94 matches
-
judecători, iar după mari necazuri și lungi “peripeții”, pe care le veți afla din scrierile mele, am funcionat că magistrat- judecător la Judecătoria Balș și Judecătoria Timișoara. Momentan am calitatea de judecător pensionar, am compania plăcută și benefică a unui pechinez imperial, copiii mei, cum e și firesc, croindu-si propriul drum... Voi fluctua între sat și oraș... în funcție de anotimp... SI TOTUSI ...EU SUNT O FATĂ SIMPLĂ... și SUNT MÂNDRĂ CĂ VIN DE LA ȚARĂ!
SOFIA RADUINEA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347381_a_348710]
-
a ajuns și la mine un numar fatidic.Trecut-a parcă o eternitateDe când voiam, din fragedă pruncie,... XXV. CODITĂ, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1336 din 28 august 2014. Spuneți-mi, vă rog, care e femininul de la pechinez - pechineză sau pechinezoaică ? Întreb pentru că am acasă o cățelușă din rasa Pechinez Imperial care, din momentul în care a început să dea din coadă prin apartamentul nostru, ne-a schimbat viața. A primit-o cadou Cristiana, cu aproape patru ani
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
eternitateDe când voiam, din fragedă pruncie,... XXV. CODITĂ, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1336 din 28 august 2014. Spuneți-mi, vă rog, care e femininul de la pechinez - pechineză sau pechinezoaică ? Întreb pentru că am acasă o cățelușă din rasa Pechinez Imperial care, din momentul în care a început să dea din coadă prin apartamentul nostru, ne-a schimbat viața. A primit-o cadou Cristiana, cu aproape patru ani în urmă, de la o colegă. Dar nu i-a explicat nimeni că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
ni se învârte printre picioare. Că dimensiuni, aduce cu o pisică ceva mai mică. După baie, parcă e un șobolan zgribulit - câteva oscioare într-un săculeț lunguieț. Cand aleargă ... Citește mai mult Spuneți-mi, vă rog, care e femininul de la pechinez - pechineză sau pechinezoaică ? Întreb pentru că am acasă o cățelușă din rasa Pechinez Imperial care, din momentul în care a început să dea din coadă prin apartamentul nostru, ne-a schimbat viața.A primit-o cadou Cristiana, cu aproape patru ani
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
mai mică. După baie, parcă e un șobolan zgribulit - câteva oscioare într-un săculeț lunguieț. Cand aleargă ... Citește mai mult Spuneți-mi, vă rog, care e femininul de la pechinez - pechineză sau pechinezoaică ? Întreb pentru că am acasă o cățelușă din rasa Pechinez Imperial care, din momentul în care a început să dea din coadă prin apartamentul nostru, ne-a schimbat viața.A primit-o cadou Cristiana, cu aproape patru ani în urmă, de la o colegă. Dar nu i-a explicat nimeni că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
care fac parte din distribuția spectacolului: Raluca, Gigel, Ana II, bunica, mama, ofițerul. Sfârșit Ion Bălan Brăila,25 iunie 2002 MIKI, PIKI ȘI COCO... - 2011 Loc de joc, sufrageria unui apartament de bloc Locatari: Gigel; Pisica Miki, siameză; Cățelul Piki, pechinez; Papagalul Coco, african; Veverițele. În sufragerie se mai află o colivie, un ceas cu cuc, o canapea Scena 1 Dimineața, ora șapte Cucul din perete anunță ora șapte: Cu-cu, cu- cu, cu-cu... Apare Piki lătrând strident la cuc
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
dimineața a reușit să le mobilizeze pe Roxanne și pe Heidi, precum și pe tinerii și neliniștiții Rupert, Esmé, Wyatt și Wendy. Au ieșit la jogging În orașul vechi riscând să-și scrântească gleznele În timp ce Încercau să evite spanielii tibetani și pechinezii Întinși pe aleile cu pavaj neregulat de piatră. Rupert și Esmé l-au depășit În viteză pe Dwight. Rupert avea aceeași culoare a pielii și aceleași trăsături ca și copiii localnicilor, remarcă Dwight. Și totuși, aș spune eu, Înălțimea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu ai câștiga la limita subzistenței. În fond, Mall-ul nostru e o expresivă metaforă de tipul: România, starea de fapt. Chiar la intrare este o vitrină superbă, plină de oglinzi în care se reflectă cățelușii vii: cockeri, caniche, alsacieni, pechinezi. Câini de rasă. În fața vitrinei e o mare îmbulzeală: copii doritori de puppets, părinți care nu au o sută de dolari să așeze sub pomul de Crăciun o jucărie vie, cumpărată pe bani mulți, cât un salariu mediu. La picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu blănuri, porțelan, mătase și ceai. De asemenea, răspunde și de cele care aprovizionează Curtea cu animale de sacrificiu, grâne și fructe pentru ceremoniile religioase. El îi controlează pe eunucii care au grijă de cotețele în care sunt crescuți câinii pechinezi. Se află peste serviciul de întreținere a palatelor, templelor, grădinilor și culturilor de plante medicinale. Stau cu spatele drept și cu bărbia ușor ridicată. Chiar dacă Shim nu face decât să își arate propria-i putere, sunt bucuroasă să fiu informată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Îndura hohotele de râs ale lui Henry Sleeper Harper, editorul hebdomadarului cu același nume, care rămase o clipă În tovărășia noastră, ne oferi ceai și ne povesti călătoriile sale În Orient, Înainte de-a ne prezenta, foarte ceremonios, câinele său pechinez pe care considerase potrivit să-l numească Sun Yat Sen, Într-un omagiu ambiguu față de izbăvitorul Chinei. Dar nimic nu reușea să-i descrețească fruntea lui Șirin. Seara, la cină, rămase tăcută; părea slăbită. Am considerat, așadar, prudent să renunțăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
din piatră fusese ciuruit de molii. Chiar și tanti Clemanza avea patru găuri în urechea stângă, deși ea zicea că-s de la cercei. Din nasul lui tanti Mizi a mai rămas un sfârc care îi atârna peste buze. Până și pechinezul lor, Chilot, care văzuse la TV venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, avea în loc de blană un soi de mochetă pătată și arsă cu țigara. Îmi vizitez rudele seara - dacă nu mă duc, zic că sunt nepotul ăla cu nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nimeni nu-l trage de mânecă, nu-l mușcă de picior sau, măcar, nu-l bate amical peste operația de pe burtă, despre care unii spun că-l mai doare și acum. Nimeni. Căldura zace peste blocurile mohorâte ca niște cazemate. Pechinezul, care îi făcuse pe mulți să se crucească la început, roade calm șotronul fetițelor și figura strâmbă a băiețașului pe care-l pocnise bețivul cu palma lui grea, asudată și duhnind a rachiu de mere putrede. Niciodată nu-l iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mesajul unui trup atât de sfrijit. Era întins cu burta pe nisip și probabil că fierbea în blugii ăia soioși. Nu știam dacă mie mi se adresase, iar gândirea mea atrofiată nu reușea să mă lămurească dacă se referea la pechinez sau la fetiță. Ascultă, eu sunt foarte străin, spune-mi dacă poți... Eu sunt Desenatorul, voi sunteți ceilalți. Cum vrei să ne înțelegem dacă nu mai e unul între mine și voi care să accepte compromisurile? E adevărat, da’ de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
A alunecat într-o altă lume, da’ aia e dată naibii. Nu înjura, îmi tremură mâna. Știi, eu nu citesc niciodată în gând. Cred că de aia uit tot ce-am spus înainte de ultimele două fraze. Poți să... Ești ca pechinezul: sincer și bleg. Hai să-ți repet: era odată un câine mare negru pe-aici; nu putea intra nimeni, iar cine ieșea îi pierea din memorie - la întoarcere îl rupea tot. Străinii nu veneau cu anii. Da’ acu? Acu’ cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
neliniștitor. Își găsise o privire! Cutreieram amândoi coridoarele și eram ca unul singur. Unde te duci? l-am întrebat. Unde te duci? îmi răspunse. Mai este vreo ieșire? Mai este vreo ieșire? O, Doamne, e ca în jocul de-a pechinezul! îngăimai fără să vreau. și iar îmi răspunse ca un ecou. Unul din trebuie să moară - să rămână un singur sâmbure. Îmi răspunse smulgându-se din rădăcinile cu care-i invadasem interiorul. Pentru ultima oară. Tu nu vei muri. De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sculptori de continuum proliferation, de steliști și rapidiști, de politicieni de dreapta de stânga sau chiar de marii independenți. Pentru noi doi tărășenia devenise o distracție pe cinste: toată lumea părea că suferă de disfuncții intestinale... Azi a murit Chilot, noul pechinez al lui tanti Clemanza. Moartea unui tânăr împrăștie în suflete o tristețe fascinantă. Marți, 5 octombrie Pe unde-o fi bunul meu amic acum? Prezența lui magică și fertilă e balsamul existenței mele lipsite de culoare și anotimpuri. Și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
curmată de vestea dispariției subite, în timpul unei certe cu femeia venită să spele vasele, a lui tanti Clemanza. Mătușă-mea Cucu mi-a țipat în telefon că dacă proasta de servitoare nu l-ar fi stropit, din greșeală, pe Chilot, pechinezul, tanti Clemanza ar fi trăit bine merçi și acum, ba mai mult ca sigur ar fi depășit o sută de ani. Ce fac, nu vin la înmormântare? Nu, nu vin, trebuie să mă duc la ore, unde mai pui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și Leo se trânti pe pavaj. Extrase cu dibăcie casca cu ștampila universității și începu o înaintare sincopată: salt înainte-culcat-târâș-pe coate-salt înainte. Totul decurgea bine; situația amenința să rămână sub control. Momentul critic se ivi de-abia când, epuizat psihic, pechinezul se ridică pe labele dinapoi și necheză înspăimântător sub globul focos al lunii. În capătul străzii Smârdan coșmarul luă sfârșit. Profesorul redeveni biped și-și aranjă jenat cravata elegantă. Din spate mai adia doar refrenul suav: „dar boierii nu-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
incredibil! Deschise attachment-ul. Îl downloadắ. Era o fotografie cu două bătrâne. Una avea țeasta alungită, ca o minge de rugby, cealaltă purta ochelari cu lentile groase cât fundul unei sticle de whisky. Cea cu capul țuguiat ținea în brațe un pechinez cu privire fixă și blană jerpelită. De fapt nu-l ținea propriu-zis în brațe pe el, ci o scândură pe care băbuțele păreau lipite cu aracet. Făcu click pe butonul de zoom in și, mărind imaginea, putu vedea că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ciocolata Suchard, icrele negre în care, din greșeală, ți se înfundă piciorul, pssst ! Pssst ! Să nu vadă Muti că ai călcat cu sandaua în icre ! Să nu vadă Muti că ciorăpelul tău ajurat e plin de murdărie de câine ! Bietul pechinez al lui Margot s-a ascuns în trăsură de când a rămas singur pe lume ! De când Margot s-a ascuns la via ei din Otopeni ca să nu o vadă Ialomițeanu că e cheală și poartă zi și noapte o căciulă roz-murdar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
te potrivești ! Niki, ce bomboană de băiat ! Spiritual și cu temperament, eu cu Niki ne înțelegeam de minune ! Cu Titi Ialomițeanu la fel, deși altă generație, altă fire. Dar îl tot întâlneam prin parc mai acum câțiva ani, plimba un pechinez mic, foarte bătrân și foarte nervos, care mușca pe furiș. Trebuia să fiu atentă să nu mă apropii prea mult și din cauza aceasta era mai greu să conversăm... Totuși, conversam multe ! Făcuse închisoare, dar ieșise destul de repede. Profitase de niște
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cad boii ca vacile din picioare! DINTE PENTRU DINTE Acest titlu pașnic se află pe un abțibild care se ia ușor și se lipește peste decorul unui Salooon de așteptare spațiat de mai multe scaune, o soră câinoasă lângă un pechinez nesanitar. Cabinetul are două uși: una de intrare și cealaltă tot de intrare dar la scaunul de osândă stomatologică. Ușa de ieșire, deci a treia, lasă să intre intempestiv al treilea personaj, Baritonul. Al doilea, că era să uit, e
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
gura dacă răspunzi ? B Gura nu. Placa, da ! S Insinuați că nu-i lucrare de calitate ? Că manifestăm incapacitate ? Că doamna doctor nu are mâini de aur și diplomă la cursurile de bioenergie ? Că avem o echipă dezorganizată ? T Că pechinezul ăsta e o potaie puchioasă ? B Nuuu...Ziceam că... S Cunoaștem placa. B Da, că vin de-un an cu ea. S Nu ține ! Nu ține la noi cu... T Absolut că nu ține ! B Nu ține, că se clatină
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Ha! Fiindcă schimbarea numelui în condițiile de față este un fals în acte și declarații, de unde și caracterul penal al intenției dumneavoastră. La mine în document scrie c-aveți Pitbull și nu Puffi. Și Pitbull rămâne, indiferent dacă-i mops,pechinez șușu,lulu... Ați fost reclamat că câinele latră. Păi sigur că latră, că doar n-o să miaune ! A lătrat în orele de odihnă ale colocatarilor. Nu. A lătrat în balconul proprietate personală. Așa scrie și la mine. Citez: “Pittbulul familiei
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
în fața femeii adorate. Închipuiește-ți numai! Un Armand Duval pensionar și reumatic. Ia să vedem de când durează povestea? Oho! Aproape patruzeci de ani... Lui Florence îi plac cățelușii fideli. Șerbănică și Ioniță..." Se amuză imaginîndu-și-i în ipostaze canine. Dolofanul Miga ― un pechinez amabil de salon, celălalt ― un fox-terrier negru, bătrân fără ca asta să-i aducă înțelepciunea. Începu să râdă încetișor. " E într-adevăr curios, draga mea. Nimeni n-ar putea spune despre tine că ești o femeie modernă ― te zgribulești numai când
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]