888 matches
-
Sevilla în Apus, ca încheietori ai epocii patristice, înseamnă a neglija sau a trece cu indiferență peste urmașii lor întru scrisul teologic, pentru că istoria nu stă pe loc ci se desfășoară mai departe, purtând pe valurile ei vestigiile epocii clasice patristice. Sfântul Ioan Damaschinul a încheiat o perioadă îndelungată de străduințe teologice, dar prin aceasta el s-a făcut totodată și un inaugurator al unei perioade post-patristice, care, prin urmași, a continuat din plin prin însuflețirea patristică pentru cele ale teologiei
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
poate spune că epoca patristică se încheie tocmai prin biruința Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor, exprimate prin Duminica Ortodoxiei (prima duminică a Postului Mare al Sfintelor Paști), care străjuiește dreapta credință și-i 20 Pr. Prof. M. Șesan, Despre încheierea epocii patristice, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, XLIII (1967), nr. 5-6, pp. 361-362. 21 Pr. Cicerone Iordăchescu, op. cit., vol. III, Iași, 1940, pp. 3-4. 22 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, pp. 19-20. 7 avertizează prin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Bisericii, ci și martorii și criteriile adevăratei credințe, judecătorii Ortodoxiei 24 atribut cu o valoare și pondere nu numai istorică, ci atemporală și general spirituală. Autoritatea Sfinților Părinți în sânul Bisericii nu se poate rezuma la importanța literar-istorică a scrierilor patristice, ci se referă mai ales la învățătura lor bisericească, bazată pe Sfânta Scriptură, pe Sfânta Tradiție, izvoare ale credinței 25. Cunoscând importanța Sfinților Părinți în formarea Tradiției și implicit în alcătuirea învățăturii creștine, creștinii din acele vremi, cu precădere participanții
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
înțeles că această preocupare n-a fost doar de ordin istoric, ci și apologetic. Aceste cataloage trebuiau să dovedească atât vechimea credinței creștine, cât și continuitatea ei de-a lungul vremii. Avem aici un mod destul de formal în ce privește alcătuirea teologiei patristice și se poate spune că ea decurge din chiar modul cum a fost folosită. Este însă evident că această manieră mai mult istorică de a aborda pe Sfinții Părinți urmărea păstrarea amintirii lor căci, dacă n-au fost uitați eroii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
căruia toți creștinii îi rămân tributari. Părinții ne învață fidelitatea față de Evanghelie, plenitudinea vieții duhovnicești, care operează o transformare profundă a spiritului față de toate aspirațiile și cercetările de azi, schimbându le în credință 37. 34 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., pp. 10-11. 35 Hans Freiherr von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Edit. Humanitas, București, 2005, p. 11. 36 Ibidem, p. 13. 37 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 15. 10 Acești neobosiți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Mărturisitorul etc., dând Bisericii temelie doctrinară și prestigiu intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din Școala alexandrină, în frunte cu Origen, Părinții capadocieni, Sfântul Chiril, 44 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., p. 10. 45 Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii Patristice - aspecte din vechea literatură creștină, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, pp. 10 și 13. 12 sau din Școala antiohiană ca Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ioan Gură de Aur, Teodoret al Cyrului, Sfântul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din Școala alexandrină, în frunte cu Origen, Părinții capadocieni, Sfântul Chiril, 44 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., p. 10. 45 Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii Patristice - aspecte din vechea literatură creștină, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, pp. 10 și 13. 12 sau din Școala antiohiană ca Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ioan Gură de Aur, Teodoret al Cyrului, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ioan Damaschin. Majoritatea scriitorilor patristici
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Mare, Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului Chir ozie, Sfântului Niceta de Remesiana, Fericitului Ieronim, Fericitului Augustin etc. Literatura patristică a influențat serios literatura Evului Mediu, care, în diferite privințe, nu e decât o sistematizare sau un comentariu al celei patristice, mai ales în Răsărit. Părinții au influențat substanțial și unele literaturi moderne ca cea franceză, germană, rusă, italiană, engleză, scandinavă 52. Toate aceste scrieri au un farmec propriu care incită la a fi citite, aprofundate și studiate. 48 Idem, Valoarea
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ales în Răsărit. Părinții au influențat substanțial și unele literaturi moderne ca cea franceză, germană, rusă, italiană, engleză, scandinavă 52. Toate aceste scrieri au un farmec propriu care incită la a fi citite, aprofundate și studiate. 48 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 49 Ibidem, p. 7. 50 Ibidem, pp. 9-10. 51 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 64. 52 Idem, Patrologie, vol. I..., p. 25. 14 Literatura patristică se
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Mare și Grigorie Teologul. Uneori se recomanda și se practica, spre exemplu în școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei Scripturi și primirea Botezului era necesară împroprierea culturii profane, lucru împlinit de aproape toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult, istorie, misiune variată, oratorie sacră, filocalie, artă literară în proză și versuri etc., dar operele de controversă și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Sfinții Părinți dau imaginea clară a culturii convertite. Ei sunt un model de legătură firească, recuperatorie, între bibliotecă și biserică. Fără a deforma și 65 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., p. 32. 66 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 9. 67 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, Sfinții Vasile, Grigorie și Ioan, îndrumători ai teologiei actuale, în rev. Mitropolia Ardealului, XVIII (1973), nr. 1-2, p. 43. 68 J. Geffcken, Das Christentum im Kampf und
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ei, iar idealul era o îmbinare perfectă între frumosul fizic și binele moral (καλοκαγθια) - B. Pouderon, J. Dore ed., Les apologistes chrétienes et la culture grecque, Beauchesne, Paris, 1998, p. 92 - n.n. 71 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 10. 72 Prof. Dr. Teodor M. Popescu, Primii didascăli creștini, în rev. Studii Teologice, anul II, (1932), nr. 2, pp. 154-155. 18 rațiunii; dar el critică pe filosofii naturali sau păgâni, pentru patima
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
să modeleze creștinul după chipul și măsura lui Hristos. Ea cultivă un frumos și larg umanism, bazat pe iubirea de oameni a Logosului dar reținând și elemente substanțiale ale umanismului greco-latin, ca: prețuirea rațiunii, armonia ființei umane, valoarea virtuții. Umanismul patristic urmărește dăltuirea creștinului ca chip al lui Hristos 76. În felul acesta, ei au valorificat pozitiv cultura și știința vremii lor în folosul teologiei, au izbutit să facă o <<sinteză vie>> între credința creștină și cultura vremii lor. Efortul lor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
primi sei secoli delle Chiessa, în „LA SCUOLA CATTOLICA”, LXIV, (1936), pp. 53-55. 75 Pr.Prof. Ioan G. Coman, Autobiografia în literatura patristică, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 666. 76 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 77 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, art. cit., p. 41. 19 Citind operele patristice, îndeosebi cele ale apologeților, se poate lesne observa atitudinea critică a Părinților față de o parte a culturii profane, din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
patristică, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 666. 76 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 77 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, art. cit., p. 41. 19 Citind operele patristice, îndeosebi cele ale apologeților, se poate lesne observa atitudinea critică a Părinților față de o parte a culturii profane, din care combat și înfierează unele idei, principii și manifestări care nu erau în concordanță cu textul evanghelic, ba chiar se opuneau
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
se poate lesne observa atitudinea critică a Părinților față de o parte a culturii profane, din care combat și înfierează unele idei, principii și manifestări care nu erau în concordanță cu textul evanghelic, ba chiar se opuneau acestuia. Acest spirit critic patristic era, în parte, preluat din însăși cultura greco-latină, dar el era mai ales expresia atitudinii severe a Bisericii față de păcatele lumii antice și libertinajele acesteia, din perioada finală a culturii greco-romane profane. În acest sens, Părintele Profesor Ioan G. Coman
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și de puterea dovedirii 100 și așa i-au hrănit pe toți cu cuvântul adevărului și cu înțelegerea tainelor 101. Astfel, învățăturii lor și dacă îi adaugi ceva e imprudent, și dacă îi înlături ceva e primejdios 102. Conținutul scrierilor patristice și valoarea artistică a acestora În scrierile lor, în care expun învățături de credință, formulează canoane, norme de conduită, reguli tipiconale etc., Sfinții Părinți, acești oameni divini, cu minți agere și pătrunzătoare, au tratat și probleme morale dintre cele mai
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ci la ceea ce li se descoperă. Aceasta nu înseamnă că personalitatea lor e subordonată, anulată, ci ea primește valența de purtătoare a unui adevăr care o depășește. Neîncadrându-se în categoria auctorială, a operei, ci în cea a mărturiei, textul patristic e cel mai puțin susceptibil de falsitate; el nu vine să alimenteze orgolii sau dorințe ascunse, ci se face oglindă a unor experiențe creștine care, în cele din urmă, sunt compatibile cu traiectoria oricărui creștin 108. Părinții se străduiau mai
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Saffrey, op. cit., p. 537. 71 Întânim des imaginea aripilor în literatura creștină primară, atunci când se descrie urcușul spiritual. Astfel, o găsim la Clement Alexandrinul, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Chiril al Alexandriei; cf. A Patristic Greek Lexicon, ed. G. W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 1204; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. 72 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, în PSB 29, p. 90. 73 Idem
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
dintre om și Dumnezeu, în care se manifestă credința. Din fericire, și aici mi se pare că se ascunde motivația uriașului său succes, cartea evită limbajul tipic al literaturii religioase - când didactic și moralizator, când sufocat de referințe biblice și patristice, preferând o naturalețe profund umană, în care exemplară e situația de viață prin care omul se sfințește, nu metaliteratura care o comentează. Fiindcă, o spune simplu arhimandritul (idee pe care tradiția Bisericii a afirmat-o cu multe secole în urmă
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
performant desfășurării învățământului teologic academic clujean la standarde moderne. Este membru al Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, organ deliberativ și executiv permanent al Bisericii Ortodoxe Române. 6. Activitatea publicistică În preocupările teologice s-a axat pe Spiritualitatea Ortodoxă fundamentată patristic. pe lângă cele aproape 50 de studii și articole publicate în reviste științifice de specialitate, a scris 17 cărți, alte două le-a tradus din limba franceză și a scris mai multe broșuri de interes misionar. A publicat sute de articole
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
și spiritualitatea răsăriteană, afirmă frumusețea ca atribut al Divinității; frumusețea naturii manifestată ca bună întocmire, conexiune universală, evoluție și armonie la scară cosmică; frumusețea umană, a cărei deplină expresie se realizează în persoana, viața și faptele sfântului; și frumusețea actelor patristice, apte să contribuie la continua și permanenta spiritualizare a lumii, pururi însetată de Creatorul ei. Este ceea ce demonstrează în mod cu totul strălucit Domnul Profesor Mihail Diaconescu, mai ales în primul volum al acestei sinteze, semnificativ intitulat Teologie și estetică
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
parte din tezaurul patristicii, dar și a operelor unor mari gânditori ai epocii noastre precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei sunt dedicate doctrinei Bisericii cu privire la frumusețe ca atribut al Divinității. Atributele divine, ca proprietăți reale
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Dumnezeu ci al neglijenței și al delăsării duhovnicești. Și, îndată ce se "denunțau" ca păcătoși, amânarea Botezului din motive de "nepregătire" și "nevrednicie" apărea ca o lipsă de grijă față de Taine. Este pur și simplu cu neputință să găsești un text patristic pe care să se sprijine ideea ca acela care nu se poate împărtăși cu vrednicie este mai bine să se abțină de la aceasta. Sfântul Ioan Casian scrie: "Nu trebuie să nu primim Sfânta Împărtășanie, fiindcă ne știm păcătoși, ci cu
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste referitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]