256 matches
-
o porțiune de țesut colenchimatic. Deși menționate în literatura de specialitate (Briquet, 1943 cf. Metcalfe and Chalk, 1950) nu am observat în scoarța tulpinii, la nici un nivel, prezența de sclereide apărute prin transformarea unor fibre de colenchim. IV.3. Frunza Pețiolul. Conturul secțiunii transversale este semicircular, modificat de două aripi latero adaxiale înguste, pline cu țesut colenchimatic (foto. 58). Epiderma prezintă celule izodiametrice sau ușor alungite tangențial, cu pereții extern și intern mai îngroșați decât ceilalți. Peretele extern este acoperit de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
angular, ca în coastele latero adaxiale. În parenchimul fundamental, de tip meatic, se află trei fascicule conducătoare dispuse pe un arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte scurt, aproape sesili, cu glanda foarte mare, formată din 8 celule secretoare, acoperite de o cuticulă comună. Mezofilul este în cea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Îndepărtarea sâmburilor și decojire Jumătăți Sferturi Fierberea fructelor în sirop de zahar 67 55 0,4 0,45 Gem de prune Îndepărtarea sâmburilor Jumătăți Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 55 0,3 0,15 Gem de revent Separarea pețiolului de frunze Bucăți de 2-3 cm Fierberea pețiolului de revent în sirop de zahar 55 58 0,5 Gem de trandafir Îndepărtarea receptacolului și staminelor Malaxarea petalelor cu ac. citric în proporție de 0,5%, fierberea petalelor în apă cu
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
în sirop de zahar 67 55 0,4 0,45 Gem de prune Îndepărtarea sâmburilor Jumătăți Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 55 0,3 0,15 Gem de revent Separarea pețiolului de frunze Bucăți de 2-3 cm Fierberea pețiolului de revent în sirop de zahar 55 58 0,5 Gem de trandafir Îndepărtarea receptacolului și staminelor Malaxarea petalelor cu ac. citric în proporție de 0,5%, fierberea petalelor în apă cu adaos 12 59 0,5 0,7 97
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
înflorire plantele virotice prezintă un mozaic slab internervurian. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24oC sau în perioadele cu temperaturi sub 10oC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe pețiol. Agentul patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar prin agregare dau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vârf pete hidrozate (verde închis). Țesuturile afectate se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fusariozei, produce o ofilire lentă a celei de a 3-4 frunze de pe tulpină. Ofilirea începe în perioada de înflorire-fructificare și este însoțită de îngălbenirea și necroza limbului frunzelor, în timp ce pețiolul rămâne turgescent. Ofilirea se extinde apoi și în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și pețiolurile, se usucă, pe ele alternând frunzele uscate . În funcție de ritmul ofilirii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și este însoțită de îngălbenirea și necroza limbului frunzelor, în timp ce pețiolul rămâne turgescent. Ofilirea se extinde apoi și în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și pețiolurile, se usucă, pe ele alternând frunzele uscate . În funcție de ritmul ofilirii și uscării, pe plantă se găsesc fructe mici, brune, ce se usucă, în paralel cu fructe mari ce sunt veștede și nu se maturează. Vasele conducătoare sunt brunificate, dar mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile întreg foliajul este brunificat și uscat, putând apărea pete brune alungite chiar și pe pețioluri. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ea a fost semnalată în 1969 la tomatele de seră. Simptome. Agentul patogen poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar, simptomele cele mai evidente apar în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea pețiolului și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei iar restul sunt sănătoase. La o frunză, pot fi atacate mai întâi foliolele de pe o parte a pețiolului apoi atacul se generalizează . Plantele parțial ofilite sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea pețiolului și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei iar restul sunt sănătoase. La o frunză, pot fi atacate mai întâi foliolele de pe o parte a pețiolului apoi atacul se generalizează . Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția agentului este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
evoluția agentului este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. Secțiunea transversală a tulpinii, relevă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se observă și în secțiunile efectuate în pețiolul frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz. Ofilirea este produsă și datorită toxinelor lycomarasmina și acidul fusaric produse de patogen. Acumularea de amoniu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele fețe. Se întâlnesc două tipuri de peri: orizontali, lungi și flexibili care în funcție de desime dau un aspect de pâslos (acoperind în totalitate organul respectiv, iar culoarea acestuia nu se mai poate distinge), pufos (când perii sunt lungi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rari, dând aspectul unei pânze de păianjen); scurți sau erecți, care pot fi rigizi, aspri cu vârfuri recurbate sau fini, catifelați. La majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături sub formă de bășici sau urme de “lovituri de ciocan” (Grasă de Cotnari) etc. 2. Lăstarii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
apreciază în funcție de prezența sau absența unor denivelări ale mezofilului între nervurile 3 și 4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi absentă, numai în zona pețiolului sau generalizată. 4.10. Profilul limbului (cod OIV 074; UPOV 34; IBPRG 6.1.26.) se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi absentă, numai în zona pețiolului sau generalizată. 4.10. Profilul limbului (cod OIV 074; UPOV 34; IBPRG 6.1.26.) se stabilește tot prin secționarea transversală a limbului, dar în zona de mijloc, suprafețele secțiunilor examinate vizual, redau profilul limbului. 4.11. Umflături sau bășici
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG 6.1.41.) se stabilește prin măsurători iar valoarea raportului reprezintă scara de interpretare a datelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]