435 matches
-
dar nu m-a înviorat. Inginerul judecă bine, recunosc, dar are un fel de a trata de sus lucrurile. N-are priză la detalii, știu asta. Și prea evaziv în privința lui Narcis. Mi-a plăcut, în schimb, teoria lui despre paternalism. O nevoie umană fundamentală, am fost amândoi de acord. Ghidare, ordine, stabilitate, continuitate. Multe din dezastrele moderne vin din sfidarea acestor nevoi, știu asta. O știu bine, din proprie biografie. Când unchiul a trecut prin anchetele acelea legate de trecutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și să priceapă că nu poți veni în regiunea asta citind Beau geste și imitându-l pe Duperey. Făcu o pauză lungă. — Mi s-a încredințat o misiune: să curăț regiunea de orice urmă a vechiului romantism decadent și a paternalismului bolnăvicios și să fac ca această provincie și oamenii ei să fie folositori spre binele nostru comun. Aici există petrol, fier, cupru, fosfați și mii de alte bogății de care avem nevoie dacă vrem să devenim o națiune puternică, progresistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
De-aici, umărul lui Suilven Forma cea vere e Glencanisp. Forma albastră sînt mările, Forma albastră cerurile. De-aici, vîrful lui Suilven, Și plasa mi se-ntoarce strălucind. SHAKESPEARE, WILLIAM Cartea 1 și 2 datorează mult piesei Hamlet, în care paternalismul dur îl împinge pe tînărul slab de înger să deteste existența, să aibă halucinații și să comită crime. SITWELL, EDITH Cap. 41, par. 12. „Vorbind doar ca o persoană particulară“ și mult din sentimentul religios sînt un Plagdife și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
grave la adresa adversarilor politici a fost o practică frecventă. Complementar, unele forțe politice occidentale au sprijinit activ, în diferite forme, luptele politice interne, preluând acuzațiile vehiculate de partidele politice pe care le considerau credibile, fără o examinare mai atentă. 7. Paternalismul ideologic. Una dintre sursele puternice de confuzie a reprezentat-o contradicția maturizare ideologică internă versus paternalism ideologic extern. Suportul crucial acordat de Occident procesului de tranziție a luat foarte adesea forma unui paternalism ideologic și politic cu efecte perverse asupra
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
activ, în diferite forme, luptele politice interne, preluând acuzațiile vehiculate de partidele politice pe care le considerau credibile, fără o examinare mai atentă. 7. Paternalismul ideologic. Una dintre sursele puternice de confuzie a reprezentat-o contradicția maturizare ideologică internă versus paternalism ideologic extern. Suportul crucial acordat de Occident procesului de tranziție a luat foarte adesea forma unui paternalism ideologic și politic cu efecte perverse asupra consolidării unui sistem democratic activ și responsabil. Nu o dată, instituțiile și actorii politici occidentali și-au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
credibile, fără o examinare mai atentă. 7. Paternalismul ideologic. Una dintre sursele puternice de confuzie a reprezentat-o contradicția maturizare ideologică internă versus paternalism ideologic extern. Suportul crucial acordat de Occident procesului de tranziție a luat foarte adesea forma unui paternalism ideologic și politic cu efecte perverse asupra consolidării unui sistem democratic activ și responsabil. Nu o dată, instituțiile și actorii politici occidentali și-au asumat poziția de judecători și, mai mult, au intervenit brutal și iresponsabil în dinamica politică internă. Efectul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
istoria modernă, proprie societății capitaliste. Fundamentată prin diferitele variante ale liberalismului, adaptată la particularitățile orientărilor care îmbină principiile pieței cu exigențele unui anumit rol al statului, realizând proceduri variabile între proprietatea privată și cea publică, introducând sau nu elemente de paternalism în relațiile dintre capital și muncă, accentuând așa-zisa concentrare sau descentralizare a capitalului și a sistemelor de gestiune și management, economia de piață este și rămâne, în epocile moderne, în esență, o economie capitalistă. Economia socială de piață aduce
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a unei forme a economiei de piață este determinată de evoluția opțiunilor forțelor social-politice existente, de psihologia socială. Viața economico-socială se poate îmbunătăți treptat numai într-o economie de piață în care se manifestă concurența, pentru că numai concurența poate înlătura paternalismul, birocrația, corupția, incompetența, adică mulți dintre factorii care frânează progresul economico-social. Un mod original de definire a economiei de piață, pe baza unor ipoteze raționale, după părerea noastră, este așa-zisa definire internațională a acesteia, care include și elemente de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
contribuabil este minimal, schimburile în bani sunt asezonate cu cele în naturăxe "„natură". Este o lume slab orientată spre piață, este săracă, opusă dezvoltării tehnologice și educației evoluate (vezi analizele din volumul Școala la răscruce, 2002), este încărcată de paternalismxe "„paternalism" politic și sprijină acest tip de paternalism. Școala este mai redusă, modelele de socializare de același sex sunt mai puternice, fetele se mărită mai repede. Din cercetările Valentinei Marinescu (2002) reiese că, pentru bărbații de la țară, munca este centrală în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asezonate cu cele în naturăxe "„natură". Este o lume slab orientată spre piață, este săracă, opusă dezvoltării tehnologice și educației evoluate (vezi analizele din volumul Școala la răscruce, 2002), este încărcată de paternalismxe "„paternalism" politic și sprijină acest tip de paternalism. Școala este mai redusă, modelele de socializare de același sex sunt mai puternice, fetele se mărită mai repede. Din cercetările Valentinei Marinescu (2002) reiese că, pentru bărbații de la țară, munca este centrală în autodefinire în raport cu familiaxe "„familie", pentru femei este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
emancipator (vezi Ishiyamaxe "„Ishiyama,John", 2003). Feminismul est-european a fost tolerat, susține Laura Grünbergxe "„Grunberg,Laura" (2000), mai degrabă ca un exotism civic decât ca o mișcare politică relevantă. Țările central și est-europene par să accepte mai degrabă un paternalismxe "„paternalism", chiar și un liberalismxe "„liberalism" impus în mod paternalist, dacă Pater este Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" sau Statele Unite. Dar aceste state au dat o importanță foarte redusă vocilor interne, mai puțin celor ale marilor sindicatexe "„sindicate" din industria ex-socialistă, care au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ale acestor două paliere ale realității sociale se dovedesc a fi cu prioritate cele mai pertinente pentru o analiză antropologică. Să subliniem, pe de altă parte, că viziunile de participare comunitară în întreprindere nu sunt nu mai mult decât fostele paternalisme niște modele a căror aplicare în întreprindere ar fi automată de sus până jos. Ele se lovesc ca și înainte de interpretările proprii ale actorilor, de raporturile pe care le pun în practică aceștia și care sunt neîncetat remodelate în cadrul relațiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general, comunitățile industriale au fost considerate multă vreme ca fiind ilustrarea perfectă a izolării urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a provocat-o104. Aceste remarci trebuie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de existența vreunei „voințe politice” în această direcție. Este o strategie de emancipare, de emancipare de sus în jos care, de fapt, acoperă slăbiciunile unei societăți de tip comunist ș...ț Țările centralși est-europene par să accepte mai degrabă un paternalism, chiar și un liberalism impus în mod paternalist, dacă Pater este Uniunea Europeană sau Statele Unite (Miroiu, 2004, p. 258). Cadrul legal versus cadrul instituțional Deși creat după chipul și asemănarea reglementărilor europene, cadrul legislativ românesc privind discriminarea și egalitatea de șanse
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
organizații erau fondate pe noțiunea de caritate a burgheziei sau aristocrației față de clasele "inferioare". Desprinse din Acțiunea Cercurilor de Léon Harmel în 1891, care se considera "democrat din instinct", Cercurile de Studii preconizau echitatea socială (și nu numai caritatea și paternalismul), sindicate muncitorești separate, impozitul pe venit etc. Dar puterea lor nu era suficientă pentru a stîrni un curent politic important, iar catolicismul francez era divizat de problema monarhiei. Scopul politicii lui Leon al XIII-lea și al secretarului său de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
merge dincolo de noțiunea de interes general. Este ideea care apare la trecerea de la catolicismul social la democrația creștină spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, și anume că problema socială nu se poate rezolva decît prin reforme de structură, întorcînd spatele paternalismului. Aceste reforme se sprijină pe tripla recunoaștere a dreptului Statului de a interveni în viața economică și socială, a dreptului muncitorilor de a se asocia între ei pentru a-și lua viitorul în propriile mîini, a rolului Parlamentului și al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
birocratice și chiar gregare pe alocuri. Totuși, românii au învățat multe din normele democrației, au exersat schimbarea, au învățat lecția votului și au manifestat o intuiție și un simț particular în alegeri, chiar dacă există încă un segment important amator de paternalisme, asistență și alte forme de etatism. Și antreprenorii s-au format preponderent pe lîngă bugetul statului, ca și asistații. Inegalitățile de toate felurile au crescut, iar clasa de mijloc a devenit tot mai subțire. Avem totuși, volens-nolens, o cale. Remarcabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
kuhniană de epistemologie cade perfect peste așteptările oamenilor de a mai fi copii, o împlinire a obsedantei amintiri a stării placentare și a comuniunii cu naturamamă. Paradigma ca metaforă ne tutelează și ne întreține predispoziția irepresibilă și spre nevoia de paternalism. Căderea conceptului de sistem în păcatul metaforelor paradigmatice este posibilă. Ba chiar s-a întâmplat, dacă ne referim doar la tendința sistemului de a-și asuma explicarea proceselor istorice. Înțelegerea sistemelor ca fapte istorice nu ne aduce însă demarcația între
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cultură a dezvoltării. Sensul conferit culturii sărăciei reprezintă o variantă simplificată a noțiunii dezvoltate de Oscar Lewis (1967): „ansamblu de norme, valori, credințe, atitudini care perpetuează sărăcia și degradarea comunității”. Atributele esențiale ale culturii sărăciei sunt, în accepțiunea ARDC, pasivitatea, paternalismul, apatia, indiferența, individualismul, un sentiment puternic al neputinței și lipsa perspectivelor de viitor. Astfel de comunități nedezvoltate ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza „comunitățile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
loialitatea. Confucianismul actual derivă din școala neoconfucianistă, ca o combinație a ideilor taoiste și budiste. Confucianismul are ca temă principală armonia socială și empatizarea cu celălalt, demnitatea umană și respectul reciproc dintre oameni, autoperfecționarea, respectarea bunelor maniere esențializate în ritualuri, paternalismul și puterea conducătorului, dezvoltarea sensibilității prin arte. Oamenii ocupă poziții predeterminate în cadrul societății și au obligația de a se comporta în conformitate cu regulile dictate de aceste poziții, de a respecta eticheta. Au obligația morală de a-și respecta contemporanii și de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stăpânului este apropierea de sfințenie. Toate soiurile de făpturi ale lumii sunt date în veghe câte unui sfânt. Peste păsări este Simeon Stâlpnicul. Peste gângănii, Arhanghelul Mihail. Peste lupi, sfântul Nicolae (Papadima, 1936/1985, p. 62). Puterea este asociată cu paternalismul, gloria, înțelepciunea, autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în planul afectului, ca nemulțumire, resentiment sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deci la ascultare perpetuă, noi n-am devenit (se poate deduce din declarațiile noilor lideri) mai apți pentru o viață normală și n-am putea deveni în viitor decât cu condiția de a ne lăsa tutelați mai departe, în cadrul unui paternalism a cărui sursă nu e greu de sesizat. Noii "părinți ai patriei" uită că ne aflăm totuși în cursul unei mișcări fără precedent la noi. Ei uită că Revoluția nu e a Frontului, oricâtă osteneală și-a dat acesta de la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a poporului însuși, mai ales a tinerimii, fie că e vorba de studenți și elevi, de muncitori sau de ostași. Nu au ei destule motive să se teamă că li se fură Revoluția? Nu au ei destule temeiuri să refuze paternalismul ce li propune cu atâta nonșalanță? Opinia, II, (28 ian. 1990), p. 1, 3 TIMEO DANAOS... Un articol din Opinia, în care observam contradicția dintre principiile asumate inițial de Frontul Salvării Naționale și hotărârea de a se prezenta în alegeri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
motivația imediată, intensitatea diferă de la un ins la altul. Sunt însă, acestea, elemente esențiale. Cuza și Atatürk, dacă ne gândim la motivație, au folosit puterea ca instrument regenerativ, ca pârghie a redresării naționale. Amândoi au exercitat-o sub zodia unui paternalism de lungă tradiție în zonă, formulă pe care, sub diverse înfățișări, o întâlnim încă peste tot în aria de tradiție bizantină. Ea a colorat într-un fel aparte relația dintre stat și elită, fie ea laică sau bisericească. Brațul secular
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a primi totul pe cale de ucaz și se mulțumește în genere cu destul de puțin pentru ca sarcina emisiei de ucazuri să devină relativ comodă. Stăpânul își cunoaște sluga, iar aceasta se complace în situația ei de făptură supusă, nevolnică, resemnată. Un paternalism anacronic, același în fond ca înainte de Revoluție, s-a erijat în sursă unică de remediere a răului. El mimează la nevoie discursul liberal, în timp ce faptele îl arată captiv al vechilor deprinderi de gândire și acțiune. Nu vrea sau nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]