8,290 matches
-
perioadă fericită a vieții lui. A fost o aventură complexă. În ceea ce privește intervenția mea, ea pornește de la o idee mai veche, aceea că literatura antică greacă este exemplul cel mai nobil al felului în care scriitorii puteau să se ridice deasupra patimilor politice, șoviniste, naționaliste etc. etc. Faptul că rapsozii greci au putut povesti peripețiile dușmanilor în mod obiectiv, fără a cădea în capcanele naționaliste, este semnificativ și exemplar. Ei au dat întregii literaturi universale, prin refuzul de a compromite literatura prin
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
să scape de el. În 40 de ani, Holmes a trăit vreo 60 de aventuri. În acest timp, Arthur Conan Doyle a scris un număr impresionant de romane, nuvele, povești, piese de teatru, reportaje și chiar lucrări consacrate... spiritismului, în patima căruia căzuse în ultima parte a vieții (a murit în 1930). O viață povestită de el însuși și în care Sherlock Holmes nu ocupă decît un capitol. Așa cum se vede din autobiografia Viața mea aventuroasă (publicată acum cu succes și
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
și artistic" se anunță un eveniment editorial ce va stîrni valuri. Semnalăm în fragmentul din "Adevărul literar..." nr. 673 o eroare a poetei, ce se cere remediată în volumul anunțat pentru toamnă de Ed. Polirom. Spune Ileana Mălăncioiu: "De altfel, patima cu care-i priveam în primii ani de după Revoluție pe «apoliticii» de la Cotroceni nu se putea să rămînă aceeași, de vreme ce un opozant pursînge, cum era socotit președintele PAC, a trecut cu partid cu tot la PDSR (s.n.), iar un ziarist
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
manifestându-se ca un erzat în căutarea exclusivă a plăcerii ce rezultă din satisfacerea unei nevoi instinctive, nu de puține ori deviată și alterată, astfel încât, uitându-se rostul, are drept țintă desfătarea ori hatârul. Pentru ei pasiunile se confundă cu patimile: sunt pe cât de lașe, pe atât de nemiloase. La Călin Ioachimescu, dimpotrivă, pasiunea reprezintă tot ceea ce poate fi mai interesant, mai provocator, căci, iată, în pasiune este injectată o doză importantă de neprevăzut, iar numai cel ce nu-i dă
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
primul rînd. Mă interesa cum va face trecerea de la o poveste japoneză, la una rusească, de la subtilitățle perspectivei asupra vieți, iubirii și morți, subtilităț ale codului japonez explorat în Amanți însîngeraț la Teatrul Națonal, la nuanțele rusești ale căderilor, depresiilor, patimilor și exuberanțelor în jurul acelorași teme fundamentale, privite și analizate altfel în Oblomov. Cu alte instrumente, în alt cod. Studiindu-l pe Oblomov, acest personaj chinuit și autodistrugător, apropiindu-se cu lupa de Ilia Ilici Oblomov, Tocilescu privește, într-un fel
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
în nimic. Asta duce discuța dincolo de lenea personajului. El își ucide sentimentele față de toț - Zahar, Olga, Stolz - își taie punțle cu lumea, se sinucide, încet dar sigur, în patul lui, în gîndul lui, în suferința lui. Nu vrea nimic. Nici patimi, nici frămîntări, nici schimbări, nici melancolie, nici lună, nici furtună. Spectacolul lui Tocilescu ne poartă, de altfel, pe drumul dulce-amar, tulburător al sinuciderii lente a lui Oblomov. Sîntem martorii acestei sinucideri la vedere. Poate că și asta se cheamă "oblomovism
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
părinți cărora să li se conceadă dreptul la subiectivitate, nu însă și la iluzii deșarte, de care se pot absolvi pur și simplu punându-se în pielea celorlalți părinți de competitori; 3) profesori ce nu se cade să-și verse patimile și vanitățile în aceste instanțe favorabile emulației artistice, pe care riscă să le transforme în terenuri pentru oneroase confruntări; 4) jurii alcătuite invariabil din profesioniști impecabili și, în orice caz, neimplicați în procesul formativ al participanților; 5) organizatori care să
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
au interesat observațiile lor. Pentru Sorin Militaru era foarte important ca Șefele să-i iasă. Pentru că, la început de drum, este mult mai greu să faci primul spectacol după o reușită, după ceva despre care s-a vorbit cu oarecare patimă, pro și contra, pentru că al doilea confirmă și lămurește discuțiile cu privire la profesionism. Pentru că textele lui Schwab sînt dificile și urmăresc o lume marginală, cu probleme, într-un tip de limbaj lipsit de pudori, cu un foarte acut simț al detaliilor
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
risipit pe dată, ca și prezența "martorului blând la nunta Apelor", care n-a mai avut rezonanță și nici importanță în peisajul moldav, întotdeauna dulce, din Despre Orașul meu. ( Romel-Ion Vulpeș, Onești) * Toate bune și frumoase, activitățile extrașcolare, studiul, traducerile, patima bună a lecturii. Versurile însă nu trec deocamdată de nivelul general hărăzit adolescenților: "Un vânt se strecoară/ Mintea o-nconjoară/ Pereții se despică în petale.../ Și tu, chiar poți să zbori spre visare./ Deasupra: cerul purpuriu și nori albaștri/ Dedesubt
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
un sens nou: este urmarea deplină a lui Hristos, participarea desăvârșită la mărturisirea Sa și la mântuire. Îngerii îi priveghează și Duhul Domnului e alături de ei și lucrează în ei. Din moment ce Hristos suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
călăuzitoare. Și în timpul nostru, problema mărturisirii dreptei credințe este una de actualitate. Sunt unii care se depărtează de la izvorul curat al Ortodoxiei și îmbrățișează diverse ideologii, pseudo-credințe, alții sunt prinși în mrejele relativismului sau sincretismului religios, iar alții cad pradă patimilor care îl despart pe om de Dumnezeu și se lasă biruiți de acestea încă de la primul atac demonic. De aceea, pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi, pentru noi toți. Să-i cinstim, așadar, cu multă cuviință pe martirii lui Hristos, care au pătimit, după pilda Fiului lui Dumnezeu, pentru ca lumea, eliberată de patimi, să fie dreaptă, și din inimă smerită să le adresăm cerere de rugăciune, zicându-le: Sfinților Mucenici, care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre! Definiția martiriului „Mucenicia este curățire de păcate
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 828) Persecutorii „Dioclețian în ziua Patimilor mântuitoare a distrus bisericile în tot Imperiul Roman. Dar după trecere de nouă ani ele au înflorit din nou, devenind și mai mari și mai frumoase. În schimb el, după nebunia impietății sale, s-a stins pentru totdeauna. Căci și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne pedepsești, ziceau ei, pe noi, iar Dumnezeu te va pedepsi pe tine. Înfuriată de aceasta, mulțimea a cerut să fie bătuți pe rând cu bice de către gladiatori. Iar ei s-au bucurat, desigur, fiindcă au îndurat ceva și din patimile Domnului. Dar Cel care a zis: Cereți și veți primi (Mt. 7, 7; 21, 22; Mc. 11, 24; Lc. 11, 9; In. 16, 24) a dat celor ce au cerut moartea pe care și-o dorise fiecare. Astfel, când discutau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
gheenă”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 2-7, în PSB, vol. 11, p. 166-167) „Probus zise: Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuri. Montanus răspunse: Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristos. Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri; și când era mai crud muncit, Probus îl întrebă: Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor? Montanus răspunse: Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia mereu am jertfit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri (Mt. 5, 11-12). Căci harul Duhului, cuprinzând tot sufletul și umplându-l de bucurie și putere și îmbiindu-l cu speranța celor viitoare și îndepărtând senzația durerii prezente, face plăcute patimile Domnului”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul - Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 83) Martiriul pentru Hristos este desfătare, odihnă și arvună a comorilor cerești „Căci pentru creștinul care a înaintat prin bună viețuire și prin darul Duhului la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
junghiere? Și-a omorât și el mădularele trupului, mădularele cele de pe pământ. Au stat aceia înaintea flăcării focului? A atins și el flacăra faptei. Au luptat aceia cu dinții fiarelor sălbatice? Dar și el a adormit cea mai cumplită dintre patimile omenești, mânia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Vavila, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 299) „Care cuvântător va putea împleti după vrednicie cununi virtuților tale
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
primejdii grele atârnând asupra lor, au venit aici rugători, și printr-o rugăciune încordată au scăpat de ispita tuturor acelor grozăvii. Dar ce vorbesc eu de boli trupești și de situații fără de ieșire? Mulți posedați de diavol și stăpâniți de patimi sufletești, venind la acești doctori duhovnicești, aducându-și aminte de greșelile proprii și dezvăluindu-și prin cuvânt rănile lor, au primit de aici atâta mângâiere, că îndată și-au venit în simțiri și și-au ușurat conștiința și s-au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mucenicilor dau multă liniște și siguranță sufletelor noastre izbite de grijile lumești, când vin alături de ele. Și după cum izvoarele de apă rece înviorează trupurile cele ostenite și arse de sete, tot așa și raclele mucenicilor răcoresc sufletele cele aprinse de patimi rușinoase; numai vederea lor stinge pofta cea rușinoasă, invidia ce încolțește, mânia ce clocotește și orice altă patimă care ar tulbura sufletul nostru”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
izvoarele de apă rece înviorează trupurile cele ostenite și arse de sete, tot așa și raclele mucenicilor răcoresc sufletele cele aprinse de patimi rușinoase; numai vederea lor stinge pofta cea rușinoasă, invidia ce încolțește, mânia ce clocotește și orice altă patimă care ar tulbura sufletul nostru”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 452) „... chivotul acesta sfânt, trupul mucenicului, iar trupul acesta îl avem până în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne-a lăsat bunul Stăpân trupurile lor: ca, venind aici cu o bună dispoziție a sufletului și sărutându-le, să primim vindecarea deplină și a neputințelor sufletești și a celor trupești. Căci dacă venim cu credință, fie de avem vreo patimă sufletească, fie trupească, ne întoarcem înapoi, după ce-am primit o vindecare pe măsură. În cazul pătimirilor trupești, adesea, poate că ne ducem departe ca să dăm de vreun medic și cheltuim bani și născocim multe altele care ar putea să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de tot felul de plăceri, de nădejdi deșarte, de visuri pline de stricăciune, când sufletul dorește tot mai mult, când este tulburat și arde de dragoste sălbatică, când este înțepat până la sânge, ca de niște Țepuși, ca de tăuni, de patimile care sunt în el și-l împing spre strădanii nebunești, făcându-l să-și piardă nădejdea în viața veșnică și să disprețuiască pe Dumnezeu. Această prigoană, mai grea și mai cumplită, pornită dinăuntrul omului, este necontenit împreună cu el, iar cel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
el n-a stat nici înaintea judecății, nici a auzit glasul judecătorului, nici a văzut pe călău, nici a fost spânzurat pe lemn, și nici coastele i-au fost împunse. Și cu toate acestea, a pătimit cu mult mai grele patimi decât mulți dintre mucenici, căci și glasurile acelor vestitori, ce veneau unul după altul, îl izbeau și-l împungeau din toate părțile cu mult mai puternic decât gurile acelor viermi care-l rodeau din toate părțile. Așadar, cum nar fi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Epistolei către Efeseni, omilia IX, p. 94) „Nu este acum prigonire sau persecuție contra creștinilor, și fie ca niciodată să nu se mai întâmple ci un altfel de război este: acela al poftei de bani, al pizmelor și al altor patimi. Un asemenea război povestind Pavel zice: Că nu ne este nouă lupta împotriva trupului și sângelui (Efes. 6, 12). Războiul acesta pururea ne stă înainte, și de aceea voiește ca noi pururea să fim înarmați (...) Căci mare este războiul purtat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]