și de aceea gândurile și faptele sale au azi un maximum de sinceritate, o claritate, o țintă dreaptă și o consecvență. A copilărit fără ocrotirea paternă, tatăl său Gheorghe Rebenciuc numărându-se printre ostașii căzuți în Bătălia de la Stalingrad. A crescut împreună cu Aurel, fratele său, în grija mamei și bunicilor materni, în condiții materiale ades precare. Experiențele de viață i s-au adunat pe aceast suport
VICTOR REBENCIUC. EXCLUSIVĂ OMENIE DEFINITĂ ÎN ADEVĂR, DREPTATE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422946585.html [Corola-blog/BlogPost/379797_a_381126]
-
dăruindu-ni-se nouă, în același timp în Tabernacolul Iubirii fără de început și fără de sfârșit? O Sfinte Iosife, tu de mii de ori ai astâmpărat foamea și setea acestui Dumnezeu pe care-L creșteai și hrăneai cu delicatețe, evlavie, grijă paternă! Potolește-mi și mie foamea și setea acerbă după Dumnezeu aflat în Sfânta Hostie! Și fă să nu simt altă nevoie mai mare decât aceea de a-L primi în chip vrednic, a mă bucura și a mă uni cu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_meditatii_despre_sfantul_iosif_cezarina_adamescu_1332147107.html [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PUNȚI PESTE VREMURI Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Bunica Floarea Această povestire este dedicată dragii mele bunici paterne, care m-a scos de multe ori din necazuri când făceam câte o boacănă, ascuzându-mă la ea în cameră până trecea furia părinților. Depăn amintiri înșirând pe aceste pagini clipe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei, ajunsă la răscruci
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
ca Fecioară și Maică, cea care biruie valurile vremii și se așează în rînduiala nepieritoarelor constelații, dincolo de slava lor, ca desăvârșită adoratoare și ascultătoare... În toți marii poeți naționali transpare o rînduială a universului, o cosmogonie ce se limpezește în jurul Paternului, Părintescului, aproape la toți asemănătoare... Eminescu este pătruns de armonia și farmecul cel sfînt, de limpezimea nemuritoare a zidirii, aude hora stelelor, țopăitul alfei centaurului pe boltă, simte puterea lumii și taina viețuirii ei în comunicarea pământului, aude apele de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
cine nu respectă eticheta, își spune profesorul, nici n-o merită” (p. 23). Ca o derivată a experienței pedagogice se profilează relația cu antecesorii din creanga de contemporaneitate a arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei intervalul de după 1940. Lasă în zestrea de reflecții și emoții trăite a liniei genealogice și transferă nepotului
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PUNTI PESTE VREMURI Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Liturghia Moto: În amintirea bunicilor mei paterni, Floarea și Constantin Stan. „Odată cu trecerea timpului mi-am dat seama, că deși mă simt fericit cu cei din jurul meu, îmi lipsesc teribil cei care, mai ieri erau cu mine, acum fiind plecați într-un Paradis pe care doar îl
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Lui, precum Tatăl este izvorul acestei înțelepciuni și al Cuvântului revelator. Tatăl ca gândirea pe care o are Tatăl despre sine însuși, iar Fiul ca un < > gândit al Tatălui, cum spun unii Părinți orientali, sau ca Logosul ieșit din Mintea paternă. La Dumnezeu gândirea nu e una și existența alta. Gândindu-se pe sine, Tatăl se reduplică ipostatic, fără să se dubleze ca ființă. Gândindu-se pe sine, El se cunoaște pe sine și ca cel ce gândește și ca cel
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
din viață Cel mai longeviv actor al teatrului românesc s-a născut la data de 14 decembrie 1918, chiar în anul Mării Uniri, într-un sat din județul Bacău. Pe linie maternă, Beligan este grec la origine, iar pe linie paterna, este urmaș al unuia dintre frații lui Ion Creangă. A fost un actor cu o bogată activitate în lumea teatrului, a filmului, televiziunii și radioului. A jucat alături de mari nume din lumea spectacolului, înfățișând impecabil personaje cunoscute pe scena teatrului
Articole din presa băcăuană by http://www.zilesinopti.ro/articole/13208/articole-din-presa-bacauana [Corola-blog/BlogPost/96788_a_98080]
-
dădea iarna câte o fugă cu prietenii din primărie în weekend-uri pe la munte și atât. Singura amintire ce-i rămăsese întipărită în minte despre viața de la țară, era aceea când era copilă și împreună cu părinții și-au vizitat bunicii paterni. Tot ce văzuse și aflase despre viața de la țară se rezuma la emisiunile televizate de folclor, sau jurnalele de știri cu diferite teme rurale. În rest, era o orășeancă ignorantă a tot ce înseamnă viața la țară. Tocmai acest lucru
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430395574.html [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
și sănătoase rădăcini rurale, într-un fel (păstrând proporția), căpătând, pe filiație maternă, energia aceea care l-a fortificat și pe marele prozator Mihail Sadoveanu. Desigur, matricea în coordonatele căreia s-a dezvoltat viitorul bărbat întrunea, moralmente, și pe linie paternă aceiași parametri puternici. Autorul precizează, în legătură cu țăranul țibucănean care i-a fost tată, că, exceptând ezitările începutulu, în cei nouă ani cât a avut grijă de fiul său, i-a fost un bun exemplu de părinte. Reluând firul vieții sale
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Memoriile_colonelului_costachi_hanganu_gheorghe_parlea_1351709948.html [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
ar fi de origine islamică. Nici pomeneală! Din contra, având în vedere că s-a născut la Londra... și, aici vine marea surpriză: tatăl său, ginecologul Jack Suchet, născut în Africa de sud, se trage dintr-o familie de evrei lituanieni. Bunicul patern, Isidor, și-a schimbat numele din Suchedowitz (de fapt “șohet”- măcelar ritual) în Suchet. Iar bunicul matern, James Jarché, era un emigrant rus, fotograf la Sudiourile Tour Eiffel, căsătorit cu Amélie Solomon, deasemenea născută în Rusia. Actorul a studiat la
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1401677726.html [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
de bucurie că are o așa odraslă de fecior dotată cu toate calitățile fizice și intelectuale, dar, pe de altă parte, e ros de neliniștea că nu-i va putea oferi moștenitorului la tron ceea ce, într-o clipă de nesăbuință paternă, i-a făgăduit, întrucât „de viață fără moarte,/ nu e pământean să știe”. La rându-i, micul protagonist intuiește că nu-i deloc bine să-i dea vremii păsuire. Șase săptămâni se scurg cu pregătirile de plecare în marea aventură
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
și soție, care au condus în final la desfacerea căsătoriei după doisprezece ani de urcușuri și mai ales de coborâșuri în relațiile dintre soți. Fiica va purta un prenume sfânt, cel al Maicii Domnului - Maria, prenume purtat și de bunica paternă, dar și un altul mai special, de suflet pentru mamă și mai ales pentru bunica sa Natalița, care va avea o mare influență asupra creșterii și dezvoltării sale ca prunc, copilă, elevă și domnișoară. Va purta prenumele de Mirela, folosit
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478015749.html [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
crescând în acest mediu al muzicii este normal să ți se imprime. Nu poți să faci dintr-un copil fotbalist, tu fiind fotbalist, dacă copilul nu are har și nu are talent. Eu întotdeuna m-am ferit să amestec sentimentele paterne cu o judecată obiectivă privind talentul lui. El a început să cânte la pian la vârsta de cinci ani. Deja la 6 ani și jumătate a câștigat un premiu la Suceava unde a fost un festival național de muzică clasică
Ricky Dandel by http://www.zilesinopti.ro/articole/1827/ricky-dandel [Corola-blog/BlogPost/97090_a_98382]
-
cotidianul craiovean Cuvântul Libertății), că precizia și rigoarea (deprinse din studiul științelor exacte, în secția reală a Colegiului Național ,,Nicolae Bălcescu/ Carol I’’ din Craiova), luciditatea și spiritul critic, moștenit pe linie maternă, sensibilitatea și simțul liric, lăstărite pe linie paternă, constituie temelia, cariatidele, arcadele, grinzile și bolta tuturor demersurilor sale de profesionist și patriot, de om în Agora unui timp istoric mereu viclean, terorizant, hulpav. 3. Kalokagathia Dacă în prima tinerețe - pe care și-o autodefinește drept fugoasă, romantică și
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
vreau să fie așa: bărbat fain ca mine și ... ca dumneata.” Așa se ruga tata de tinichigiu, un evreu sadea, care tăcea și-l croia pe Iisus după chipul și asemănarea sa.” Aceasta scrisoare cuprinde ființa tatălui Melaniei. Momentele agoniei paterne. Clipa morții lui. Sunt pagini cutremuratoare, pe care nu am dreptul să le fragmentez, și expediez în câteva citate. Citindu-le, mi-au fost mai aproape de suflet decât sfârșitul lui Jean Valjean, din “Mizerabilii” lui Victor Hugo. “Tata nu a
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
el și despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre nemurirea ideii stăpâne pe neant și pe materia eternă, cuvântul. În afară de cuplul patern numai literatul, parte a divinei idei, poate crea singur și să vorbească cu el însuși, pentru că dialogul se poartă între văzut și nevăzut. La Bacovia, „pustiul” întotdeauna a creat în vers nemurire și a lărgit orizonturile gândirii dilatând în nemurire
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
veniși țipând Făcându-ți loc, intrând în rând, Cea mai voinică dintre fete Dolofană, bucălată și cu plete. Cu două zile până-n Sfântul Valentin Ai generat adevărat festin. Atâta de mai așteptai Aceeași zi de naștere aveai Cu bunicul tău patern Care-i tot vărsător și el. Ești pentru noi cea mai frumoasă Podoabă scumpă-n a ta casă. Ionel GRECU Referință Bibliografică: MULT DORITA / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V, 18 februarie 2015. Drepturi de
MULT DORITA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1424288646.html [Corola-blog/BlogPost/377286_a_378615]