16,167 matches
-
vii. Era cazul să tragă linie și să meargă mai departe. Trăia din munca ei, era mulțumiță de cum reușise s-o scoată la capăt cu toate greutațile inerente vieții. Cu micii preșcolari se descurcase foarte bine, căpătase și oarecare experiență pedagogică. Ar fi putut vorbi despre năzdrăvăniile lor ore în șir, dar ca de obicei îi plăcea mai mult să asculte. Avea cu ei multă răbdare și înțelegere și se bucura de iubirea lor atât de curată, atât de afectuasă și
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
și creativ cu instrumentele, cu sunetele, cu corpul și cu mintea, declară Raluca Bem Neamu - coordonatorul proiectului Muză. Muzică. Muzeu. Proiectul Muză. Muzică. Muzeu. vizează, pe lângă desfășurarea programelor de educație creativă în Muzeul Național „George Enescu”, atât dezvoltarea unui dosar pedagogic ca model de bună practică pentru muzee, cât și editarea unor trasee educative menite să faciliteze vizita copiilor. În ceea ce privește activitatea muzeală, consider că este o binevenită îmbogățire a paletei de activități ce se desfășoară în instituția noastră, dar și o
muzică şi mişcare pentru cei mici by http://www.zilesinopti.ro/articole/2527/muza-muzica-muzeu-muzica-si-miscare-pentru-cei-mici [Corola-blog/BlogPost/97230_a_98522]
-
tot pentru un roman bun. La compunere, la algebră și la franceză mă ajuta, cu drag. Altfel, nu existam...poate doar când nimerea o joardă cu care să-și verse focul pe spinarea mea...” că ai toată mutra lui”. Liceul Pedagogic „Eftimie Murgu” (pe atunci), din Timișoara, a fost alegerea tatălui meu, pentru amândouă fetele (pe mine, nici nu m-au mai întrebat...”filiera” era făcută). Am avut, ca dirigintă, un om foarte special...prima care și-a dat seama cât
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
vrut. Paradoxal, mama n-a vrut să mă dea. Abia plecarea mea la oraș a făcut-o să-mi simtă lipsa. Dascălii de la oraș au înclinat balanța, în favoarea mea. Eram mare “utecistă”, olimpică la română și foarte apreciată la practica pedagogică. Am luat mențiune, la final de an...dar eram mulțumită. Nu chiulisem o oră...lipsisem doar când am fost în spital. Muribundă, mama îl redescoperise, în suferință, pe Dumnezeu. Făcuse școala la călugărițele catolice...dar nu ne-a învățat o
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
maicii sale. Se ruga Maicii Domnului să trăiască doar atât, cât să mă vadă cu școala terminată. Dar D-zeu avea rânduielile Lui. Pe vremea lui Ceaușescu (că am fost promoția 1986), era mai rentabil, pentru noi, cele cu Liceul Pedagogic, să ne luăm post (dacă aveai medie mare, prindeai orașul...dacă nu, oricum, ceva în județ) și să urmăm facultatea la fără frecvență. Acolo, repartiția era națională și cine știa când și cum mai veneai acasă. Așa e mentalitatea aici
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Corina_Lucia_Costea.html [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
orașul Hăncești. Din anul 2009 până în prezent este Președintele Secției de Grafică a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova și Vicepreședinte al Asociației Române pentru Ex-Libris. În anul 2004, devine Fondatorul Concursului de Caligrafie ,, Crinii Latini ,, . Este lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat ,, Ion Creangă ,, și Membru al AIAP - UNESCO. Despre expozițiile Domniei Sale, aș aminti cele din Republica Moldova de Ex-libris în anul 1991, de grafică în anul 1996, de pictură și grafică din anii 2004, 2007, 2009 cât și cele internaționale
VALERIU HERȚA, CU O PERSONALĂ DE GRAFICĂ LA BRĂILA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1461520609.html [Corola-blog/BlogPost/362652_a_363981]
-
ce antrenează o serie de mecanisme neurale , orchestrând: interacțiunile , gândurile, sentimentele, relațiile indivizilor, crescând empatía, cognițiile felurite, imaginea de sine, armonía democratică. Din ea va deriva mai apoi performanțele școlare îmbunătățite, flexibilitatea ideologică, eleméntele plăcute, asimílate, adică domesticite didactic și pedagogic, în consonanță cu propria personalitate. Referință Bibliografică: TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? / Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2246, Anul VII, 23 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Doina Dimitriu : Toate
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
plus într-unul minus. De câte ori n-a regretat această grabă stupidă! Iar cei care corectau, nu analizau procesul prin care Mira ajungea la acel rezultat, ci doar finalul exercițiilor. Așa s-a întâmplat și la examenul de admitere la liceul pedagogic. Își amintea cât a suferit atunci. Trecuse cu brio de probele de aptitudini. Era mândră de performanțele ei. La proba de aptitudini muzicale venise cu chitara și interpretase o melodie proprie despre despărțirea de anii copilăriei, de clipele frumoase petrecute
GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
-
splendidă și evocatoare. Domnul D. Mariu Chicoș Rostogan, pedagog de școală nouă scoate ultimii trei din catalog la tablă. Cu tot ajutorul acordat trebuie în final să conchidă: „Trei doamne și toți clei”. O mică caracterizare a propriei sale activități pedagogice. Trei este totuși mult. Avem doar două televiziuni mai acătărrii de actualități (din vreo 20). Interesant este că fiecare are un specific propriu care o caracterizează, un muțunache:1. Realitatea ... Anti regal și 2. Antena 3 ... Anti băsescu (a devenit
TREI DOAMNE ŞI TOŞI TREI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431069810.html [Corola-blog/BlogPost/369814_a_371143]
-
1924 (ce apărea din 1 iulie): „s-a hotărât ca în școale, case și în așezăminte de cultură românească să se întrebuințeze limba românească”(61). Au funcționat 145 școli românești gimnaziale, 18 școli românești de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic și politehnică, cu o populație școlară românească totală de 24.200 din care 800 studenți. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicații cum ar fi: „Plugarul roșu”, „Moldova Socialistă”, „Comsomolistul Moldovei”, „Moldova literară”, „Octombrie”, „Scânteia leninistă”. Mai existau stație
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
și cu alte cărți; Expunerea, Conversația; Brainstormingul (Furtună în creier sau Cascada ideilor); Explozia stelară, bazată pe întrebări: Cine, ce, unde, când, de ce, cum ș.a.; Dezbaterea; Metoda termenilor predictivi; Jurnalul dublu; Jurnalistul cameleon. Al patrulea capitol se referă la Cercetarea pedagogică și e structurat astfel: Generalități; Ipotezele cercetării; Obiectivele cercetării; Metodologia cercetării. Aici, autoarea scrie despre un experiment cu o Clasă-experiment, descriind etapele acestuia: etapa inițială; etapa formativ-ameliorativă; etapa finală. Autoarea a însoțit această experiență proprie cu elevii ei, de tabele
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
țăranului de la jumătatea veacului XX, dintr-un sat ardelean. Fiecare are nota lui de specificitate, nimeni nu seamănă cu nimeni. În ipostaza de copil pe lângă casă, iubit de părinți și mai ales de bunica Vârvara, figură expresivă, cu mare potențial pedagogic, micuța Melania-Varvara s-a dezvoltat sub imperiul setei de cunoaștere a oricărui amănunt semnificativ din mediul rural, mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Verbal al Adunării Elective din București, despre alegerea Colonelului Al.I.Cuza ca Domn al Valahiei. 1859, Ianuarie 24 / București, februarie 5. !”(acad. Ștefan Pascu, lect. univ.Liviu Maior „CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMĂNIEI „Vol. 1, Ed- Didactică și Pedagogică, București- 1977, pg. 219) Stema Moldovei la 5 ianuarie 1859 și a Valahiei la 24 Ianuarie 1859 și harta României. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești, din acea
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
în 1984, a participat la peste 150 de expoziții organizate în țară și în străinătate. Inga Edu s-a născut la 19 iulie 1978 la Chișinău, Republica Moldova. A studiat la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău. Este asistent universitar la U.P.S. „Ion Creangă”, Chișinău, membru al UAP din România, filiala Ploiești și al UAP din Republica Moldova. A participat la numeroase expoziții din țară și din străinătate. Pavel Șușaru a stabilit
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
un comerț înfloritor și bogat... această viață a dispărut la sfârșitul celui de-al doilea război mondial...cât de mult mi-ar fi plăcut să mă nasc la IBRAIL! O.C.- Ce studii ați urmat? A.B.- După terminarea Liceului Pedagogic “C.Negri” din Galați, am urmat Facultatea de Drept și Administrație Publică în București, masterat în Drept Eureopean și Administrație Publică și am urmat ulterior și cursurile Facultății de Comunicare în Galați, având și numeroase atestate și specializări în comunicare
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/M_am_nascut_intr_un_oras_cosmopolit_interviu_cu_poeta_si_publicista_angela_baciu.html [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
consolidat convingerea că, în simplitatea ei, o fată crescută la țară și, “singură printre străini, în București “( cum îi plăcea mamei să vorbească despre dezrădăcinare ei de la o distanță de 25 km de sat), a fost cea mai bună metodă pedagogica, să-și crească față. Nu mi-am amintit întîmplător de acești ani, pentru mine a fost temelia vieții și a formării caracterului și personalității mele. Mă întreb, ca o simplă muritoare și păcătoasa, oare cîte mame în ziua de astăzi
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_cer_si_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
o aleasă bucurie când am am aflat în comuna mea natală, Țigănești-Teleorman, că o nepoată de-a mea, Ioana Mioara Buică, este un dascăl exceptional. Am vizitat-o la școală Am admirat la ea pasiunea pentru profesia aleasă, măiestria, tactul pedagogic, dragostea pentru copii delicatețea sufletească, dăruirea, creativitatea, deschiderea către nou, blândețea, puterea de stăpânire.Colegele ei mi-au spus o mulțime de alte calități: puterea exemplului, deoarece copiii își însușesc mai întâi ce văd și mai apoi iau în cosiderație
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464272525.html [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
autorului, în special al volumului „Brațul Andromedei”, publicând câteva cărți de referință despre opera lui Gib I. Mihăescu. După terminarea liceului am studiat la „Dimitrie Marinescu” la București, după care m-am înscris la Facultatea de Filolgie-Istorie la din cadrul Institultului Pedagogic de la Baia Mare. După absolvirea facultății, am fost repartizat profesor la Tarna Mare, comună situată la granița cu Ucraina, pe atunci parte intergtantă a a Uniunii Sovietice. Acolo am stat doi ani. Este locul unde m-am căsătorit cu poeta Titina
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CRONOLOGIC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului CRONOLOGIC Totul estecronologic Chiar luate antologic, Dezbătute morfologic, În contextul psihologic! Vin din ere mitologic, Să susțină pedagogic, Că în mediul biologic, Nu trăim chiar ecologic! Este clar și super logic, Într-un termen filologic, Se constată patologic, Fenomenul scriptologic! Dar în parcul dendrologic, Nesteril epidemiologic, Fiind vecin sociologic, Cu un circ zis zoologic! Moldova Nouă Octombrie 2010
CRONOLOGIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronologic_mihai_leonte_1335433245.html [Corola-blog/BlogPost/362055_a_363384]
-
punct al satului. În ea funcționează două clase, simultan : a III-a, cu 4 elevi, și a IV-a, cu 6 elevi. Pentru clasele I și a II-a nu sunt elevi. Cei 10 elevi, frumos îmbrăcați, contaminați de entuziasmul pedagogic al învățătoarei Măriuța Budurovici, răspund întrebărilor,fără complexe. De inferioritate. Ori de izolare. - Aveți probleme mai deosebite, doamnă învățătoare? - Cu elevii: frecvență și învățătură, nu am.În schimb , aș avea cu unii oameni... mai deosebiți.WC-ul școlii, construit din
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_97_98_costel_zagan_1381258784.html [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
România, filiala Maramureș, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Are patru cărți publicate: „Revistele școlare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008; „Instantanee maramureșene” , Editura Transilvania” Tecuci, în 2012; „ Opinii”, Editura „Singur” Târgoviște, 2015 și „Valențe pedagogice în activități ecologice”, Editura „Amanda Edit” București, 2015. A apărut în peste 10 antologii de poezie. Referință Bibliografică: Gelu Dragoș / Gelu Dragoș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1827, Anul VI, 01 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gelu
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gelu_Drago%C8%99.html [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
al Adunării Elective din București, despre alegerea lui Al.I.Cuza ca Domn al Țării Românești. 1859, Ianuarie 24 / București, februarie 5. !”(acad. Ștefan Pascu, lect. univ.Liviu Maior „CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMĂNIEI „Vol. 1, Ed- Didactică și Pedagogică, București- 1977, pg. 219) Stema Moldovei la 5 ianuarie 1859 și a Țării Românești la 24 ianuarie 1859. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești din acea vreme. Românii
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
unii n-au mai recunoscut valoarea lui Cuza sau istoria pe care trebuie să ne-o asumăm. Unele date au fost extrase din „CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMÂNIEI” - VOL. 1, de Acad. Ștefan Pascu și colaborator, Ed. Didactică și Pedagogică, București-1977. Prof.univ.asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: Celebrarea Unirii Principatelor Romane, Moldova si Munteania / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
Dumitru Baniță a “beneficiat” de pasiunea și implicarea totală în fenomenul artistic de mare cuprindere ale coregrafului prof. Aurel Cincă ce îndeplinea și funcția de mare răspundere de director al ansamblului Dânsul are marele merit că printr-un deosebit tact pedagogic și calități profesionale deosebite, a reușit să preia în repertoriul ansamblului dela colaboratorii care ne-au ajutat în edificarea acestei construcții coregrafice, dansuri care nu erau specifice zonei folclorice Vâlcea. Putem exemplifica în acest context faptul că până la înființarea acestui
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
în categoria școlilor rurale model. În august 1877, Consiliul Permanent de Instrucție Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. La intervenția revizorului școlar rămâne tot rurală, cu două posturi. Avusese răsunet și aici mișcarea pedagogică, pornită în jurul anului 1870, urmare în special, a acțiunilor întreprinse de "Societatea pentru învățătura poporului român"(1866), care prin C. Isarcu, P. Poenaru, ș.a. cereau ca instrucția gratuită și obligatorie să devină realități de zi cu zi ale vremii. Din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]