18,023 matches
-
bogată din care artele extrag, de secole, o paradoxală plenitudine? Cum de poate Schubert în acea "Călătorie de iarnă" (Winterreise) să suprapună peste versurile unui poet amator, Wilhelm Müler, elegia implacabilă a unui sfîrșit mai bogată decît începutul lumii? Orice pedagogice estetică știe că trebuie să renunțe la analize savante atunci cînd dă peste filonul autenticității. Nimeni nu poate explica prin ce miracol reușesc marii deprimați și disperații neconsolați să elogieze tocmai unicitatea și frumusețea clipei trăite. Singurătatea și solitudinea sînt
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
fără limite, el nu ezită să-și ironizeze maeștrii, între aceștia pe Heliade, pentru erori mult mai mici, ca să nu mai vorbim de necruțătorul tir critic abătut asupra contemporanilor, ținta lui predilectă fiind Eminescu, și de lecțiile predate, cu vocație pedagogică, învățăceilor întru ale poeziei în ședințele de la ,Literatorul", unde o cât de mică imperfecție în sectorul rimei echivala cu o catastrofă. Căci ce altceva este rima bronz/bronz decât o probă irefutabilă a demagogiei, câtă vreme a rima un cuvânt
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
de pildă, frigura mamei, ce apare doar de puține dăți, fiind esențială, este privită cu o obiectivitate necruțătoare. îi vede singurătatea, curajul, dorința de a fi informată de problemele lumii, (ale ei proprii fiind multe și nerezolvate), logoreea solitudinii, pisălogeala pedagogică. Obiectivitatea, dorința realizată a protagonistului, împovărătoare și ușurătoare, merge uneori atât de departe încât el se întreabă dacă ea nu cumva îi distruge afectele. Nu. Luciditatea, nu nimicește sentimentele - decât pe cele nejustificate. Personajul constată totuși că există ,o fisură
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
Așa am debutat în literatură: pălmuit. M.I.: E un semn al destinului?! A.M.: Mă tem că da. M.I.: Mai erați încă elev la liceul militar, domnule Marino? A.M.: Nu, nu mai eram. Terminasem aventura aceea de mult. Eram la liceul-seminar pedagogic din Iași, unde am avut profesori foarte buni. Erau toți profesori universitari, care veneau și făceau lecții și la seminarul pedagogic. Am avut profesori foarte, foarte buni: Popa la franceză, Oțetea la istorie, Petru Andrei la sociologie și așa mai
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
elev la liceul militar, domnule Marino? A.M.: Nu, nu mai eram. Terminasem aventura aceea de mult. Eram la liceul-seminar pedagogic din Iași, unde am avut profesori foarte buni. Erau toți profesori universitari, care veneau și făceau lecții și la seminarul pedagogic. Am avut profesori foarte, foarte buni: Popa la franceză, Oțetea la istorie, Petru Andrei la sociologie și așa mai departe. Erau foarte buni profesori. M-am pus în grevă, nu m-am dus la liceu trei zile, iar tatăl meu
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
nu mai avusese chef să continue. Ceea ce zăcea în vegetare, maldărul de foi mâzgălite îl sâcâia, nu scăpa însă de senzația că e secat. în scrisoarea din 29.10.1794, amicul, care își putea permite să-l dojenească din necesități pedagogice, i-a transmis un apel patetic, îndemnându-l să finiseze ce a început. îi divulgă că filele citite în revistă l-au impresionat, le-a caracterizat ,un torso de Hercule". Desprindea din ele o forță și un elan care aparțineau
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
a făcut liceul la Chișinău, iar bacalaureatul îl obține la Timișoara. Ar fi vrut, împreună cu familia, să se stabilească în România. În 1948 începe școala de ofițeri la Sibiu, dar, odată cu schimbarea regimului, este repatriat. În anii 1951-1952, urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș" (un fel
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
bacalaureatul îl obține la Timișoara. Ar fi vrut, împreună cu familia, să se stabilească în România. În 1948 începe școala de ofițeri la Sibiu, dar, odată cu schimbarea regimului, este repatriat. În anii 1951-1952, urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș" (un fel de "Urzica"). A debutat în 1955
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
ajunse la final cu episodul 30 - despre Școala de Literatură „M. Eminescu” (apărute între timp în Kiseleff 10. Fabrica de scriitori de la Ed. Paralela 45). Tot acolo, prof. Vasile Ghițescu relatează o întîlnire din 1964, la proaspătul pe atunci Institut Pedagogic de 3 ani din Pitești, cu fiica lui Caragiale, Ecaterina Caragiale-Logadi, la care au participat Aug. Z. N. Pop și Ș. Cioculescu (pe care-l și vedem într-o fotografie, pe treptele Institutului, slab ca un țîr și nearătîndu-și încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
o clasă cu ferestre mari a unei școli din Suceava, când am descoperit că pronunțând repede, fără pauză între ele, sunetele o și i, rostesc de fapt cuvântul oi. Descoperirea am făcut-o sub îndrumarea învățătoarei, care folosea o metodă pedagogică străveche, dar eficace, de pe vremea cărților de citire ale lui Ion Creangă. Mi s-a părut, atunci, că am primit în dar o jucărie ingenioasă, iar în săptămânile care au urmat n-am făcut decât să mă joc cu ea
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
21. Fellows, P.J., 1990 - Food Processing Technology Principles and Practice, Ellis Horwood 22. Gherghi, A. ș.a., 1979 - Menținerea calității legumelor și fructelor în stare proaspătă, Ed. Tehnică, București 23. Guțulescu & COLAB. 1977- Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea Moldovei, Chișinău
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
G., 1997 - Biochimie alimentară, Ed. Ceres, București 31. Neamțu, G.,1997 Biochimie alimentară, Editura Ceres, București; 32. Niac, C., 2004 - Alimentație, nutriție, alimente, Editura EMIA, Deva ; 33. Niculiță, P., 1998 - Tehnică și tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Ed. Didactica și Pedagogica, București 34. Popan M.,2004- Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Prinț, București; 35. Potec, I. ș.a., 1983 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
și tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Ed. Didactica și Pedagogica, București 34. Popan M.,2004- Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Prinț, București; 35. Potec, I. ș.a., 1983 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica și pedagogica, 1972; 39
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica și pedagogica, 1972; 39. Roger, C. -2000La qualité et la securité sanitaire des produits alimentaires : un des enjeux din Milleunium Round de I’OMC, www. inra. Fr.; 110 40. Rogoz, Maria-Silvia 2005-Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României în Uniunea Europeană
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
str igarea catalogului. Colegii proveneau din tot județul,Vasile și Ion Maglavit, Marinela Cerăt, Fane Băilești, Tic Urzicuța, Claudiu Leu, chiar și din Olt, Mihai și Emil Caracal. Cei din Craiova, cea mai mare parte a elevilor, erau de la școlile Pedagogic, 12, 23, 24 și cartierele Brazda lui Novac, Severinului, Craiovița Nouă. Am Început să cunoaștem profesorii și noile săli de clasă. Eram nomazi. Adică fiecare oră În altă clasă. „Eu sunt LEOVEANU, profesorul de matematică” „Eu sunt BUDICĂ, profesorul de
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
distorsionând uneori până la schimonosire un text ce tindea să transmită o intenție de execuție clasică, cu un anumit echilibru. În plus, evoluția în timp a stilului interpretativ, a mentalității stilistice, le face caduce. Pornind poate de la cele mai bune intenții pedagogice, aceste ediții pot deveni o manifestare de orgoliu interpretativ. Exemplul cel mai cunoscut este ediția beethoveniană realizată de marele pianist Eugène d’Albert - inutilizabilă astăzi, mai ales datorită faptului că indicațiile adăogate nu sunt în nici un fel diferențiate grafic de
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
C. Botez etc. Sensul general al punctuației maioresciene este unul pozitivist, logicist - care transformă mistica lui Eminescu în simplă psihologie. Fiorul religios al poeziei eminesciene este netezit, prin punctuație, adus la o logică a înțelegerii comune ce se supune imperativului pedagogic. Toți editorii lui doresc accesibilitate, se adresează unui cerc cît mai larg de cititori, mai ales tinerilor școlari sau studenți în formare. În această ediție a mea, am scos vreo mie și ceva de virgule puse de-a lungul timpului
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Vodă” din Cernăuți. Se înțelege de la sine că băiatul a moștenit talentul părinților, de aceea, nu este întâmplătoare școlirea lui muzicală. Trecut prin Școala de muzică pentru copii nr. 2 din Cernăuți, apoi între anii 1993-1997 - Secția muzicală a Colegiului Pedagogic al Universității „Iu. Fedkovyci” (a învățat vocalul cu profesoara Alla Kasianenko), Dumitru Caulea ajunge să intre la Conservatorul din Chișinău, unde a beneficiat de concursul maestrului Ioan Paulencu, artist al poporului din Republica Moldova, un copământean cu Bucovina în suflet. După ce
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
emisiuni televizate cu genericul „Învățăm a citi și a scrie cu caractere latine” (octombrie 1989 - august 1990) susținut de universitarii Ion Dumeniuk și Nicolae Mătcaș. Subsemnatul am predat în anul de învățămînt 1989-1990 „Cursul special de grafie latină” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la mai multe institute de cercetări din Chișinău. Concomitent, am elaborat lucrarea „Revenind la grafia latină/recomandații metodice” (textul ei scris de mînă l-am tipărit împreună cu regretatul coleg
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Au două fiice, pe Mirela și Alina. Mirela e căsătorită cu Daniel Beja și au două fiice, pe Emma și Nina. Alina e cu prietenul ei, Damian. Școala elementară o termină în satul natal, Școala Normală la Vârșeț și Școala Pedagogică Superioară la Zrenianin, Despărțământul educație muzicală. A fost membră a S.C.A. „Flacăra” din Torac, a cântat împreună cu sora ei, Anișoara, în perioada de aur a Orchestrei de muzică populară „Lira”. A participat cu Anișoara la Festivalul de Muzică Populară
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
o mână scoasă de-un deținut din geometria ghimpată, din lagărul lui verde, de concentrare. E-un bot fragil și catifelat, de aspru arici vegetal. Ca un profesor pare, ce-n mijlocul Marii Prelegeri și-ar arunca, surâzând complice, cravata pedagogică. Așa va fi fost, gândesc, neprihănita Fecioară trezită din somn de vocea Arhanghelului. O rană e, deschisă foarte încet, pe dinăuntru. Un trudnic gând odihnindu-se, în sfârșit, o clipă în oboseala lui luminoasă. Un Drept, ajungând târziu să vadă
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
i-a precedat atitudinea și gestul, meritul său iese cu atât mai pronunțat în evidență. A trebuit să înfrunte sumedenia de obstacole ce-i îngreunaseră demersul care mi-a influențat destinul. A dat dovadă de încredere, de generozitate, de simț pedagogic. Articolul meu despre Van Gogh era departe de a fi fost grozav, dar Virgil a știut să-mi ocrotească și încurajeze în continuare debutul. începând din 1946, drumurile noastre s-au despărțit, poate și pentru că eu optasem în favoarea creației artistice
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
factorului feminin. Spiritualitatea europeană și-a recunoscut chipul ideal de umanitate în fecioara miloasă Antigona - și mai târziu în mama fecioară Maria. Fiindcă cultura europeană a așezat gândul deasupra pornirilor. Azi, infiltrațiuni neeuropene au năvălit în concepțiunile noastre morale și pedagogice; în locul instrucțiunei care limpezește gândul, se preconizează primatul voinței, ca și cum întărirea pornirilor voluntare înainte ca o minte coaptă să le controleze și să le stăpânească, nu ar fi o primejdie de sălbăticire! Iată originea emancipărilor intempestive și fatale a copiilor
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
în paupertate economică și obediență politică sînt cele două procese la capătul cărora "oamenii" lui Monciu-Sudinski ajung "sub-oameni" (pentru a cita un termen tematizat de prozatorul Răzvan Popescu). "Periferia" literară devine, astfel, o fotogramă a unei periferii reale generalizate. Seria "pedagogică" din Rebarbor (Pas de vals, Vals, Disciplina, Mela, Frig, Terasamentul) vorbește tocmai despre noua natură umană a omului periferic/socialist, preocupat prin orice mijloace să-și obțină pacea interioară. În Pas de vals, un fost boxer de performanță, numit pedagog
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
feminină, ci una masculină. Anunță stațiile sfătos ca un bunic și, o dată pe călătorie, îți amintește o rugăminte: să cedezi locul oamenilor în vîrstă, handicapaților sau celor cu copii mici. Dar tramvaiele vin atît de des, încît anunțul e pur pedagogic. La răscruce de mirosuri În zona studențească vagonul devine și un restaurant mișcător. Veniți de la ore, tinerii își cumpără de-ale gurii de la Uni Eck (Colțul universitar) sau de la Der Mann der verwöhnt (Bărbatul care răsfață) și mănîncă cu mare
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]