281 matches
-
să rămână pe veci în memoria multora. Din amuzament și din dorința de a ieși din rând cu ceva năstrușnic și haios, Nichi Stelescu simulase furtul miresei și își recrutase o ceată întreagă de vornicei, care se duseră s-o pețească pe fată, pe versuri parodice născocite de el cu acest prilej. Hazul fusese amplificat și de faptul că nu toata lumea pricepuse cum devine treaba cu furtul miresei și nici povestea cu studenții lălăind la fereastră în zdrăngănit de tigăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ale mării locuia o preafrumoasă prințesă. Pe această prințesă o văzu în vis un prinț, tânăr și frumos ca și ea. Cei doi se potriveau de minune, și prințul pe loc se îndrăgosti de ea. Porni la drum să o pețească cum se cuvine. Însă cum aceasta nu avea părinți, prințul nu avea cui să o ceară. Își luă atunci cu el un prieten, un lup negru, singuratic cu care se împrieteni cu câțiva ani în urmă, pe care îl rugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
asupra lor. Mă Îndoiesc că vor fi lăsați măcar o clipă singuri, nici ca să zică un „Ave Maria“, darămite să-și șoptească vorbe dulci... Întorcându-mă acasă, mi s-a năzărit Începutul unui sonet: Veni Wales, pe infantă s-o pețească, năzuind la mâna ei regească, biet leopard neștiind că pentru-acel odor nu Îndrăzneț se cade-a fi, ci răbdător. Cum ți se pare? Álvaro de la Marca Îl privi Întrebător pe Alatriste, care abia dacă zâmbea, amuzat și prudent, ferindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
decât niște ochi albaștri și un păr auriu Împodobit cu pene și pietre scumpe, zice-se că s-ar fi Îndrăgostit lulea de infanta noastră. Și așa o fi fost, probabil, fiindcă În următoarele cinci luni a rămas la Madrid, pețind-o și răspețind-o, pe când regele Îl cinstea ca pe un frate, iar contele de Olivares Îl tot amâna și-l ducea cu zăhărelul, cu cea mai aleasă diplomație din câte se pot Închipui. Partea bună a fost că, atâta timp cât au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
lui negre, pe treptele peronului care dădea în gară. A trecut în fugă pe lîngă el și nu s-a oprit decît în biroul impiegatului. Se temea de bărbații îmbrăcați în negru. Îi aminteau de preoții care veniseră să o pețească, dar și mai mult îi aduceau aminte de coșmarurile că mama ei se întorsese acasă. Șeful gării o aștepta, să deschidă împreună casieria, fiecare cu cheia lui. Cînd a văzut-o, i-a spus că n-ar fi trebuit să
Ochi fumurii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7168_a_8493]
-
îmbrăcat” într-un veșmânt mai recent tradiții arhaice: zoroastriene, arabe, indiene, chineze. Chiar și cei care au citit numai basme românești, în copilărie, vor tresări recunoscând personaje, întâmplări, clișee familiare. De pildă, în Feciorul săracului și prințesa, voinicul plecat să pețească fata șahului e ajutat de padișahul furnicilor cu mulțimile lui (recunoscătoare că nu li s-a făcut vreun rău) să treacă „proba meiului”, strângând în timp record meiul aruncat pe jos; sau de tovarăși năzdrăvani precum Fiara-de-Gheață (care răcorește odaia
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
intervin și unele mitologice sau imaginate (pasărea Simorgh și puii ei, diverse feluri de balauri, șerpi și papagali vizionari -vorbitori etc.) Vulpea e însă cel mai simpatic și inteligent personaj, de câte ori apare acaparează prim-planul. Merge la padișah și-i pețește fata pentru voinic („- Îndrăznește, vulpe! Ce vânt te-aduce? - Am venit cu o treabă, răspunse vulpea. Mi-e teamă însă să nu-mi pierd capul dacă voi spune. - N-ai să pățești nimic, o liniști padișahul, vorbește! - Am venit să
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
pentru voinic („- Îndrăznește, vulpe! Ce vânt te-aduce? - Am venit cu o treabă, răspunse vulpea. Mi-e teamă însă să nu-mi pierd capul dacă voi spune. - N-ai să pățești nimic, o liniști padișahul, vorbește! - Am venit să-ți pețesc fata. - Dar nu-i nimic rău în asta, nu e cum crezi tu, mărturisi padișahul. Sunt gata să ți-o dau pe prințesă chiar de o sută de ori”). Tot vulpea păcălește o vrăjitoare, luându-i averile pentru voinic: „- A
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
tocmai pentru că nu a știut cum să le cucerească. Adolescentele din ziua de azi sunt pretențioase și nu se mulțumesc cu o strângere de mână romantică. Viitoarele mirese plănuiesc ele nunta în cel mai mic amănunt, fără să fi fost pețite și uneori fără să-i întrebe pe viitorii miri ce-și doresc la marele eveniment. Lumea s-a schimbat. Probabil că dacă România nu uita de sărbătoarea tradițională din 24 februarie, nu s-ar fi adoptat Ziua Îndrăgostiților de la americani
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96772_a_98064]
-
tocmai pentru că nu a știut cum să le cucerească. Adolescentele din ziua de azi sunt pretențioase și nu se mulțumesc cu o strângere de mână romantică. Viitoarele mirese plănuiesc ele nunta în cel mai mic amănunt, fără să fi fost pețite și uneori fără să-i întrebe pe viitorii miri ce-și doresc la marele eveniment. Lumea s-a schimbat. Probabil că dacă România nu uita de sărbătoarea tradițională din 24 februarie, nu s-ar fi adoptat Ziua Îndrăgostiților de la americani
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96774_a_98066]
-
șoptiră cuvinte de amor presărate cu sărutări pătimașe. - Câte orașe din țară și de peste hotare am colindat ca să te găsesc, floarea vieții mele, și tu îmi apăruși în calea destinului pe neașteptate într-o noapte înstelată!? - Câți crai m-au pețit de la Constanța la Constantinopol, de la Moscova la Atena, dar niciunul nu mi-a dat fiorii și plăcerea dragostei, așa cum o faci tu! - îi mărturisi Margareta. Spre dimineață se retraseră în camera de hotel a băiatului și cuprinși în mrejele amorului
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DRAGOBETE - DRAGOSTEA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului aș vrea o floare să-ți pețesc Iubito, dacă s-ar putea, Eu scut spre lumi să-ți fiu, aș vrea. Când nori privirea îți umbresc, Aș vrea o floare să-ți pețesc. Apoi s-o pun să-ți fie-aproape Sărut pe mână și pe pleoape. Și
DRAGOSTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382415_a_383744]
-
1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului aș vrea o floare să-ți pețesc Iubito, dacă s-ar putea, Eu scut spre lumi să-ți fiu, aș vrea. Când nori privirea îți umbresc, Aș vrea o floare să-ți pețesc. Apoi s-o pun să-ți fie-aproape Sărut pe mână și pe pleoape. Și ca descânt să te feresc De cei ce vraja-ți risipesc. Din ea vor răsări agale, Puteri ce țintuiesc pe cale, Pe toți acei ce clevetesc Povești
DRAGOSTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382415_a_383744]
-
vraja-ți risipesc. Din ea vor răsări agale, Puteri ce țintuiesc pe cale, Pe toți acei ce clevetesc Povești ce-n suflet te rănesc. Apoi voi pune-al meu amor Ca pavăză și ajutor. Și-aș vrea iar floarea să-ți pețesc Când nori privirea îți umbresc. *** odrasle muguri privirea lunecă-n tăcere și să-ndrăznesc parcă îmbie să îți răsfir ca adiere cosița lungă arămie să nu te temi când mâini pe coapse ți-oi așeza întâi ușor căci ele fi
DRAGOSTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382415_a_383744]
-
seara asta mergem la logodnă, se însoară Gicu, te iau și pe tine, să fii cuminte, ai înțeles? A venit bunicul împreună cu bunica, nenea Gicu, unchiul meu și împreună cu părinții mei, am plecat spre casa fetei, ce urma a fi pețită. Bunicul avea o damigeană de o vadră plină cu vin, iar tata o damigeană cu țuică de cinci litri. Bunica, într-o traistă de cânepă, avea înfășurat într-un ștergar, din in țesut în casă, doi cozonaci uriași, crescuți încă
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
Lisăndrina, mama fetei, deși în toamnă îmi trăsese o chelfăneală soră cu moartea, pentru furtul unui ciorchine de strugure și ăla acru, din grădina ei. Tatăl fetei , Florea, a primit vasele cu băutură, iar Maria, fata ce urma a fi pețită, a luat cozonacii de la bunica. Am fost invitați să luăm loc la masă, dar mai întâi am dat jos din hainele grele de iarnă, în soba cu vatra joasă, ardea focul, în casă era plăcut, mirosea a busuioc și cozonaci
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
mlădioasă, delicată... Asperă doar de poză cu unii, prin glas domol încearcă să-mi tălmăcească mie acolo un nimic ce-i dă de furcă în viață sau în scris... -În fine, ești înamorat, dar ce vrei de la mine? S-o pețesc? strigă-ncurcat Juniorul, temându-se parcă. -Să-ți amintești de ea, când vorbim să o vezi cum eu nu pot! -Îmi furnizezi un pont? -Mi-e tare dragă! Și-mi face trebuință s-o văd mereu, s-o protejez, s-o bucur
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NOAPTEA DINAINTEA ZILEI Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mă tot pețesc trăsurile vacante cînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferi și simt femei, prin jur, mergînd pe poante, și toți nebunii lumii îmi par teferi. Eu le răspund candid că nu-s acasă. Mă înțeleg muscalii, și se-nchină. Dar sus
NOAPTEA DINAINTEA ZILEI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383071_a_384400]
-
rămas colindător nebun,Ce printre flori, prin valea unei plîngeri,Trag după mine fulgii care-apun.E o beție-n anotimp și-n ... XXIII. NOAPTEA DINAINTEA ZILEI, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. Mă tot pețesc trăsurile vacante cînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferi și simt femei, prin jur, mergînd pe poante, și toți nebunii lumii îmi par teferi. Eu le răspund candid că nu-s acasă. Mă înțeleg muscalii, și se-nchină. Dar sus
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
blond, din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd s-or trezi la viață cerșetorii, eu voi dormi în pijama scrobită, și vor crăpa deasupra noastră zorii ca niște ouă sfîrîind pe-o plită. Citește mai mult Mă tot pețesc trăsurile vacantecînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferiși simt femei, prin jur, mergînd pe poante,și toți nebunii lumii îmi par teferi.Eu le răspund candid că nu-s acasă.Mă înțeleg muscalii, și se-nchină.Dar sus, în felinar
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
tărie, sub licărul feeric Al aurei divine, pornirea-mi de rebel Mi-o schimbă Dumnezeul în aurit inel. Cu fiecare noapte îmi redevii mireasă, Din depărtarea vremii, cu voia ta aleasă. Când se îngână zorii, strivit în așternut, Te mai pețesc odată cu ultimul sărut. *** Referință Bibliografică: Mireasă-n fiecare noapte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383321_a_384650]
-
spuse Ieși una mai în față ( Cea care a făcut soborul și-avea mintea mai isteață) Și s-apropie de masă Cu smerită închinare: - Luminate Sfinte Petru, Noi venim cu o rugare, C-am rămas nemăritate, Nimenea nu ne-a pețit Și suntem biete-amărâte Și cu sufletul jelit. - Ce rugare? zise sfântul, Spuneți-o, fără sfială Și de s-o putea, om face-o Fără de vreo târguială. - Păi am vrea, am vrea Prea Sfinte, Spuse ea îmbujorată, Ca să ne pețim bărbații
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
a pețit Și suntem biete-amărâte Și cu sufletul jelit. - Ce rugare? zise sfântul, Spuneți-o, fără sfială Și de s-o putea, om face-o Fără de vreo târguială. - Păi am vrea, am vrea Prea Sfinte, Spuse ea îmbujorată, Ca să ne pețim bărbații, Într-un an, măcar odată! La această mare vorbă Lumea toat-a amuțit, Numai Sfântu-nvârtea cheia De la Porți și-a mustăcit: - Fie! a răspuns el, hâtrul, Vă fac o favoare vouă: Să pețiți, iaca, bărbații Doar în faur, douăș’nouă
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
Prea Sfinte, Spuse ea îmbujorată, Ca să ne pețim bărbații, Într-un an, măcar odată! La această mare vorbă Lumea toat-a amuțit, Numai Sfântu-nvârtea cheia De la Porți și-a mustăcit: - Fie! a răspuns el, hâtrul, Vă fac o favoare vouă: Să pețiți, iaca, bărbații Doar în faur, douăș’nouă! Auzind această veste Fetele s-au bucurat Că de-acum deschisă-i calea De pețit și măritat. Și cu chiote plecară Știrea-n sat să o vestească, Fără ca să stea pe gânduri Și
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
s-au bucurat Că de-acum deschisă-i calea De pețit și măritat. Și cu chiote plecară Știrea-n sat să o vestească, Fără ca să stea pe gânduri Și măcar să socotească, Cum că aprobarea este, ( fără tocmă, fără bani), Să pețească doar odată, Însă doar la patru ani ! Și povestea, ca pe alte, Am scris eu pitit în munți, C-a tot nins de-o săptămână Și-s de tot albiți, cărunți, Precum e și povestariul Ce aici s-a străduit
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]