309 matches
-
de îngrijire: Pacientul este: Compliant la tratament/îngrijiri Da [ ] Nu [ ] Cooperant la îngrijiri Da [ ] Nu [ ] ... 7. Luarea deciziilor: a) Modul de implicare a pacientului/familiei în procesul decizional vizând managementul de caz: .............................. [ ] Preferința pacientului pentru decizie autonomă participativă [ ] Preferința pacientului pentru decizie paternalistă (personalul clinic decide și informează pacientul) [ ] Preferința pacientului pentru delegarea deciziei către familie și personalul clinic ... ... EVALUAREA SPIRITUALĂ - RELIGIOASĂ 1. Pacientul se simte împăcat sufletește [ ] Da Ce îl susține/ajută pe pacient ...................... [ ] Nu Ce temeri are? (că boala se extinde, timpul
ANEXE din 16 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275449]
-
arendei este esențială: proprietarul absent închiriază întinderi considerabile de pămînt marilor arendași care subînchiriază țăranilor sau angajează zilieri pe părțile de moșie care nu sînt subarendate. Legea din 1864 este condamnată iar reproșurile formulate în legătură cu aceasta dezvăluie frecvent un conservatorism paternalist. Indirect, este denunțată mentalitatea capitalistă: în 1864, țăranii au fost eliberați dar proprietarii au încetat să-și îndeplinească datoriile față de ei. Această teză este reluată de La Revue des Deux Mondes într-un articol de Raphaël-George Lévy din l mai 1914
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ziarist ceh, Inc... nu și-a croit drum În țară noastr.... Președintele (și În general orice Înalt demnitar al statului) este mai curînd perceput ca un conduc...tor al națiunii, un profet sau, În cel mai bun caz, un monarh paternalist. Este o percepție primitiv..., predemocratic... și imatur.... E ca si cum cet...tenii ar avea nevoie de o persoan... asupra c...reia s... poat... transfera o parte din grijile și responsabilit...țile ce-i copleșesc, de cineva În care s...-și pun
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
sale Integrare și globalizare. Viziunea româneasc..., Ion Iliescu nu a ezitat s... critice judec...țile pripite și nedrepte relative la statele Europei orientale: „Discutînd cu cet...tenii occidentali, a declarat el, le spun deseori c... ei adopt... cîteodat... o atitudine paternalist..., arogant..., rigid..., imperialist... făt... de cei care tr...iesc la periferia Europei; le spun c... au avut șansa istoric... s... între În era renașterii și s... se lanseze În marea aventur... a societ...ții industriale, În timp ce noi, În acea vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
medic-pacient: 1. Activ/Pasiv - pacientul nu își asumă nici o responsabilitate pentru propria îngrijire și nu participă la tratament. Acest model este adecvat atunci când pacientul este inconștient, imobilizat sau în delirum. 2. Profesor/Student - cel mai frecvent. Medicul au un rol paternalist și de control, iar pacientul are un rol de control și așteptare. 3. Modelul participării mutuale - implică egalitate între medic și pacient. Acest model este mai evident în tratamentul unor boli cronice în care cunoștințele pacientului și acceptarea tratamentului sunt
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și nu participă la tratament. Acest model este adecvat atunci când pacientul este inconștient, imobilizat sau în delirium. 2) Profesor/Student T. Rudică și D. Costea (1986) consideră că este modelul cel mai frecvent al relației medic-bolnav. Medicul are un rol paternalist și de control, iar pacientul are un rol de dependentă și așteptare. Este specific observat în timpul vindecării după o operație (în chirurgie). 3) Modelul participării mutuale implică egalitate între medic și pacient. Acest model este mai evident în tratamentul unor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
grupul contra-economie de piață (23%), ce se recrutează din populația săracă a țării, rurală, cu venituri scăzute și dependentă de ajutor financiar din partea statului. Este o populație caracterizată de lipsa de resurse (materiale, umane, culturale și sociale), cu o concepție paternalistă asupra statului și lipsită de competitivitate. Tranziția, din punctul de vedere al acestui grup, n-a însemnat decât un regres față de perioada comunistă; grupul de tranziție economică (36%), ce consideră că firmele ar trebui să fie în egală măsură private
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptul că vecinătatea, comunitatea pare să aibă mai multă forță în ruralul necooperativizat. Aceste rezultate nu fac decât să se alăture altor studii ce arată orientarea spre colectivism, conformism și reprezentarea statului și a instituțiilor lui ca având un rol paternalist (Frunză, Voicu, 1997). Aceeași idee este confirmată și de datele de mai jos. Implicarea în problemele comunității măsurată prin indicatorul E2 din Barometrul Rural 2007 (lucrul împreună cu alți oameni din sat pentru a face ceva în beneficiul comunității vezi Anexa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de vedere, orice eșec al școlii în a disemina cunoașterea tehnică este lipsit de importanță: școlile transmit în primul rând vocabular, dicție, stil vestimentar, gusturi estetice, valori și maniere. Sistemul de selecție este doar în aparență competitiv, fiind în realitate paternalist, iar aleșii trebuind să demonstreze: - apartenența la grupul cultural dominant sau - adeziunea la acest grup și la valorile sale. Argumentația lui Collins este apropiată de tema curriculumului ascuns și țintește procesele de reproducere socială prin școală. Atâta vreme cât un grup de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tehnic între 1998 și 1990, a devenit prefect al județului Brașov, păstrând însă funcția de președinte al consiliului de administrație între 1994 și 1996. În aceste condiții, s-a creat iluzia că statul ar putea să protejeze într-o manieră paternalistă firma și să amâne o restructurare drastică a personalului. Astfel, Electroprecizia, ca și multe alte firme românești, a pierdut un timp prețios pentru repoziționarea concurențială și pentru remodelarea culturală a organizației și a mediului apropiat de inserție socială, în speță
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și la necesitatea de a limita sau chiar exclude această participare 34. Femeile urmau să rămână supuși ai statului total, mai degrabă decât membri deplini cu drepturi de vot. În același timp, prerogativele statului au căpătat un caracter tot mai paternalist. Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un caracter tot mai paternalist. Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar ar fi Însemnat, În primul rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât existența unei piețe libere. Mai mult, această competiție urma să fie structurată de stat, conform unei ierarhii a meritelor eugenice. O astfel de viziune paternalistă, autoritară a statului era destul de familiară publicului român, a cărui educație civică În privința practicilor parlamentare era foarte limitată. Cu toate acestea, eugeniștii propuneau o nouă modalitate de organizare a comunității politice bazată pe prerogative biologice și atribuia statului responsabilități mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conținută În criteriul raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și la alte noțiuni științifice, În contrast cu tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care se asemănau cu cele propuse de contemporanii lor socialiști mai mult decât cu sugestiile liberale, conservatoare sau fasciste. La fel ca În discuțiile despre problemele femeilor, liberalii susțineau un rol paternalist pentru stat În implementarea acestor măsuri, și nu un rol ce le-ar fi oferit femeilor o serie de opțiuni de acces la programele de asistență socială, Între care ar fi putut să aleagă În mod liber. O astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
valorice clare (Rothstein, 1998). Apariția unei diversități mari din punct de vedere cultural, dar și sub aspectul stilurilor de viață face ca predominanța unor astfel de politici să fie indezirabilă. În plus, o astfel de opțiune duce la întărirea funcțiilor paternaliste ale statului, în detrimentul libertății individuale, după cum consideră adepții liberalismului. Programele de asistență socială prezintă și ele o serie de avantaje și dezavantaje în raport cu celelate tipuri de p.s. Costurile relativ scăzute, asociate cu o focalizare înaltă asupra celor aflați „în nevoie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Gabriela Adameșteanu (Revista 22), prezentă la dezbatere în calitate de ziaristă, dar și ca membră în organizații neguvernamentale care militează pentru respectarea drepturilor omului, a întărit această constatare că familia se manifestă adesea cu brutalitate, întemeindu-se pe o cultură de tip paternalist, în care se spune că „bătaia este ruptă din rai” și că dragostea dintre soți este mai puternică după o bătaie administrată de cel mai puternic. Iar copiii, victime ale violenței, devin mai târziu părinți violenți și persoane violente. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ce se poate face pentru o „reală” democratizare a vieții publice (personal, am oarecare îndoieli numai referitor la avort); 2. nu trebuie niciodată și în nici un caz să existe teama de imaturitate a alegătorilor; aceasta ar fi o atitudine pur paternalistă, iar cenzorii și magistrații operează același raționament atunci când consideră publicul „imatur” pentru a vedea anumite opere. Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum”1tc "Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum”1" Am văzut aseară (Vinerea Mare?) un grupuleț
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unui „principiu” democratic inderogabil (chiar cu riscul înfrângerii) și al unei „analize realiste” a voinței autentice a noilor mase de italieni. Repet: nu este așadar un principiu democratic abstract (dreptul de decizie de jos, de la bază, și refuzul oricărei atitudini paternaliste), ci o analiză realistă care acum e considerată drept vina de neiertat a PR și a LID. În loc să fie primiți în audiență și felicitați de către primul cetățean al Republicii, drept omagiu adus voinței poporului italian, voință pe care ei o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
corporal” ce definește o persoană din popor este complet refulat, sau acceptat la nivel comic. Artiștii „naivi” pot, într-un anumit sens, să acrediteze asemenea echivocuri burgheze privind cultura populară și să constituie o confirmare a relației corecte de superioritate, paternalistă, cu cei ce aparțin clasei populare. În realitate, artistul „naiv” realizează o ingenuă operațiune de supunere și, în orice caz, de acceptare a culturii burgheze. Bunăvoința și încrederea sa îl îndeamnă către o formă de integrare, imperfectă din cauza incapacității sale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fiind analizate de un cerc restrîns de istorici (În general, cei de la Institutul de Istorie al CC al PCR), iar după angajarea regimului Ceaușescu pe linia național-comunismului aceste documente au fost manipulate (chiar falsificate) pentru a servi exacerbării unui cult paternalist. Astăzi, din păcate, o parte a societății românești (chiar unele segmente cultivate) nu este pregătită să Înțeleagă și să-și asume faptul că exterminarea evreilor n-a fost doar tragedia acestora, ci a Întregii umanități. Abordînd chestiunea istoriografiei românești postcomuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrîngeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. În felul acesta țăranul este lipsit de principala sa sursă de venit, devenind dependent de „statul paternalist”, care Își arogă dreptul de a repartiza resurse fiecărui individ „În funcție de nevoile sale”. A doua strategie prin care partidul comunist a reușit să-și impună supremația În lumea rurală a fost „inventarea conflictului social”. Cei doi autori pornesc de la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist, În promulgarea unei societăți de tranziție În care modelul liberal democrat a fost și cred că Încă este doar o referință imagologică controlată, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a unei noi clase de manageri politici și economici provenind din structurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Criza constă În existența unor etalonări diferite, contradictorii și polemice privind modernitatea românească, mai cu seamă În ceea ce privește autenticitatea modernității În comparație cu descrierea acesteia după standardele occidentale. Astfel, statalitatea românească premerge nașterea societății românești moderne, ceea ce explică statutul Încă puternic al etatismului paternalist, concepția instrumentalizantă despre cetățean, gradul redus de autonomie al acestuia ori condiția de client al statului pe care cetățeanul și-o reînnoiește atunci când vorbește despre Încredere socială. Din punct de vedere istoric, centralitatea culturală românească este o formă instituțională târzie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dacă se urmărește un segment de istorie recentă, cea dintre apariția organizației LANC (1921), semnal al unei orientări culturale naționaliste, În cele din urmă profasciste, și realegerea lui Ion Iliescu ca președinte al României (1992), semnal al orientării spre etatismul paternalist, se poate concluziona că societatea civilă românească nu a reacționat În nici un caz la nivelul așteptărilor pe care tocmai ea le formulase prin vocea elitei sale. Astfel, planul unui model cultural centralizat, riguros ortodoxist și purificator, a eșuat tocmai pentru că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]