31,770 matches
-
pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, cu traducerea românească a cuvântului Sf. Ioan Gură de Aur despre educația copiilor, Edit. Deisis, Sibiu, p. 102. 12 Apoi, pipăitul este simțul cel mai primitiv cel mai periculos 101, necesitând o pază duhovnicească mai mare față de celelalte simțuri deoarece e cu neputință să vii la pipăire și să nu săvârșești fapta, de va fi și locația potrivită, pentru că se poate întina cineva trupește prin atingere. Și nimic nu-i mai rău decât
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și cuvântări..., p. 263. 186 Ibidem, p. 389. 187 Columba Stewart, op. cit., p. 141. 188 Ibidem, p. 124. 189 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 190 Columba Stewart, op. cit., p. 142. 191 Ibidem, p. 143. 192 Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri. Carte sfătuitoare pentru paza celor cinci simțuri, a nălucirii și a inimii și care sunt îndulcirile duhovnicești și chiar ale minții, în colecția Comorile pustiei vol. 35, Edit. Anastasia, București, 1992, p. 73. 193 Sf. Ioan Scărarul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
389. 187 Columba Stewart, op. cit., p. 141. 188 Ibidem, p. 124. 189 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 190 Columba Stewart, op. cit., p. 142. 191 Ibidem, p. 143. 192 Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri. Carte sfătuitoare pentru paza celor cinci simțuri, a nălucirii și a inimii și care sunt îndulcirile duhovnicești și chiar ale minții, în colecția Comorile pustiei vol. 35, Edit. Anastasia, București, 1992, p. 73. 193 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312. 194 Georges Habra, op.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
înaintea unei scamatorii, îmbrobodind nepermis de mult Natura. Contrar țărăncii siberiene în târlici, de lângă mine, de care am mai scris, cum ședeam la rând, și care bătea mătănii grele, ortodoxe, până la pământ, înaintea mumiei de sub sticlă, până ce ofițerii respectivi cu paza interveniră... Cu Napoleon, fusese altceva. La mijloc era fraza lui Tolstoi, rostită în 1857, la Paris, când ajunsese întâia oară în fața mormântului imperial: "Oribilă, zeificarea acestui scelerat!" Precum și celelalte cuvinte ce se adaugă portretului făcut în Război și pace: "Napoleon
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
asonanțe. Așa se vede maimarele poet poliglob. Lasă tu plug, lasă brazdă, lasă gunoiul s-ajungă până la treptele de sus ale Guvernului (dacă nu le-a și urcat deja și pe astea) și te călătorește - cu teamă, cu frică, cu pază. Paza - doar pe ea din toate relele - o plătim și prețăluim noi, ăștilalți. Tot noi, zilnic/silnic. Ca altădată, în ev prerevoluționar. Nu-i așa? Ne întoarcem la moluste, la viermi ne ducem. N-avem a măsura stricăciunea dinlăuntru. Măsurătoarea
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
Așa se vede maimarele poet poliglob. Lasă tu plug, lasă brazdă, lasă gunoiul s-ajungă până la treptele de sus ale Guvernului (dacă nu le-a și urcat deja și pe astea) și te călătorește - cu teamă, cu frică, cu pază. Paza - doar pe ea din toate relele - o plătim și prețăluim noi, ăștilalți. Tot noi, zilnic/silnic. Ca altădată, în ev prerevoluționar. Nu-i așa? Ne întoarcem la moluste, la viermi ne ducem. N-avem a măsura stricăciunea dinlăuntru. Măsurătoarea o
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
răspuns, Cînd, fatal, de întristare Tot poporul e pătruns. Faceți nou să fie cîntul, Nu mai stați cu capu-n jos: Că-l va naște iar pămîntul, Cum l-a tot născut vîrtos. Linkeu Nu-s eu pus aici de pază, De plăcere să stau sus; Mă amenință o groază Din al lumii-afund, nespus! Cum țîșnește-o vîlvătaie, Văd prin noaptea grea din tei; Tot mai tare dă bătaie Vîntul în suflarea ei. Ah, ia foc bordeiul iute, Mucegaiul și el arde
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Emil Brumaru Ne aibă octombrie-n pază Și-n brume. Mă lasă să-ți spun, Topit pe vecie-n amiază, Ce cald e sub iepuri acum Și cum se preling în drezine Picherii pe linii adînci. Ne aibă octombrie-n line Uleiuri. Ci nu vreau să plîngi
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9137_a_10462]
-
maicilor Te acopereau cu zîmbetul lor de lapte și mieii din jurul Ierusalimului cu subțiratecul lor glas te fereau și ei de mulțimea zgomotoasă. Prea zgomotoasă. Cele cîteva rînduri de haine puse pe spinarea asinei îți aminteau de ucenicii tăi, de paza cuvintelor și a gîndului Tău în inimile lor. De frageda iarbă de sub tălpile lui Ioan la Iordan. De foișorul ce unea cerul cu pămîntul în acea înserare a Cinei cele de taină. Cînd tot Erai taina. Cînd cerul și pămîntul
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
știut tu umbra mea repetată prin porțile umerilor tăi nenăscuți îmi car sacii cu moarte uscată. T: M-am uitat în foc și-am văzut genele tale privindu-mă moartea însăși e o împărăție cu lacătele mereu descuite și fără pază până la tine oasele mele nu se țeseau nici cât pulberea drumului într-o zi albă eu voi fi tu într-o zi neagră eu voi fi eu. D: Adu-ți aminte rostirile vechi: Și spune mormântului Ťtu ești tatăl meu
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
Precupeții Vechi, Smeului și Câmpului - "muscali cu cauciuc", cum le zice Caragiale, din pricina gumilasticului montat pe roțile trăsurilor, ca să nu zdrăngăne pe macadam. O vreme s-a mai potolit, bând cu măsură și mai atent la marțafoaiele cărate la hogeac. Paza bună trece primejdia grea. Drept e că, între timp, o mai pățise cu o doamnă onorabilă, scoasă la pădure de nașul ce-o cununase cu un an în urmă, într-o noapte, când finul, bătrâior, plecase cu treburi la conac
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
a patru hidalgo în boema Lisabonei, în stranie coincidență cu ŤCraii de Curtea-Vecheť. Cei doi intră o vreme într-o strânsă relație, care înseamnă de fapt folosirea lui Mateiu de către diplomat în rezolvarea celor mai diverse probleme ale misiunii, de la paza sediului acesteia, la activități protocolare; când Brederode moștenește titlul de conte da Cunha în 1923, Mateiu îi remaniază blazonul, fapt pentru care primește promisiunea de medaliere cu ŤMarea Cruce a lui Christť, importantă decorație a Portugaliei. Aristocratul plenipotențiar, neîntrecut în
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
cu propria noastră voință, nimeni n-ar putea să ne arunce în pierzare. Iar cel ce se lasă amăgit așa lesne ca Eva, sau precum Cain, acela de dinainte trebuie să fi fost ușuratic la minte și nu cu destulă pază asupra sa, căci Satana n-ar fi avut atâta putere dacă sufletul ar fi fost privighetor și cu îngrijire de mântuirea sa”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
poftă rea ; iară dacă am zămislit-o atunci să înăbușim în noi sămânța cea rea. Dacă însă și la aceasta am fost leneși, atunci, îndată ce păcatul s-a arătat în faptă, să-l omorâm prin mărturisire și lacrimi și prin paza asupra noastră înșine. Căci nimic nu este pentru păcat așa de omorâtor ca pâra asupra noastră înșine și osândirea de noi înșine, unită cu pocăința și cu lacrimile. De aceea osândește păcatul tău, și te vei libera de o grea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la mersul la școala și la întâlnirile cu părinții. Este înspăimântător gândul că „vedetele" pot avea o viață familială atât de comună. Mai ales că până și viața aceasta exclusivistă, împăienjenită în coconul de siguranță al câinilor și sistemelor de pază, poate fi amenințată. IMPERIAL BEDROOMS Less Than Zero își găsește continuarea 20 de ani mai târziu. Ultima carte a lui Bret Easton Ellis, Imperial Bedrooms, continuă firul vieții personajelor din romanul de debut 25 de ani mai târziu. Îl regăsim
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
nici unul din dumnezeieștii părinți de odinioară<footnote Ibidem, p. 322 footnote>. Această nouă explicație este adresată celor ce au lucrat în el (în raiul dumnezeiesc - n.n.) și au păzit porunca sau, după ce au căzut, au reluat lucrarea în el și paza lui<footnote Ibidem. footnote>. Întâlnim aici o idee a Sfântului Maxim Mărturisitorul care precizează că omul este nu lumea mică, ci lumea mare, pentru că el cuprinde lumea văzută în sine prin cugetare. Deci în această lume mare sădește Dumnezeu un
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
liber. După primii pași, a fost împușcat în spate. Și, pentru că nu murise, încă, i s-a înfipt baioneta în inimă. Familiei îndoliate nu i s-a permis să-i ridice cadavrul, pe care Securitatea l-a mai ținut sub pază încă două zile, fiind înmormântat creștinește abia pe 6 februarie 1950. În epoca, certificatele de deces menționau și cauza decesului, dar pentru tânărul care nu împlinise 27 de ani s-a evitat completarea acestei rubrici în registrul de stare civilă
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
dacă voiam”, se lăuda Voicu. Revoluționar dintr-o minciună Mihai Voicu este personajul care a pătruns în sediul Televiziunii Române, pe 22 decembrie 1989, spunând că e securist. Din povestirile sale dar și ale martorilor acelui eveniment, Voicu a trecut de paza militară spunând că este fost ofițer de Securitate. A pătruns în clădire spunând că vrea să deschidă Televiziunea și să vorbească populației. A vrut să devină liderul revoluționarilor dar acțiunea sa a fost dejucată de apariția grupului condus de Ion
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
ca orice sacrilegiu, atrage după sine sancțiunea divină. O dilemă istorică: dans roman sau dans tracic? Originea Călușarilor este atribuită - după o documentație insuficient contextualizată, după părerea mea - romanilor și ar constitui manifestarea ritualică a unei vechi unități militare de pază, instituită de Numa Pompilius (753 î.Hr. - 673 î.Hr.), al doilea rege legendar al Romei. Unitatea fusese constituită pentru paza celor 12 scuturi (ancilia), dintre care unul era cel al lui Marte, simbolul puterii militare romane. Acești Salii Palatini („Săltăreții Palatini
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
atribuită - după o documentație insuficient contextualizată, după părerea mea - romanilor și ar constitui manifestarea ritualică a unei vechi unități militare de pază, instituită de Numa Pompilius (753 î.Hr. - 673 î.Hr.), al doilea rege legendar al Romei. Unitatea fusese constituită pentru paza celor 12 scuturi (ancilia), dintre care unul era cel al lui Marte, simbolul puterii militare romane. Acești Salii Palatini („Săltăreții Palatini”, denumire de la Dealul Palatin, unde se găsea sanctuarul) erau, de fapt, preoți ai lui Marte. În fiecare an, la
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
dar niciun cuvânt despre cel care se stinsese, despre Eminentul Om de Știință, cel mai mare istoric al românilor și românității! Așa apreciază șleahta care conduce tot ce mișcă în România! Dumnezeu să-l ierte și să-l aibă în pază. Îl plâng din suflet. S-a mutat în Veșnicie asemenea unui apostol - Prof. Zoe Bratu Cu adâncă smerenie, ne înclinăm în fața celui ce a fost marele iubitor de Adevăr Istoric, Profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu. Nicolae Bălcescu ne spunea că
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
izbîndă. Succesul era și mai mare în cazul unor reacții în lanț, cînd păcălitul îi antrena în mișcare și pe alții, devenind fără voie aliatul studenților; hazul atunci devenea exploziv. într-o zi, pentru a restabili ordinea, un om de pază a fost instalat provizoriu în dreptul ușilor turnante. Ulterior, o măsură mai radicală va fi transformarea poștei în muzeu și introducerea unor uși de tip clasic. Dar Cazimir terminase de mult facultatea, iar vina lui fusese prescrisă. Că zburdălniciile inocente puteau
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
silnic, spre o lume a lui ca și cum, inventată, dar alimentată mereu de obsesia “realului”: “când mă trezesc dimineața / înainte ca lumina / să-mi taie ochiul în două /pe clișeul negru și compact / apare imaginea ta / ca un un câine de pază al somnului”. Imaginația înlocuiește “trupul” (“ce ușor mă pot lipsi / de trupul tău / când îl pot inventa”), dar și, din “locul unde totul e literatură”, poate avea loc și mișcarea inversă - “și deodată litere liliachii / se așează pe lucruri / ca
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
cu mormanele de căcat pe care locuitorii Capitalei înțelegeau să le plaseze drept indicatoare circulatorii alternative. Hăul canalelor își căsca prăpăstiile pas cu pas; oraș ciumat din proprie inițativă, picurîndu-și puroaiele de jos în sus, oraș al cariatidelor puse de pază la umblători. Atunci cînd o umblătoare erea întreg orașul. Atunci cînd dîrele de pișat descriau hărț incredibile pe resturile de caldarîm. Atunci cînd nevoile tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
indiferent care ministru se plimba pe la indiferent care minister. Avea, cum s-ar zice, iarba fiarelor. Sorana Gurian, epava care, în 1937, murea de foame, de frig, de singurătate, devenise dintr-odată o personalitate. Era elegantă, avea un cîine de pază și oferea ceaiuri la care veneau gazetari turci, italieni, germani, englezi, americani, francezi, dar nu și sovietici. Încercase să intre funcționară la agenția «Tass» fie și fără salariu -, dar fusese refuzată. Izbutise totuși să cunoască pe tovarășul Șaroff, fostul conducător
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]