137 matches
-
de Stat pentru din anul 1953 lui pentru Surzi Handicapați (C.I.S.S.) 30. Comitetul Interna- Olanda 1945 1953 Secretariatul România participă țional al Șahului de Stat pentru din anul 1953 Tăcut Handicapați 31. Organizația Euro- Danemarca 1924 1992 Secretariatul România participă peana a Sporturilor de Stat pentru din anul 1992 pentru Surzi Handicapați 32. Organizația Inter- Moscova 1973 1974 Ministerul Decretul nr. 125/ națională de Cola- Industriilor 1974 borare Economică și Tehnico-Științi- fică în Domeniul Industriei Electro- tehnice (INTERELECTRO) 33. Asociația de
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
astăzi). Doar că Năstase nu avea de gând să lase aceste instituții și aceste legi să funcționeze, după cum el singur recu noștea în interviul din 2006. Exercițiul de spoire a rea lității își atingea însă limitele. În 2003, Comisia Euro peană constată că PNA, deși avea pe hârtie inde pen dență tota lă, nu făcea mare lucru. Năstase avusese grijă să numeas că în fruntea sa un magistrat bine ținut sub control, Ioan Amarie. Pe lângă asta, cariera magis tra ților era
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
reușit să-i enerveze pe toți, inclusiv pe Traian Băsescu - dacă vă amintiți despre scandaloasele 1. Declarație pentru TVR, 21 decembrie 2011. Nu putem ști cu siguranță, dar putem specula informat. Și astfel ajung la natura relației dintre Uniunea Euro peană și un stat candidat. S-a folosit pentru această relație termenul „interdependență asimetrică“. Cu alte cuvinte, țara care vrea să intre în UE își dorește mai mult acest lucru decât își dorește UE să o primească, deci Uniunea este în
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
împăratul i-a scos de urechi afară din cetate. Istoricul latin Suetoniu(71-140) spune des-pre Claudius(41-54) că ,,i-a alungat pe iudeii care se răsculau mereu la instigarea unui anume Crestos” - dacă informația nu este cumva strecurată de o peană creștină ce a copiat manuscrisul - și a veșnicilor scandaluri puse la cale contra celor ce nu le înghițeau inepțiile chiar dacă acest împărat i-a protejat mult. În tot locul unde iudeii locuiau împreună cu grecii sau cu alte seminții mai puțin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Dar planul ivriților este dezvăluit goimilor cap de lut chiar în făcăturile lor pretinse a fi primite prin taina vedeniilor de care erau numai ei chemați și învredniciți. În scrierea lui Saul intitulată Faptele apostolilor avem confirmate întocmai de către o peană mozaică, a informațiilor venite de la Suetoniu, la 1,6 și următoarele:,,Deci apostolii, pe cînd erau strînși laolaltă L-au întrebat: «Doamne, în vremea as-ta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?»” El le spune că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de exemplu, a fost socialismul de gulaș, un comunism incomparabil mai soft. A.M.P. : La asta există cel puțin o excepție, care e Albania. Eu știu Albania bine... V.A. : Bine, Albania e altceva... e un fel de Chină euro‑ peană, nu ? A.M.P. : Și da, și nu, Albania seamănĂ înfricoșător cu România. De asta eu o iubesc foarte mult și sper să o văd în Uniunea Europeană. E unul din visele mele, că-mi zic că e nedrept să fi intrat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
spoială occidentală s-a prins de el, superioară liderilor de dreapta pe care îi știu destul de bine. Am avut revelația faptului că este un om tânăr, ambițios și deștept, ce are numai de câștigat pentru că el în familia aceasta socialist-euro‑ peană poate să crească extraordinar de mult. Și l-am văzut cât de repede se orienta și cât de bine a răspuns. Acela a fost momentul în care am sperat că poate să înceapă o transformare a PSD prin intermediul lui Ponta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi priește butoiul Nu bețivul. Magar hagiu tot magar rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este-aici la Slătiori O soacră cu trei nurori etc. Măi fecior din cela sat Umbli noaptea la furat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aci la poale de Făgărași, suplețea minților lor sănătoase, profunde și totodată elastice, dragostea față de tot ceea ce e frumos, toate acestea și încă multe altele reprezintă premiza gestului de curaj al autorilor, de a se hotărî să pună mâna pe peană și să toarne în cuvinte simple, modeste, prea puțin meșteșugite în comparație cu ceea ce au creat talentele native pe care le-a dat întotdeauna satul, ca să prezinte cititorilor de pretutindeni, cât mai multe aspecte ale vieții oamenilor dela Cârțișoara. Pregătirea lucrării pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Hypochoeris maculata, Taraxacum officinale), Susaiu (Prenanthes purpurea, Sonchus laevis), Barba lupului (Crepis conyzaefolia), Rujuliță (Hieraciumpilosella, Hieracium aurantiacum), Iarba vulturului (Hieracium pratense, Hieracium umbellatum), Ghimpe, Holeră (Hieracium alpinum, Hieracium ramosum, Hieracium cserianum, Hieracium tridentatum, Xantium spinosum). Familia Campanulacee. Picioruș (Phiteuma confusum), Peană de turc (Phteuma tetramerum), Clopoțele (Campanula cervicaria, Campanula alpina, Campanula latifolia, Campanula rampunculus), Rochia doamnei (Campanula rotundifolia, Campanula perscifolia, Campanula glomerata, Campanula abietina, Campanula trachelium) Familia Cucurbitacee. Suietoare (Bryonia alba). Familia Ericacee. Iarba neagră (Calluna vulgaris), Afin, Afun (Vaccinium myrthillus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Hypericum montanum) Familia Berberidacee. Lemnul galben (Berberis vulgaris) Familia Geraniacee. Pălăria cucului (Geranium pheum), Foiță moartă (Geranium pusillum), Ciocul berzii (Geranium columbinum, Geranium palustre, Geranium pratense) Familia Balsaminacee. Slăbănog (Impatiens nolitangere) Familia Leguminose-Papilionacee. Grosamă (Genista ovata), Grosamă măruntă (Genista germanica), Peană de hohotic (Genista tinctoria), Drob (Genista pilosa, Cytisusleucothrius, Cythisus rathisbonensis), Rădăcină dulce (Ononis harcina, Glycyrriza echinata), Afun ciorăsc, Aripă de cuc (Medicago falcata) Trifoiul roșu (Trypholium pratense)Tripholium panonicum), Ciucurul popii, Ungia calului (Trypholium ochroleucom), Coada mâții (Trypholium arvense), Trifoiul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tras puterea ca să scriu. În acea vară de neuitat, am trăit istoria din veac a acestui zbuciumat popor, am retrăit-o de parcă ar fi fost ieri. Icoana lui Ștefan am purtat-o ani și ani și, tot jucându-mă cu "peana", căutând să aflu ce-o fi dincolo de cuvânt și dincolo de istorie, m-am pomenit "romancier fără voie" pentru care cer iertare "de-o fi greșit, pe ici pe colo, condeiul meu." Ștefan cel Mare a fost omul providențial pentru Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fapt, și-au apărat pielea, căci de cădea Moldova, urmau la rând Polonia, Ungaria, "Creștinătatea", lămurește Tăutu, tânărul "Mare logofăt" fost grămătic al cancelariei domnești, școlit prin Lehia, la care inteligența ține locul spadei nu chiar atât de ascuțită ca peana de gâscă. Ne-au fost și norocul, și soarta prielnice, recunoaște Ștefan. Și-apoi, eram acasă, aveam cu noi tovarăși și codrul, și Dunărea, și Carpații, și Cerul, și pe Iisus Mântuitorul ce ne-a ascultat ruga... Da! Da! A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pohta ce-am pohtit!" Chiar mi-a trăsnit un gând, spune surâzând. Îi trimitem Slăvitului Padișah, cu umilința cuvenită -, îi trimitem în dar un steag verde al Profetului, însoțit de o jalbă... și râde, gândindu-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana și calamara! În timp ce-și adună gândurile plimbându-se încoace și încolo, Tăutu își scoate de grabă calamara de la brâu, peana de gâscă de după ureche, pergamentul de la subsioară, și așteaptă cuvântul Domnului. Scrie! poruncește și începe să dicteze rar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar un steag verde al Profetului, însoțit de o jalbă... și râde, gândindu-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana și calamara! În timp ce-și adună gândurile plimbându-se încoace și încolo, Tăutu își scoate de grabă calamara de la brâu, peana de gâscă de după ureche, pergamentul de la subsioară, și așteaptă cuvântul Domnului. Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, apăsat: "În ghenarie curent, niște oameni răi și fără căpătâi din Țara turcească, tâlhari și hoți, au venit de-au prădat Țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șahul Persiei Uzum-Hassan, craiul Ivan al Moscovei, regele Franciei, regele Georgiei, noi, Moldova, și câți încă. Apusul și Răsăritul, Europa toată, unită, ce forță! Să le trimitem veste! Să strigăm: "Vin turcii!" Săriți! Creștinătatea în primejdie! Nu suntem singuri! Tăutule! Peana și calamara! Slujba Domnului! Tăutul așteaptă cu peana în mână. Ștefan, cuprins de febră, se agită de colo-colo, clocotind în el: Așteaptă! Nu scrie! Să mă gândesc!... Tăutu lasă peana. Ștefan se adâncește în el, caută cuvinte potrivite, caută mormăind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Franciei, regele Georgiei, noi, Moldova, și câți încă. Apusul și Răsăritul, Europa toată, unită, ce forță! Să le trimitem veste! Să strigăm: "Vin turcii!" Săriți! Creștinătatea în primejdie! Nu suntem singuri! Tăutule! Peana și calamara! Slujba Domnului! Tăutul așteaptă cu peana în mână. Ștefan, cuprins de febră, se agită de colo-colo, clocotind în el: Așteaptă! Nu scrie! Să mă gândesc!... Tăutu lasă peana. Ștefan se adâncește în el, caută cuvinte potrivite, caută mormăind: "Mahomed ... Împărăția ... I-am călcat în picioare ... Le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vin turcii!" Săriți! Creștinătatea în primejdie! Nu suntem singuri! Tăutule! Peana și calamara! Slujba Domnului! Tăutul așteaptă cu peana în mână. Ștefan, cuprins de febră, se agită de colo-colo, clocotind în el: Așteaptă! Nu scrie! Să mă gândesc!... Tăutu lasă peana. Ștefan se adâncește în el, caută cuvinte potrivite, caută mormăind: "Mahomed ... Împărăția ... I-am călcat în picioare ... Le-am tăiat mâna cea dreaptă... Sub ascuțișul sabiei noastre... Vor să-și răzbune... Suntem "Poarta Creștinătății"... Jurăm să luptăm, până la moarte să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tinerii din Caffa cetluiți la Moldova! Că de nu, mânia Sublimului Padișah crunt se va abate asupra țării, că..." "Comori?" îl întrerupe Ștefan. Care comori?! Niște pietricele acolo, niște scule aurite, vai de ele?... Prea se fac stăpâni peste oameni! Peana și calamara! poruncește el dârz. Tăutu, cu pana de gâscă muiată în calamara de la brâu, este gata de luptă. Cuvântul nostru aiesta este! dictează Ștefan plimbându-se încoace și încolo căutându-și cuvintele. Scrie! "Moldova este o țară liberă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
boierii într-un glas. Ia! Ia mai slăbiți-mă cu moartea! Eu am nevoie de viteji, nu de hoituri fie ele și de eroi! Aveți grijă de voi! Aveți grijă de oameni; fiecare om ne e scump! Aveți grijă!... Tăutule! Peana și calamara! Să izvodim carte măriților crai... și face câțiva pași, căutându-și cuvintele. Scrie! "Prea luminați domni creștini! Mă plec înaintea domniilor voastre și vă doresc..." Șterge! Nu mă mai plec înaintea nimănui! Sari peste ploconeli și temenele. Ești de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măria ta! Boierii se înclină și se retrag. Voi... Vă rog... Rămâneți puțin... Tu... Și tu... Pune mâinile pe umerii lui Tăutu și-l privește în ochi: Ioane, tu stai mai la o parte... Ne ești mai de preț cu peana decât cu spada... Cum așa?! Pentru ce mă surghiunești, Doamne?! Au nu-s vrednic de luptă?! protestează Tăutu revoltat. Tu, Ioane, tu trebuie să trăiești! Tu ești mărturia mea, Mărturia Moldovei. Mi-e frică de uitare... Prin tine, prin "Letopisețul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au știut moldovenii să lupte și să moară apărându-și libertatea... Să scrii, ca aieste fapte să stea mărturie, "să nu rămână îngropate în mormântul uitării"... Măria ta le-ai scris mai bine cu spada! Eu... eu, cu o biată peană de gâscă... Peana aiasta de gâscă cum o vezi e o armă nu mai puțin ascuțită. Cu ea lupți în alt fel, e o luptă ce înfruntă veacurile... spune el gânditor și scoate dintr-un sertar un vraf de foi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să lupte și să moară apărându-și libertatea... Să scrii, ca aieste fapte să stea mărturie, "să nu rămână îngropate în mormântul uitării"... Măria ta le-ai scris mai bine cu spada! Eu... eu, cu o biată peană de gâscă... Peana aiasta de gâscă cum o vezi e o armă nu mai puțin ascuțită. Cu ea lupți în alt fel, e o luptă ce înfruntă veacurile... spune el gânditor și scoate dintr-un sertar un vraf de foi legate cu sfoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gânduri de-a valma, "câte au fost scrise în inima mea", adunate în anii blagoslovitei mele domnii... Dee Domnul încă mulți, mulți ani! înalță rugă Vlaicu. Cată în ele înțelesul adânc al acestor vremuri. Fii cronicarul timpului nostru viforos. Moaie peana în sânge și izvodește cu adevăr cum au fost toate și bune și rele... Scrie, scrie, să nu fim de tot dați uitării. Scrie, să se știe cât am vrut și cât am visat, și cât ne-am străduit, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]