5,114 matches
-
o imagine asupra Francezului (homo gallicus), despre care minți pripite spun o grămadă de nerozii! Eu am avut foarte bune contacte cu acești oameni, mai cu seamă în ultimul din cele aproape trei decenii petrecute printre ei. Mai eram încă paznic în parkingul subteran parizian, când o împrejurare favorabilă mi-a schimbat viața. În 1979, mon excellente-ex-seconde-épouse a ratat oralul agregației, dar a ieșit prima în concursul pentru un post de attaché d'administration la Ministčre de la Défense! Trei ani mai
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
în administrativ a trezorierului care, etimologic, semnifică pe omul ce a primit în grijă o comoară. O varietate de comoară sunt și banii publici în sumă foarte mare („sute de mii”, „milioane”) dați pe mâna lui Anghelache. Casierul este mânuitor, paznic și păstrător de valori cu care se află în contact direct, nu un intermediar, un vehiculant de substitute abstracte ale valorii (acte, hârtii, documente) precum funcționarul. Din acest motiv, psihologiile lor diferă fundamental. Dacă ținem neapărat să întrezărim silueta lui
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
psihologiile lor diferă fundamental. Dacă ținem neapărat să întrezărim silueta lui Anghelache printre personajele lui Kafka, el nu se va găsi vreodată în preajma lui K., nici acela din Procesul, nici cel din bruioanele romanului, ci undeva, În fața legii, dimpreună cu Paznicul cu care este cosangvin. A-l înseria comod pe eroul lui Caragiale între funcționarii dependenți, în actele și deciziile lor vitale, de capricii ierarhice sau de cutume birocratice este o dovadă de superficialitate: nu în exterior, ci doar înlăuntrul său
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
iar în plus Fondul Lafayette, adunat de la elevi, a făcut posibilă începerea lucrărilor de reamenajare a reședinței regale de la Versailles. După primele explozii de entuziasm, a existat o anumită îngrijorare în rîndul funcționarilor guvernamentali - poștași, inspectori, miriade de slujbași mărunți, paznicii toaletelor publice, gărzile monumentelor naționale, inspectorii vamali și cei ai inspectorilor - care, gîndindu-se mai bine, s-au temut cu toții că li s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
această operă nu sunt roluri secundare chiar dacă implicarea lor în dramaturgia muzicală este redusă. Personalitatea vocală trebuie să însuflețească fiecare replică. Deci, cele mai bune roluri: Ecaterina Țuțu - Sfinxul, Pompei Hărășteanu - Phorbas, Horia Sandu - Tirezias, Aura Twarovska - Jocasta, Mihnea Lamatic - Paznicul, Marian Someșan - Păstorul, Adriana Alexandru - Meropa, Simona Neagu - Antigona. Opera Română a pus la lucru tot ce avea mai potrivit. “Last but not least”: Corul. El este personaj multiplu, poporul însuflețind în replică această poveste uluitoare pe care o trăiește
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
de rușine aici nu mai pot, Cu toții se scutură,-și leapădă tot Și-s movile albe de giulgiuri. Picioare ezită, sar coapse acum Și toți în mișcări se încurcă; Și zăngăne, zuruie-apoi, ca și cum Bat lemne în ritm de mazurcă. Pe paznic ridicoli acum îl cuprind Și-un hîtru-i șoptește-n urechi, ispitind: ŤHai, du-te și ia un lințoliu!ť El, zis și făcut! și-ndărăt, după uși Sfințite, apoi se salvează. Și luna mai scaldă-n lumină și-acuși Un
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
Și-abia se mai prinde de cripte; Atît de rău semenii nu l-au rănit, Și giulgiul prin aer și-l simte. El zgîlțîie ușa ce-l zvîrle-ndărăt, - metalice cruci pe ea-n sclipăt se văd - Și ce fericire pe paznic! Cămașa și-o vrea și nu stă el defel Și, tot cu mișcări imprudente, Se cațără-așa din crenel în crenel Pe goticul turn cu-ornamente! S-a zis și cu paznicul, vai! ce năuc! Și urcă mereu din ciubuc
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
-n sclipăt se văd - Și ce fericire pe paznic! Cămașa și-o vrea și nu stă el defel Și, tot cu mișcări imprudente, Se cațără-așa din crenel în crenel Pe goticul turn cu-ornamente! S-a zis și cu paznicul, vai! ce năuc! Și urcă mereu din ciubuc în ciubuc, Păianjen cu iuți picioroange. Mai palid tot tremură paznicul sus, Lințoliul l-ar da cu plăcere. Cînd gheare - ah, viața de-acum i s-a dus! - O margine prind cu
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
tot cu mișcări imprudente, Se cațără-așa din crenel în crenel Pe goticul turn cu-ornamente! S-a zis și cu paznicul, vai! ce năuc! Și urcă mereu din ciubuc în ciubuc, Păianjen cu iuți picioroange. Mai palid tot tremură paznicul sus, Lințoliul l-ar da cu plăcere. Cînd gheare - ah, viața de-acum i s-a dus! - O margine prind cu putere. Se-ntunecă luna, lumina-a pierit Și clopotul tună de unu cumplit; Jos țăndări scheletul se face. Legendă
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
făcînd tabula rasa din circumstanțele istorice, concrete ale mediului în care și-a desfășurat activitatea, un soi de icoană a dezangajării, bună de scos la ceremonii mai mult ori mai puțin oficiale, la care să se închine cu pitorească evlavie paznicii templului. Și cu toate acestea marele critic s-a simțit dator, cînd astfel de circumstanțe au devenit vădit neprielnice, să-i îndemne pe scriitori și mai ales pe comilitonii săi din domeniul criticii la o atitudine "militantă", "bărbătească". N-a
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
ea) consideră că luciditatea cu care sunt evaluate cercetările critice având drept obiect literatura română din timpul comunismului sunt "lamentații cu iz de văicăreala cronicăreasca". (lamentații cu iz de văicăreala... asta da, tautologie!). Pe scurt, A.C. , cu vocația să de paznic de sarcofag, încearcă să înmormânteze o dezbatere prea importantă și cu prea multe ecouri ca să încapă în spațiul expeditiv-persiflator pe care i-l rezervă revista Timpul. Cand nu poți organiza pe cont propriu o discuție nu-ți rămâne decât să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
vom înlocui formula abstractă "puterea" cu denumirea aleasă de Machiavel, "principele", vom reduce confruntarea la o luptă între doi combatanți comparabili. "Principele" este înzestrat cu o anumită cantitate de putere politică (poate fi vorba de un ministru sau de un paznic de închisoare); celălalt, scriitorul, este înzestrat și el, într-un grad de asemenea variabil, cu o incontestabilă forță spirituală. Acești doi poli sunt legați între ei printr-un dublu curent de fascinație și de teamă, atât de intens și de
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de ,paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: , Fie că își dau ori nu seama, cei care se revoltă astăzi împotriva dezbaterilor asupra lui G. Călinescu - sau asupra lui Arghezi, a lui Marin Preda ori a
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de "paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: " Fie că își dau ori nu seama, cei care se revoltă astăzi împotriva dezbaterilor asupra lui G. Călinescu - sau asupra lui Arghezi, a lui Marin Preda ori a
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
și Ceaikovski. Uneori sunetul diegetic e în priză directă, dar volumul crește și descrește aparent aleator. Imaginea unei femei pe stradă e încețoșată, apoi trece la un focus clar. Al treilea episod e minimalist, paradisul e un crâng. Are și paznici: marina americană. În acest mod, Godard subminează întreaga filozofie a raiului, dar întărește ideea de graniță dintre cele trei nivele: paradisul nu e un loc sigur, drama cărnii nu încetează nici acolo. Acest film e de-a dreptul simplu ca
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
instituite de cetate conduce la distrugerea statului, îi va explica Socrate elevului său Criton; de altminteri atât de puternic era pătruns filozoful atenian de supremația legilor, încât refuză propunerea discipolilor săi de a fugi din Atena - ei îl corupseseră pe paznicul închisorii unde Socrate era deținut - și acceptă cu seninătate verdictul pronunțat împotriva sa conform legilor cetății - prozopopeea legilor din dialogul lui Platon Criton este una din cele mai frumoase pagini ale literaturii europene. În dialogul Menexenos, Platon consideră că superioritatea
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
descumpăniți, căci chemarea la violență era transmisă de un moșneag care tremura fără putere, dar se încăpățâna să ațâțe pe cei cu bastoane, tânjind parcă să fie azvârlit în carceră. Păstrând un calm suveran, de Gaulle i-a potolit pe paznici rostind formula care va deveni faimoasă: „un Voltaire nu poate fi arestat!”. Era inclus, desigur, un aspect de tragedie în degringolada minții excepționale, hărăzită să facă minuni și totuși neputincioasă să spargă schemele unui dogmatism. A uimit pe toată lumea gafa
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
noiembrie 1982 până în septembrie 1990. În mod curios, aceste lungi perioade sunt trecute cu vederea de românii care vorbesc, și chiar scriu, despre mine, ei rămânând fascinați de cei opt ani și jumătate (martie 1974 - septembrie 1982) cât am fost paznic într-un parking subteran... Am bine în minte (și în sertare, ca fișe salariale) toate aceste slujbe. Prin 1995, Casa Națională a Asistenței la Bătrânețe (CNAV) mi-a trimis un mesaj îndemnându-mă să-mi procur toate documentele pe baza
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
cu gura deschisă la o glumă a lui Quarles și cerul aproape alb al gurii ei îi reamintește brusc de albul din gurile lacom căscate ale crocodililor pe care-i văzuse în India, în grădina zoologică din Jaipur, cînd un paznic le arunca bucăți de carne crudă. Asociația de idei a cărei "victimă" e Quarles e de fapt o mușcătoare alegorie. Interesant, ideea de "victimă" trebuie luată în sensul cel mai literal, tocmai pentru a da naștere alegoriei. I-am sugerat
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
mamă/ Alături Magdalena, În lunga ei maramă/ Țipa văzând urgia ..." Preotul basarabean Alexe Mateevici apoteozează minunea și lumina sfintei Învieri În poezia "Hristos a Înviat". "Lumini lucesc la gura mormântului deschis/ Întunecimea piere o clipa-n toată firea .../ Hristos Învie !... Paznici, să fie vouă vis/ Lumina vă orbește, v-a Înlemnit uimirea./ Lumina din lumina cerescului cuprins/ Lucește-acum pe chipu-I. Îl-nalță biruința./ Și, lepădând pământul Îl lasă foc nestins/ Pe calea mântuirii ; nădejdea și credința./ Cu moartea Sa pe
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Una dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a fostului patron armean reîntors la București, În livada de lângă fabrica sa, unde strânge nuci pentru a Începe o nouă ”afacere”, căci glasul sângelui nu poate fi Învins. Recunoscut de paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron), Hartin continuă să strângă din nucile pe care le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a fostului patron armean reîntors la București, În livada de lângă fabrica sa, unde strânge nuci pentru a Începe o nouă ”afacere”, căci glasul sângelui nu poate fi Învins. Recunoscut de paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron), Hartin continuă să strângă din nucile pe care le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
proporțiile industriei noastre”, a spus Earl Wilkinson, director executiv și președinte al INMA. - “Media socială nu transformă doar camerele de știri, transformă însăși esența societății”, a declarat Riyaad Minty, conducătorul departamentului de media socială de la Al Jazeera. “Nu mai suntem paznicii porților și trebuie să înțelegem această schimbare dacă dorim să îi dăm un sens.” Al 65-lea Congres mondial al ziarelor, al 20-lea Forum mondial al editorilor și al 23-lea Forum mondial de publicitate media se va desfășura
Congresul mondial al publicaţiilor [Corola-blog/BlogPost/93840_a_95132]
-
pantă, aparținându-i unui popă pe care, de altfel, nu-l văzusem niciodată la chip; în fiecare vară și toamnă, vandalizam împreună cu alți potlogari de teapa mea respectiva grădină, furând pe rupte caise, cireșe, vișine, dude, mere, pere, nuci, în timp ce paznicul grădinii ne fugărea și ne lua la trei păzește). Altfel, însă, povestea mea preferată era Sindbad Marinarul. Îl puneam pe Maharajah să mi-o spună nu doar de sute de ori, dar și pe voci diferite: cu glas subțire sau
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
scurt pe doi arde în aceleași secunde și cîteodată periculoasa și soioasa mare neagră și superalbastra și veșnic strălucitoarea mediterana arde și caiafa și ana arde deodată și apa vieții și apa morții ard și deștepții și idioții ard și paznicii și hoții scurt pe doi pupăza din tei înghite teiul și teiul explodează infernal mai ceva decît bombele zvîrlite peste hiroșima în celălalt veac și ion creangă tot nu se oprește din rîsul lui genial rîs fără limite fără leac
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]