101 matches
-
anxiety", în Psychology and Aging, 7, 1992, pp. 419-424. Segraves, R.T., "Multiple-phase sexual dysfunction", în Journal of Sex Education And Therapy, 17, 1991, pp. 153-156. Seligman, M.E.P. & Binik, Y.M., "The safety signal hypothesis", în H. Davis& H. Hurwitz (eds.), Pavlovian operant interactions, Erlbau, Hillsdale, NJ, 1977. Sen A., Laboratorul de psihologie clinică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Slaikeu, K. A., Crisis intervention: A handbook for practice and research, ediția a II-a Allyn & Bacon, Boston, 1990. Sigelman, K.C., Saffer
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ehlers, "A 1-year prospective study of panic attacks: Clinical course and factors associated with maintenance", în Journal of Abnormal Psychology, 104, 1995, pp. 164-172. 240 M.E.P. Seligman & Y.M. Binik, "The safety signal hypothesis", în H. Davis& H. Hurwitz (eds.), Pavlovian operant interactions, Hillsdale, NJ: Erlbaum, 1977. 241 R.J. McNally, Panic disorder: A critical analysis, Guilford, New York, 1994. 242 M.M. Carter, S.D. Hollon, R.S. Carson & R.C. Shelton, "Effects of a safe person on induced distress following a biological challenge in panic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anxiety-based disorders (Their usefulness and limitations)", în A.H. Tuma, J. Maser (ed.), Anxiety and the Anxiety Disorders, Erlbaum, Hillsdale NJ, 1985, pp. 199-244. 265 M.E.P. Seligman & Y.M. Binik, "The safety signal hypothesis", în H. Davis & H. Hurwitz (eds.), Pavlovian operant interactions, Erlbaum, Hillsdale, NJ, 1977. 266 A.J. Fyer, S. Mannuzza, M.S. Gallops & L.Y. Martin, "Familial transmission of simple phobias and fears: A preliminary report", în Archives of General Psychiatry, 47, 1990, pp. 252-256. 267 A.J. Fyer
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că virtualii destinatari ai comunicării comerciale rețin cu precădere informațiile care consolidează atitudini, opțiuni prealabile. Analizînd diacronia publicității în funcție de mecanismele sale persuasive, Cathelat și Cadet au decelat: i) era primară a publicității corespunzînd difuzării informației prin repetiție (condiționare de tip pavlovian, "matraquage"); ii) era secundară a publicității determinată de emergența noului, de presiunea grupului cumpărarea ca supunere la imperativele grupului sau acordul între ceea ce vrei să fii, să pari și ceea ce poți dobîndi (identificarea esență/aparență/achiziție materială); iii) era terțiară
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tot mai subțire. Avem totuși, volens-nolens, o cale. Remarcabilă a fost, în context, prestația Băncii Naționale, pe fondul unei economii reale precare și al celebrelor falimente bancare din anii 1990-2000. Suntem conduși prin monedă și avem, în acest sens, reflexe pavloviene. Din păcate, s-au degradat foarte mult sistemul educațional și cel de sănătate, înflorind, în schimb domeniul imobiliar și mass-media. Una peste alta, am devenit impotenți economic, deși talentați individual, dezagregați social, culpabili moral, corupți politic, decadenți cultural ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de complex Țurcanu. Demascarea exterioară era dublată de cea interioară, utilă pentru statuarea noului homuncul propus de comunism - neo-omul -, iar reeducații erau supuși pavlovian unor teste fizico-morale, fiind folosiți drept cobai. Se Încerca astfel modificarea structurii umane printr-un experiment de fabricare aproape in vitro. Unii foști deținuți politici care au trecut prin reeducare consideră că schingiuirile aveau loc din „sadism abisal”, dar și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dedublarea schizoidă: privindu-se În oglindă, personajul său, Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu. Oricât de spectaculoasă ar fi fost demascarea și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin Merișca enumeră trei soluții posibile În fața reeducării: refularea, moartea și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ed. Științifică. Ralea, M. (1954). Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane. București: Editura de Stat. Reid, W.J. (1997). Evaluating the Dodo's verdict: Do all interventions have equivalent outcomes? Social Work Research, 21, 5-16. Rescorla, R. (1988). Pavlovian conditioning: it's not what you think it is. American Psychologist, 43, 151-160. Richter, H.E., și Miller, N.E. (Eds.) (1982). Biofeedback: Basic. Problems and Clinical Applications. New York: Elsevier Science Publications. Rosenzweig, S. (1936). Some implicit common factors in diverse methods
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
taumaturg, Făcătorul de minuni și Omul-Providență. În acest mod, individul este de-responsabilizat "de sus", "scutit" de a mai gândi noi forme de organizări sociale. Atât timp cât au stăpâni, oamenii nu vor învăța să gândească, fiind în situația minoră a câinilor pavlovieni. Gândirea e periculoasă! Ea poate trece dincolo de intelectualii-simboluri, de spiritul lor sacrosant și dogmatic, ceea ce-l pune pe respectivul gânditor într-o situație ingrată. Intelectualii moderni, îndeosebi cei români, au spiritul unor faraoni intangibili și nemuritori. Evident că acest "spirit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-și folosească inteligența și aptitudinile pentru a se organiza într-o formă independentă de conducere. Cu alte cuvinte, reprezentarea omului de către om și idolatria modernă intelectualo-politică de simboluri și "reprezentanți" înseamnă chiar moartea omului prin el însuși. Toată această structură pavloviană a politicii și istoriei moderne (a reprezentării prin reprezentări/reprezentanți), ucisă de către propriul ei regim de funcționare (guvernare-opoziție) în secolul XX, își găsește finitudinea și inadecvarea social-politică în lumea secolului XXI. Vremea liderilor și a reprezentanților pentru ceilalți și, mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în ce măsură raporturile normal-anormal au fost stabilite în funcție de incapacitatea unui individ sau a unui grup uman de a se conforma unei norme 105, așa cum spunea Foucault. Fără doar și poate, normele (social-politice) au funcții prescriptive și, implicit, formative, funcții de câini pavlovieni, însă nu văd o problemă numai printr-o respingere a normelor. Din secolul al XIX-lea, anormalul este din ce în ce mai intens legat de patologic, de boală psihică, ceea ce nu era posibil în secolele XVII-XVIII, pentru că "funcția Psi" nu era formată, era
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și de simboluri pentru a integra seriile cunoașterilor posibile într-o societate a deschiderii, bazată pe pluralism de opinie și pe democratizare civică. Ecclesiocrații, Simbolurile culturale, seriile de guru, câinii pavlovieni de prin universități nu au nimic în comun cu ideea de democrație. Toate acestea nu ne arată decât "o spargere" a principiului reprezentării în lideri mari și mici... Dacă Heidegger a avut o influență asupra "devenirii filosofice" a lui Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se iau respectivele decizii, un guvern totalitar, o "dictatură binevoitoare", ce se preocupă de grijile și nevoile oamenilor așa cum le înțelege ea, prin prismă ideologică. De fapt, indivizilor mai mult li se creează prin manipulare, printr-o condiționare de tip pavlovian, nevoi și dorințe, care mai apoi să fie satisfăcute, într-o manieră tipică unei societăți de consum. Totul lucrează în favoarea unei elite productiviste, ce acționează și controlează totul la scară globală. Nu se mai produce pentru a se consuma, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lui Sorin Clejan, profesor de chimie și poet, deschide abrupt poarta unui univers concentraționar. Căsnicia naratorului cu Clara pare lipsită de afect, clădită pe relații de forță, cu evidentul ascendent al femeii. Sorin Clejan este redus la postura unui câine pavlovian, obișnuit să-i fie satisfăcute, mai mult sau mai puțin generos, reflexele. El nu-și știe manifesta personalitatea, ori face auzită vocea, replicile dure ale soției dau nota și stabilesc, aproape mecanic, cadrul vieții, unul în aparență acceptabil, plin de
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
folosească informațiile din trecut, poate, până la un punct, să anticipeze reacțiile altora și să acționeze în consecință, însă nu se poate raporta nici la trecut, nici la viitor în afara relației stimul-răspuns și în afara îndeplinirii nevoilor sale primare. Răspunsurile de tip pavlovian de care sunt capabile animalele nu țin de o conștientizare a memoriei și a situațiilor, ci sunt doar "aduse automat și pentru o scurtă perioadă de timp atunci când stimulul care a creat respectivul răspuns condiționat reapare pentru a determina o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
toate relațiile stabilite între psihanaliză și Statele Unite, clasele burgheze, poliție, etc. Afirmațiile și discuțiile mai conceptuale, deși rare, există, dar finalitatea lor este construirea unui ansamblu ordonat de imagini și simboluri cu virtualitate reprezentativă." Moscovici, 1976, p. 444 Veritabila știință pavloviană, dezvoltată în Uniunea Sovietică, este opusă teoriei psihanalitice "americane", desemnată drept o ideologie care favorizează interesele capitaliste. Propaganda lisenkoistă a comuniștilor din anii cincizeci trebuie interpretată în contextul luptei pentru afirmarea unei identități, a unei reprezentări a partidului și a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a fost mai puțin explorat în comparație cu celelalte senzații, în primul rând deoarece receptorii interni sunt greu accesibili unei stimulări directe. Perspective importante pentru cercetarea obiectivă a senzațiilor interne a deschis I.P. Pavlov cu metoda reflexelor condiționate. Cercetările efectuate de școala pavloviană au demonstrat că analizatorii interni răspund la excitații mecanice, chimice, termice, algice și că scoarța cerebrală analizează și diferențiază cu destulă precizie semnale care vin din mediul intern. Alte experimente au arătat posibilitatea conectării excitațiilor care vin de la organele interne
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
aceea că experimentatorul trebuie să prevină clipirea spontană a subiectului. Pentru aceasta i se poate da subiectului o anumită sarcină. Reflexul psihogalvanic (electrodermal) Stimulul necondiționat cel mai frecvent utilizat este șocul electric. Stimulul condiționat este lumina sau sunetul. Conform metodei pavloviene se asociază de 10-20 de ori stimulul neutru cu stimulul necondiționat. Stimulul condiționat va ajunge să producă o reacție electrodermală similară cu cea produsă de șocul electric. Conducția electrică a pielii este în funcție de activitatea glandelor sudoripare; prin activarea adecvată a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
la fenomene stupefiante. Astfel, în închisoarea românească de la Pitești, între 1949 și 1952, este experimentată o inginerie psihologică menită să distrugă, printr-o tortură fizică și psihică intensă, personalitatea studenților naționaliști și creștini, în scopul transformării lor, printr-un reflex pavlovian de frică/obediență, în „oameni noi”*, apți să devină cadre comuniste. Sub khmerii roșii*, în închisoarea de la Tuol Sleng, peste 15 000 de deținuți, de multe ori membri de partid - inclusiv copii de cincisprezece ani - sunt torturați până când „mărturisesc” crime
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
adecvată procesului de comunicare umană. Se uită că Shannon se gîndea în principal la transmiterea și la obținerea semnalelor electronice"39. Behaviorismul "uita" această "nuanță": Humphrey, F.H. Allport, Holt, mai tîrziu Hull, cu sau fără intenție, se înscriu în schema pavloviană a declicului care provoacă o reacție, determinîndu-ne să considerăm că destinatarul este întotdeauna sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
au fost inițiate de societatea civilă încă de acum șaisprezece ani, fără a avea totuși, la vremea respectivă, ecou în rândul unei populații asupra căreia lavajul cerebral izbutise într-o formă rafinată. O populație care fusese dresată și care reacționa pavlovian, temătoare față de orice ar fi scos-o din pasivitate, comoditate, orbire. Or, astăzi, acțiunile și inițiativele legate de astfel de lucruri sunt fremătătoare și chiar abundă în chip benefic: mă refer la crearea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
amoral să se afirme că toți am suferit. Dimpotrivă, nu toți am suferit: a existat o delimitare destul de exactă între lumea călăilor și cea a victimelor. Chiar dacă România a fost „piteștizată” insidios până în 1989, chiar dacă populația a fost teleghidată aproape pavlovian, scontându-se pe reacțiile sale de obediență și conformism, chiar dacă a existat destul cenușiu, nu doar alb și negru, totuși barierele între bine și rău au funcționat. Pentru cine nu înțelege acest lucru, este de ajuns să facă o vizită
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în rândul populației, intimidarea acesteia și administrarea fricii în mod ramificat și procentual. Securitatea a apelat la brutalitate fizică extremă în prima etapă a funcționării sale (1948-1964), optând apoi, în a doua perioadă (1964-1989), pentru o formă insidioasă de persuasiune pavloviană, chiar dacă și în această perioadă au mai existat destule cazuri de agresiune fizică asupra opozanților regimului comunist. Dacă în prima etapă au fost majoritari securiștii „lumpenproletari” - mercenari, unii analfabeți, activând ca schingiuitori frenetici (p. 137) -, cea de-a doua etapă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
El realizează un portret antropologic al securistului: și asupra acestuia s-a aplicat în comunism strategia de inculcare și implementare a omului nou, prin asfixiere și bombardare politico-ideologică; un al doilea element a fost cultivarea în securiști a unei loialități pavloviene, mecanice, față de regimul comunist; în al treilea rând, securistul generic a fost marcat psihologic de posibilitatea de a deveni el însuși un hăituit în teritoriul fricii care domina în sistemul comunist: securistul era consacrat ca instaurator al terorii, dar putea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
decisivă, individuală, personalizată, pentru libertate, de a avea curaj și de a merge până la capăt, indiferent de umilințe și maltratări, de șantaj și indiferent de riscul de a fi singur într-o lume robotizată și înfrigurată de temeri și reacții pavloviene. Deși a fost exemplar, Vasile Paraschiv refuză sintagma de erou, dintr-o modestie ce-i este caracteristică. Simplitatea și onestitatea alcătuiesc natura sa primordială. Iar ele sunt autentice și înfioară. Lupta mea pentru sindicate libere în România (ediție îngrijită, studiu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]