150 matches
-
creației lui Ioan Slavici. Ion Breazu analizează, pentru început, idilele Scormon, La crucea din sat, Gura satului. Criticul urmărește modul în care evoluează sentimentul de dragoste în aceeași măsură în care este interesat de dezvăluirea caracterelor. Scene "memorabile" ca scena pețitului din nuvela Gura satului sau convenționalitatea de,,un romantism ieftin" a portretului păstorului Miron din același text îi rețin deopotrivă atenția. Acest fin comentator al operei lui Slavici se dovedește a fi, la rândul său, un "bun cunoscător al naturii
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc În cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o Îngrijește 9 luni, până când capul de cal Începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă În pețit la Împăratul Roșu, care-l supune unor probe Înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește cu fata, mărturisindu-i și că are canon de Îndeplinit de la părinți, să fie cap de cal și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Între două familii. În formele lui vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și leagă semnificațiile doar de momentul pețitului, ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și Încearcă s-o descifreze; descifrarea implică un șir de ipostaze
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și fetele mari Împreună cu părinții lor. Timpul căsătoriei poate fi, În concepția poporului, fast sau nefast, după cum indică anumite semne. Sunt zile bune și zile rele, zile fericite și nefericite. Zilele cele mai potrivite, bune și ,,norocoase de pornit În pețit, de logodit și de cununat sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru Încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit tot lucrul câmpului si s-a stors vinul. Câșlegile de iarnă sau cârnilegile sunt perioade menite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește să-și prindă nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și Îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă În pețit unde Îi va cădea săgeata, are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă dintr-o baltă mocirloasă. Le supune pe cele trei soții ale fiilor lui la trei probe, iar cea mai mică s-a dovedit a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit să găsească pă unde ar fi fete de el. El a aflat că Într-o comună, la o babă se află o fată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit să găsească pă unde ar fi fete de el. El a aflat că Într-o comună, la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai Întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba Îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, Îi pune capul În țapa de la gard, pentru că gardul babei era făcut din țepe. Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise În pețit la căderea nopții. El nu se Întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul Întunericului și pleca din nou la treabă când mijeau zorile. Prietenii fetei o pizmuiau pentru norocul ei. Fata, luându-și inima În dinți, aprinde o lumânare și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nunta s-a manifestat Întotdeauna prin Îmbinarea elementelor cu caracter economic, juridic, religios și de ritual folcloric. În acel moment se unesc două neamuri prin Încuscrire. Mai dificilă era hotărârea celor două neamuri pentru Încuscrire, celelalte momente urmând de la sine. Pețitul propriu-zis, care putea fi de durată, preceda Întotdeauna nunta. După ce părțile cădeau de acord asupra căsătoriei tinerilor, În trei duminici la rând, În biserică avea loc strigarea (anunțarea datei când va avea loc căsătoria). Dacă astăzi accentul cade pe cununia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
împlinirea visului de a construi un cuptor modern, cu ajutorul căruia să realizeze artefacte din ceramică, între care și „căprioara de smalț”. Narațiunea are savoare, pitoresc regional și autenticitate. Sunt schițate câteva portrete izbutite și descrise plastic obiceiuri populare precum claca, pețitul, pomana ș.a. Talentul autorului își dă măsura în pasajele lirice, în care se evocă locurile natale și efortul artizanului, de la alegerea lutului până la desăvârșirea productelor, sugerând forța unui ritual milenar, ca într-un veritabil poem epic. Dintre numeroasele traduceri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu păr de pisică neagră. (Gh.F.C.) Cînd pisica se uită în sobă, se strică vremea. (Gh.F.C.) Cînd feciorul pleacă la pețit sau la logodnă, mama aruncă pe el o pisică, ca să se țină fata de el ca pisica. (Gh.F.C.) Cine încearcă să scape de pisică trecînd-o peste apă e blestemat să orbească. (Gh.F.C.) Pistol Cînd ți se sloboade pistolul la nuntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mult mai comod și mai ușor să transpui ideile altora de cât să frămânți, să dos pești și să coci propriile tale idei. Îmi place grozav for mularea dumneavoastră - dacă am fost „pețită de edi tori“. Nu, editorii m-au „pețit“ numai pentru tradu ceri. Domnul Gabriel Liiceanu, care mă cunoaște mult mai puțin decât alți editori, este primul care m-a scos din mine însămi. Și-i sunt, într-un fel, recu noscătoare. Au insistat pe lângă mine să scriu în
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și ai intra în rândul oamenilor”. Degeaba ai spus că nu ai parale, că părintele Ivanciu avea pregătit un pitac de zece parale, pe care ți l a și pus în palmă și te-a îmbiat: „ Hai cu mine în pețit!” După ce ați golit „o garafă-două de vin, în colț, la Greci”... peste câteva săptămâni o țineai de mână - ca soață - pe Ileana, fata de 15 ani a părintelui Grigoriu, slujitor la Biserica Patruzeci de Sfinți. Ca urmare firească, la 26
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pot face?". Ca o replică, adesea tata îi întreba pe vecine: Ce pot face pentru voi? Aveți nevoie de ceva? Din această cauză, tata era iubit și respectat în sat. Care mai de care îl chemau să fie martor în pețit, să fie naș de botez sau cununie, îi cerea sfaturi în diverse probleme. Pe ulița noastră, "a lui Gavarș" (după porecla bunicului), locuiau mai multe familii: Ion Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pivniță, în lăzi cu ziare în ele, ca să nu se strice, din cauza căldurii. I a mulțumit cumnatului și l-a invitat la masă. Eu și Oltea am tras o raită pe uliță să vedem ce mai fac vecinii noștri. În pețit Cei mai de vază bărbați din sat erau luați ca pețitori. Era considerată o cinste ca primarul, domnul Popescu Pamfil, domnul referent Pacari Gheorghe, domnul Lavric Ion, factorul sau tatăl meu, Lavric Silvestru, secretar (și-apoi notar în comună), gospodari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
frunte ca Clemenciuc Ion, Clemenciuc Archip, Clemenciuc Silvestru, Filipciuc Serafim, Nemțoc Constantin, Ilie Ion, Lungu Arcade, Cazacu Emanoil, Nichiforiuc Trucă (Dumitru), Grigoraș Vasile ș.a.m.d să fie băgați în seamă și invitați de părinții tinerilor (mirilor) să meargă la pețit. Printre cei vizați era și tata. Gospodarul în cauză, de obicei, tatăl băiatului (mirelui) se prezenta la cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a auzit de-o căprioară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
implicați în pregătirea nunții (socrii mari și mici, nașii, pețitorul, bunicii) să se întâlnească cât de curând, pentru a stabili în detaliul cumpărăturile, localul desfășurării și tot ce ține de ceremonial (costumele mirilor, masa etc.) Tata, fiind luat mereu la pețit, mama a reușit să aibă în lada de zestre un mare număr de minișteguri. Acestea sunt o frumoasă amintire a obiceiurilor păstrare la sate. Familii de suflet Cunoscând că prietenia înseamnă sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atașament
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o minesțegură (maramă) sau batic scump. Uneori, pentru vindecarea copilului se folosea descântatul (de către femeie în vârstă, știutoare). Nunta a fost și este și acum un moment deosebit din viața de familie. La Costișa, în vederea unei căsătorii se practica "starostirea" (pețitul). La casa fetei, feciorul (viitorul mire) trimitea un om sau doi (cu vază) să propună căsătoria. Se întreba de pământ, vite, zestre. Pețitorii (starostele) la nuntă erau legați cu un prosoape (mineșterguri) frumoase, ca răsplată pentru strădania lor. Cu vreo
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți în "casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele și cojoacele, sumanele (de ținut). Când starostele venea în pețit, mama se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când se ia zestrea și se duce la casa mirelui, se joacă și se cântă fiecare lucru din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
obscură” a protagonistului, pe care o enunța Mircea Eliade drept condiție sine qua non pentru a fi erou solar: „Eroul «salvează» lumea, o reînnoiește, inaugurează o nouă etapă, care echivalează uneori cu o nouă organizare a universului”. Flăcăul venit la pețit a trecut mai întâi printr-o ascensiune de natură mitică („țara de sus”) unde a înfruntat și a învins monstrul infernal al asfințitului lumii (dinspre apus), iar acum el parcurge traseul invers mersului soarelui: „Cobora la vale,/ Spre soare răsare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vidra bătrână” nu este descrisă în baladă direct, textul limitându-se la conturarea funcției ei primordiale. Colindele de năvodar „accentuează trăsăturile monstruoase ale animalului”, în timp ce în textele aflate aici în discuție, doar atemporalitatea îi sugerează însemnătatea mitică. Vânătoarea și pescuitul „Pețitul eroic”, după sintagma lui A. Fochi, se materializează cel mai adesea într-o confruntare cu forțele primordiale, ca dublă întemeiere: a familiei pe care și-o va putea face voinicul după victoria repurtată și a lumii însăși, prin actualizarea tiparului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau de rezervă reciprocă, fiecare își lua sarcina de a prezenta problema părinților proprii, să le obțină acceptul de principiu, iar dacă lucrurile erau «pe bune», părinții celor doi găseau o modalitate de a intra în legătură și stabileau data pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]