759 matches
-
pe culturi celulare 1390 159 Identificare antigenică - seroneutralizare culturi celulare - FAVN 1646 160 Control patogenitate - tulpină vaccinală B. anthracis 3769 161 Control patogenitate - apatogenitate/porc - tulpină vaccinală E. rhusiopathiae 630 162 Control patogenitate - apatogenitate/iepuri - tulpină vaccinală E. rhusiopathiae 2653 163 Control patogenitate - apatogenitate/porumbei - tulpină vaccinală E. rhusiopathiae 916 164 Control inocuitate - oi, capre, bovine, cabaline, suine, boboc rață, boboc gâscă - fără efectiv animale 369 165 Control inocuitate specifică/tineret aviar 2098 166 Control inocuitate specifică pe pui SPF - 1 - 30 zile 2428 167
ANEXE din 15 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280756]
-
valoare imunizantă prin reacția de seroaglutinare lentă - RSAL 200 195 Control valoare imunizantă prin reacția de seroaglutinare rapidă - RSAR 162 196 Control inactivare pe medii de cultură bacterien specific – vaccinuri antimicotice 161 197 Identificare antigenică – vaccinuri antimicotice 159 198 Control patogenitate reziduală la vaccinul antirabic sub formă de momeală 1857 199 Control valoare imunizantă pe cobai - vaccinuri antivirale - vaccinare, recoltare sânge 6398 200 Control valoare biologică pe șoarece a vaccinurilor antirabice inactivate 8329 201 Control concentrație în virus pe culturi celulare
ANEXE din 15 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280756]
-
5. Microbiologie clinică (4 luni) Nr. ore didactice = 140 ore Nr. ore curs = 60 ore Nr. ore practică = 80 ore 1. Tematica 1. BACTERIOLOGIE Tematica de pregătire teoretică 1. Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor. ... 2. Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția. ... 3. Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus ... 4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis ... 5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella ... 6. Bacili Gram-negativi: familia
ANEXE din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276346]
-
pentru profilaxia și combaterea pestei porcine africane. ... – Prepararea unor produse de tip imunoprofilactic (vaccinuri) utilizabile în controlul gripei aviare; ... – Studiu privind posibilitatea de infectare a păsărilor cu tulpini de virus gripal prin consum de furaje contaminate experimental; ... – Studiul determinanților de patogenitate (precum proteinele interne PB1, PB2 și altele) pe tulpinile circulante de virus gripal pentru identificarea și evaluarea posibilității de extensie a spectrului de gazde și patogenității tulpinilor virusului gripal. ... APICULTURĂ – Stabilirea sporului de producție a culturilor agricole vizate în urma
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
cu tulpini de virus gripal prin consum de furaje contaminate experimental; ... – Studiul determinanților de patogenitate (precum proteinele interne PB1, PB2 și altele) pe tulpinile circulante de virus gripal pentru identificarea și evaluarea posibilității de extensie a spectrului de gazde și patogenității tulpinilor virusului gripal. ... APICULTURĂ – Stabilirea sporului de producție a culturilor agricole vizate în urma polenizării controlate, pe studii de caz- culturi polenizate/culturi nepolenizate în același areal; ... – Stabilirea unor recomandări pentru apicultori privind norma de polenizare (stupi/ha cultură) și amplasarea optimă
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
factorilor de risc epidemiologic în România. Rezultate scontate: – Evaluarea perioadei de remanență infecțioasă a virusului în carcasele de păsări; ... – Studiu privind posibilitatea de infectare a păsărilor cu tulpini de virus gripal prin consum de furaje contaminate experimental; ... – Studiul determinanților de patogenitate (precum proteinele interne PB1, PB2 si altele) pe tulpinile circulante de virus gripal pentru identificarea și evaluarea posibilității de extensie a spectrului de gazde și patogenității tulpinilor virusului gripal; ... – Prepararea unor produse de tip imunoprofilactic (vaccinuri) utilizabile în controlul gripei
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
cu tulpini de virus gripal prin consum de furaje contaminate experimental; ... – Studiul determinanților de patogenitate (precum proteinele interne PB1, PB2 si altele) pe tulpinile circulante de virus gripal pentru identificarea și evaluarea posibilității de extensie a spectrului de gazde și patogenității tulpinilor virusului gripal; ... – Prepararea unor produse de tip imunoprofilactic (vaccinuri) utilizabile în controlul gripei aviare; ... – Monitorizarea evoluției genetice a tulpinilor circulante de virus gripal în România, prin investigarea în focare a tuturor speciilor de animale susceptibile; ... – Studiu genetic comparativ privind
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
focarele de gripă aviară care au evoluat pe teritoriul României; ... – Raport privind remanență infecțioasă a virusurilor gripale în carcasele de păsări; ... – Raport privind capacitatea infecțioasă a furajelor contaminate experimental cu virusuri gripale; ... – Raport privind extensia spectrului de gazde și a patogenității tulpinilor virusului gripal; ... – Prepararea a cel puțin un produs de tip imunoprofilactic (vaccin) pentru intervenția de urgență; ... – Raport privind prezența tulpinilor circulante de virus gripal la alte specii de animale prezente în focarele de gripă aviară; ... – Raport privind genetica tulpinilor
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
în România 4.000.000 d.c 606.000 1.212.000 1.212.000 970.000 -Evaluarea perioadei de remanență infecțioasă a virusului în carcasele de păsări; -Studiu privind posibilitatea de infectare a păsărilor cu tulpini de virus gripal prin consum de furaje contaminate experimental; -Studiul determinanților de patogenitate (precum proteinele interne PB1, PB2 si altele) pe tulpinile circulante de virus gripal pentru identificarea și evaluarea posibilității de extensie a spectrului de gazde și patogenității tulpinilor virusului gripal; - Prepararea unor produse de tip imunoprofilactic (vaccinuri) utilizabile în controlul gripei
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
cu tulpini de virus gripal prin consum de furaje contaminate experimental; -Studiul determinanților de patogenitate (precum proteinele interne PB1, PB2 si altele) pe tulpinile circulante de virus gripal pentru identificarea și evaluarea posibilității de extensie a spectrului de gazde și patogenității tulpinilor virusului gripal; - Prepararea unor produse de tip imunoprofilactic (vaccinuri) utilizabile în controlul gripei aviare; - Monitorizarea evoluției genetice a tulpinilor circulante de virus gripal în România, prin investigarea în focare a tuturor speciilor de animale susceptibile; -Studiu genetic comparativ privind
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
focarele de gripă aviară care au evoluat pe teritoriul României; - Raport privind remanență infecțioasă a virusurilor gripale în carcasele de păsări -Raport privind capacitatea infecțioasă a furajelor contaminate experimental cu virusuri gripale; - Raport privind extensia spectrului de gazde și a patogenității tulpinilor virusului gripal; -Prepararea a cel puțin un produs de tip imunoprofilactic (vaccin) pentru intervenția de urgență; - Raport privind prezența tulpinilor circulante de virus gripal la alte specii de animale prezente în focarele de gripă aviară; -Raport privind genetica tulpinilor
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
avut loc în epidemiologie și epizootologie se datorează în bună măsură schimbării profilului imunologic al populațiilor. Virusurile indiferent de specia despre care vorbim prin trecerea în cursul epizootiilor sau epidemiilor suferă modificări genetice și asta se reflectă în modificări de patogenitate, deci profilul lor de patogenitate se schimbă. Unele devin mai agresive, altele își atenuează patogenitatea, dar important este ca noi să găsim mijloacele de a le combate. Concomitent cu schimbările astea, care ar putea fi cel mai adecvat denumite mutații
DE LA CAMPENI ÎN ARIZONA de IOAN RADU în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344916_a_346245]
-
epizootologie se datorează în bună măsură schimbării profilului imunologic al populațiilor. Virusurile indiferent de specia despre care vorbim prin trecerea în cursul epizootiilor sau epidemiilor suferă modificări genetice și asta se reflectă în modificări de patogenitate, deci profilul lor de patogenitate se schimbă. Unele devin mai agresive, altele își atenuează patogenitatea, dar important este ca noi să găsim mijloacele de a le combate. Concomitent cu schimbările astea, care ar putea fi cel mai adecvat denumite mutații, au loc și modificări ale
DE LA CAMPENI ÎN ARIZONA de IOAN RADU în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344916_a_346245]
-
populațiilor. Virusurile indiferent de specia despre care vorbim prin trecerea în cursul epizootiilor sau epidemiilor suferă modificări genetice și asta se reflectă în modificări de patogenitate, deci profilul lor de patogenitate se schimbă. Unele devin mai agresive, altele își atenuează patogenitatea, dar important este ca noi să găsim mijloacele de a le combate. Concomitent cu schimbările astea, care ar putea fi cel mai adecvat denumite mutații, au loc și modificări ale receptivității populației de animale și respectiv de oameni. Confruntarea difntre
DE LA CAMPENI ÎN ARIZONA de IOAN RADU în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344916_a_346245]
-
să sesizeze faptul că un atac biologic terorist poate fi în desfășurare. Obiectivul principal al unui atac bioterorist este de a avea un impact crescut asupra populației țintă și, de aceea, se caută folosirea de agenți biologici sau toxine cu patogenitate crescută. Aceștia sunt definiți ca patogeni și toxine care sunt capabile să afecteze în mod direct sănătatea publică, economia și securitatea națională ale unei țări sau producerea unui eveniment biologic cu consecințe devastatoare. Un atac bioterorist cu impact crescut este
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
înțelegem mai bine această obsesie dacă o plasăm acolo unde îi este locul, și anume în ceea ce Mary Douglas a descris drept problema universală a „poluării simbolice” : Dacă din noțiunea de murdărie dăm deoparte ceea ce este legat de igienă și patogenitate, rămînem cu vechea definiție a murdăriei ca dezordine. Iată o abordare foarte sugestivă, care implică două condiții : un set de relații ordonate și o încălcare a acestei ordini. Așadar, murdăria nu este niciodată un fenomen unic, izolat. Acolo unde există
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
gravelor epidemii izbucnite în perioada 1937-1940 în insulele Celebes, când atât la bolnavi, cât și din fântâni sau din râuri au fost izolați și vibrioni aparținând biotipului amintit. Epidemiologii erau însă atunci de părere că biotipul eltor are numai o patogenitate ocazională, drept care nu s-a crezut necesară extinderea măsurilor profilactice prevăzute pentru holera "clasică" și la ivirea "paraholerei eltor". Dar iată că, în cursul epidemiei declanșate în 1960-1961 în Indonezia și extinse apoi rapid în Asia de Sud-Est, Hong-Kong, Coreea de Sud, Filipine etc.
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
C. Sporogenes ( numai la vaci cu tulburări postpartum); grupa 4 Bacterii coliforme: E. coli, Proteus vulgaris, Proteus spp., Enterobacter spp.,); grupa 5Bacterii accidentale: Streptococci, Staphylococci, Pasteurella haemolytica, Baccillus spp., Diphteroides. De la nivelul uterului vacilor sunt izolate bacterii postpartum, care în funcție de patogenitatea lor, cuprind o floră saprofită, condiționat patogenă și o floră patogenă. Frecvența bacteriilor izolate de la nivelul uterului la vaci postpartum prezintă variații în funcție de modul cum a decurs parturiția. S-a constatat că, (exceptând bacteriile accidentale) uterul vacilor cu parturiții normale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
SCHULTZ, L., 1979, FONSECA, A., și col. 1983, OLTENACU P., și col. 1984, OLSON D. 1984, VAILLANCOURT, D. 1987). BOSTEDT, H. 1984 a indicat faptul că după 4 săptămâni postpartum pot fi identificate puține bacterii în uterul vacilor sănătoase. În ceea ce privește patogenitatea bacteriilor izolate după 4 săptămâni postpartum, unii autori constată că acestea sunt din grupa bacteriilor acccidentale, care nu au influență semnificativă asupra fertilității ulterioare a femelei. Prezența bacteriei Corynebacterium pyogenes în săptămânile 4 -7 postpartum a avut un efect negativ
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a perioadei puerperale la vacă are loc un proces de autoapărare a uterului împotriva invaziei microbiene postpartum în vederea autosterilizării acestuia. După parturițiile dificile sau distocice, urmate de o evoluție anormală a puerperiumului capacitatea de autoapărare a uterului scade, numărul și patogenitatea germenilor crește fapt ce determină instalarea infecției genitale. 3.8.1. Mijloace de apărare a organismului postpartum Capacitatea de autoapărare este reprezentată de mijloace specifice și mijloace nespecifice. A.Mijloace specifice B. Mijloace nespecifice imunitatea celulară secrețiile epiteliale și glandulare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și microclimat, asistența sanitar-veterinară deficitară sunt de asemenea factori favorizanți a infecțiilor genitale postpartum, (CHAFFAUX ST., și col. 1991, DRUGOCIU GH. Și col. 1972, FAYE B., 1993, GRUNERT E., 1991, STEFFAN J. și col. 1991). Factorii determinanți diferiți germeni cu patogenitate intrinsecă (bacterii Gram negat Proteus, Staphylococci, Enterobacteriacee, Arcanobacterium pyogenes, Bacillus cereus, Streptococcus pyogenes anaerob), (BOITOR I., 1980, BOGDAN AL., si col. 1981, PINTEA V., 1982, GRECIANU AL., 1984, RUGINOSU ELENA,1999). -bacterii anaerobe (Clostridium septicum, Vibrionul septic,Clostridium perfringens), care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
începe să le substituie încă de la începutul fazei de asanare a focarului inflamator. Vindecarea anatomică (restitutio in integrum) este varianta spre care evoluează de obicei inflamațiile localizate la nivelul mucoaselor și epiteliilor de acoperire, cele produse de agenți etiologici cu patogenitate redusă și cei care provoacă fenomene lezionale moderate. Vindecarea fără sechele presupune, între altele, lezarea exclusivă a celulelor endoteliale sau epiteliale, fără lezarea stromei conjunctive. Vindecarea prin cicatrizare apare atunci când inflamația apare în țesuturi lipsite de capacitatea de regenerare sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
prognostice, endocardita infecțioasă este încă prima în top. Gradul de risc bacterian al procedurilor dentare este, în principal, legat de tipul operațiunii efectuate, gradul de lezare și distrucție a țesuturilor moi, de durata, suprafața de țesuturi afectate, cât și de patogenitatea agenților bacterieni. Incidența bacteriemiilor variază în funcție de tipul procedurilor, durata tratamentului dentar aplicat precum și metoda de întreținere a igienei dentare. În cazul pacientului sănătos clinic, este necesară aplicarea normelor asepsiei și antisepsiei în timpul actului terapeutic, fără aplicarea măsurilor de profilaxie pre-procedurală
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sunt provocate de animalele domestice sau sălbatice (câine, pisică, porc, vulpe, lup etc.) sau om (atentat sau perversiune). Acestea sunt plăgi contuze și au un risc crescut de a se infecta datorită condițiilor favorizante pentru dezvoltarea infecțiilor ca urmare a patogenității mari a florei din cavitățile sale. Mușcătura poate fi foarte frecvent poarta de intrare pentru unele infecții sistemice grave ca: spirochetoza ictero-uremigenă transmisă prin mușcătura de șobolan, sau turbarea transmisă de animalele sălbatice sau domestice. Mușcăturile veninoase sunt produse de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni dau infecții chirurgicale, mulți sunt capabili de a o face. Ei pot fi saprofiți, patogeni și condiționat patogeni. Patogenitatea se referă la capacitatea agentului infecțios de a produce boala; virulența se referă la capacitatea de a pătrunde, a se adapta și a se înmulți în organismul infectat, la poarta de intrare sau la distanță. Toxicitatea este proprietatea de a
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]