109 matches
-
centură, se Înșirau În stânga și În dreapta tronului, În formă de semicerc. Adunarea dura deja de o oră. Fuseseră anunțate hotărârile voievodului În urma bătăliei de la Vaslui. O parte din boieri fuseseră ridicați În rang. Mulți țărani care luptaseră În corurile de pedestrime fuseseră Împroprietăriți cu pământ, devenind răzeși, iar produsele lor puteau fi vândute În toate piețele Moldovei și Transilvaniei, cu poruncă de liberă trecere la vămi. Multe familii În care tatăl căzuse În luptă fuseseră dăruite cu case sau bani pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nici o luptă aici, măria ta, reluă căpitanul. Înțeleg că suntem pe un tăpșan care coboară ușor spre un loc unde cursul Trotușului se apropie de cel al Bârladului. Și că din față Înaintează un corp imens de cavalerie urmat de pedestrimea ienicerilor. - Așa e, căpitane, confirmă Ștefan. Și acum s-au aprins focurile vestind atac tătar la vadul Nistrului. Peste pasul Oituzului Înaintează trupele lui Laiotă. Moldova e prinsă În clește. Avem treizeci de mii de oameni Înconjurați de două sute douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
spuse Modruz. Două răvașe! Căpitanul le citi pe amândouă cu voce tare. Ne retragem de la Pâncești spre Valea Rea. Răzeșii au oprit Înaintarea ienicerilor. Dar numai până mâine. Stolnicul Toma și comisul Hrană căzuți În luptă. Pierderi grele În rândurile pedestrimii. Frontul ținut de arcași. Voievodul atacat cu lancea de un ienicer, dar salvat de buzduganul lui Alexandru. Pietro. Răvașul avea și un post scriptum. Cosmin, așteptăm cu sufletul la gură o victorie a ta. Va urma un mesaj al voievodului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Sucevei continua. Dar, parcă după semnalele de ridicare la luptă auzite cu o săptămână mai devreme, apărătorii Cetății de Scaun luptau cu o Înverșunare la care nimeni nu se aștepta. Tunurile cetății băteau cu furie aliniamentele otomane, făcând atacurile cu pedestrimea extrem de periculoase. Ritmul tragerilor Îi spunea lui Oană că pârcălabul Șendrea nu mai respecta regulile consumului de ghiulele și praf de pușcă pe timpul unui asediu Îndelungat. Asta putea Însemna un singur lucru: pârcălabul știa că asediul nu mai poate dura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nu. Poate că măcelul de la Valea Albă nu fusese decât semnul că trebuia să renunțe la visele lui de libertate și putere a țării și că, de acum, Semiluna avea să-și Întindă umbra asupra acestor ținuturi. - Retragerea! porunci voievodul. Pedestrimea, Înapoi cu două mii de pași, În semicerc, pe două flancuri, adânc În pădure! Cinci sute de călăreți În avangardă, atac fals asupra spahiilor, cu retragere rapidă. Cinci sute de arcași la liziera pădurii, cu săgeți aprinse pregătite. Ordinele Îi reaprinseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
avangardă, atac fals asupra spahiilor, cu retragere rapidă. Cinci sute de arcași la liziera pădurii, cu săgeți aprinse pregătite. Ordinele Îi reaprinseră speranța. Era singur, dar vreme de aproape două decenii Învățase tot ce se putea Învăța despre luptele de pedestrime și cavalerie. Era adevărat, Oană nu fusese la o singură bătălie, iar aceea se transformase În masacru. Dar nimeni n-ar fi putut salva ceva, cu zece mii de oameni Împotriva unui val de o sută cincizeci de mii. - Aprinse, măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În piepturile lor armata turcească. La Vaslui pâna la atacul victorios al cavaleriei, la Valea Albă până la moarte. Acum, Însă, totul era altfel. Mulți dintre ei erau la câteva sute de pași de casele lor. Iar asta făcea ca linia pedestrimii să fie imposibil de clintit. „Nu cedați nici un pas!” le poruncise voievodul. Iar răzeșii, Înarmați cu săbii, ghioage sau buzdugane, rezistau. În spatele lor, călărimile domnești urcau spre noile locuri indicate de măria sa. Răzeșii erau zidul de apărare. Cavaleria se pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Înconjurată de păduri de stejar. Odată amplasată În partea de sus a poienii și În codri, o armată oricât de mică putea rezista unui atac de mare amploare. Voievodul porunci retragerea răzeșilor din prima linie și atragerea ienicerilor spre luminiș. Pedestrimile se desprinseră din lupta de acoperire a cavaleriei și urcară spre locurile indicate de Ștefan. Ienicerii se năpustiră pe urmele lor, dar un zid de săgeți Îi seceră de la primul pas. Răzeșii se retrăgeau, dar locul lor era luat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Spune-i măriei sale să-și amintească de cuvintele omului sfânt. Apoi spune-i că trebuie să schimbe strategia de până acum. Să trimită toate forțele pe centru. Să atace cu toată cavaleria spre un singur punct: Mahomed. Să facă din pedestrime un zid, pe douăzeci de rânduri, iar zidul acela să coboare Încet asupra ienicerilor. Fără nici un pas Înapoi. Să continue lupta după prima retragere a sultanului. - Nu e o strategie a armatei Moldovei... spuse Pietro, gânditor. - Nu e. Dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
armatei Semilunei. Pentru prima oară de la debarcarea dincoace de Dunăre, otomanii erau loviți cu o putere care Îi paraliza. Ștefan Înțelese ambele strategii și murmură: - Ce nebunie... Riscă să fie Încercuiți, dar lovesc exact În inima lui Mahomed... Pornim atacul pedestrimii! Înaintare la pas, pe tot frontul! Trebuie să sprijinim cavaleria! * Cavaleria Moldovei pornise pe urmele căpitanului Oană și adâncea debandada trupelor turcești. Ștefan privea totul și Înțelese că se apropia de o nesperată victorie. După atâtea bătălii, știa când dușmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
al doilea mesaj, venit dinspre Apus. Armata Transilvaniei a intrat sub comanda lui Vlad Dracula. E În marș forțat peste crestele Carpaților. Vlad a ordonat avansarea cavaleriei zi și noapte, fără nici un popas, până la primul contact cu oastea lui Mahomed. Pedestrimea transilvană mărșăluiește și ea fără oprire. Urmează mesaj al lui Vlad către măria sa Ștefan, oriunde ar fi el. Ștefan văzu că, Într-adevăr, În interiorul răvașului se afla o bucată de pergament cu pecetea vărului său. Îl deschise și, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
impenetrabil. Peste o sută de mii de oameni masați În câmpie, unde Ștefan nu poate angaja lupta din cauza diferenței numerice. 28 august. Bătălii În munții Vrancei. Ne apropiem de zonele joase. Mesaje vin și pleacă. Cei doi voievozi pregătesc ceva. Pedestrimea s-a schimbat În straie ciobănești. Arcași travestiți au fost trimiși În avangardă. Mâine s-a ordonat... somn!!! Dacă nu mă Înșel, În 1462 Vlad a masacrat trupele lui Mahomed Într-un atac de noapte... 30 august. Seara. Copitele cailor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
au acceptat, în general, acest efectiv. Matei Corvin, socotit a fi unul dintre cei mai bogați monarhi ai Europei, s-a îngrijit să organizeze un numeros corp de mercenari, supranumit „legiunile negre”, cărora li se adăugau contingentele de cavaleri și pedestrimea. La asediul Vienei, în 1485, regele dispunea de 20.000 de cavaleri greu înarmați și de 8.000 de călăreți ușor înarmați, plus pedestrimea. Era o armată foarte numeroasă pentru vremea respectivă. Nu este exclus ca în 1467 să fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un numeros corp de mercenari, supranumit „legiunile negre”, cărora li se adăugau contingentele de cavaleri și pedestrimea. La asediul Vienei, în 1485, regele dispunea de 20.000 de cavaleri greu înarmați și de 8.000 de călăreți ușor înarmați, plus pedestrimea. Era o armată foarte numeroasă pentru vremea respectivă. Nu este exclus ca în 1467 să fi avut o oaste al cărei efectiv să se fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns în Transilvania cu 8
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nu băteau până acolo, mai era și ceața, iar de pe deal nu se vede ce se petrece pe vale. Tunurile erau utile pe frontul de luptă. Zgomotul lor speriau caii adversarului, iar proiectilele (bolovani) aruncate stricau ordinea în rândurile pedestrimii, îngăduind un atac cu călăreții, care să sporească deruta. Tunurile nu puteau fi puse decât în vale, de o parte și de alta a frontului de luptă. Înaintarea oastei otomane s-a făcut cu mare dificultate. Istoricii români au întâmpinat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul turcilor sânt mai înțălepți și mai puternici”. Grigore Ureche scria că Bogdan, „Pe învățătura tătâne-sau, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărăția turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zece povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara... Iar împărăția de bucurie mare, cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui Mare și i-au adus în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încredere în sine încât deseori cu puține forțe au bătut chiar oști puternice ale vecinilor... Ei pot să ridice, dacă trebuie să lupte cu toate forțele, patruzeci de mii de oameni călări. La acele neamuri nu se folosește aproape deloc pedestrimea, atât pentru că este alcătuită din oamenii cei mai de jos, și pentru că este fără rost din cauza iuțelii și a mulțimii cailor. Au cai mici, dar foarte buni la muncă, nu se prea deprind cu grajdul; chiar în mijlocul iernii pasc pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rol ca mult mai târziul pod de pe Neajlov, n-a fost punctul strategic al bătăliei; acest punct de cotitură, bine chibzuit de Ștefan, a fost atunci când a atacat oastea turcească din flanc, rupând-o în două, partea din față a pedestrimii fiind înconjurată, iar cavaleria turcească n-a mai putut interveni, fiind urmărită de cavaleria lui Ștefan care nu se pedestrise pentru a intra în luptă din vale. Ureche Vornicul, cum îi zice Mihail Kogălniceanu în analiza pe care o face
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vechi, spune Ghibănescu. Domnul când pleca la război nu avea nevoie să cheltuiască cu armamentul, boierii veneau echipați gata cu curtenii lor; asta era armata călăreață. Alături de curteni era țărănimea care venea cu ghioaga nestrunjită, cu ce apuca. Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
n-o stăvilește nici o poziție oricât de înaltă în stat, ea sfărâmă barierele dintre nomenclatură și oamenii de rând. Eternitatea colectivă a clicii de la putere știa de existența morții, în fața căreia te prezinți individual și pe picior de egalitate cu „pedestrimea“, și era vădit că faptul n-o lăsa indiferentă. Ea se cocoșa umilită în acest unic punct vulnerabil al puterii ei, în care nu mai existau nici un fel de deosebiri între eroii socialiști și dușmanii statului și fiecare era chemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de locuințe, de magazine, spitale, cantine, terenuri de vânătoare, stațiuni de odihnă. Fericirea lor insulară poate că era reală în raport cu viața celorlalți, a oamenilor de rând. Dar pesemne că satisfacția lor nu era excesivă, de vreme ce se cam trudeau cu această pedestrime. Ea trebuia să fie menținută apatică și temătoare, lucru ce-i costa îndeajuns de mult efort tactic în vederea obținerii rezultatului scontat. și era bine ca efectul să fie cât mai vizibil, căci erau apreciați în funcție de succesul avut cu măsurile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la înălțimea „alor noștri“, superiori tuturor celorlalți. și nici ei n-aveau voie să rateze apartenența la grup, fiind vânduți până-n măduva oaselor grupului ce-i transformase în elită. Reprezentau o mică ceată insulară, temută de marea ceată insulară a pedestrimii. Pentru un ștab, menținerea la putere era întru totul dependentă de chestiunile ideologice aflate pe ordinea de zi. Cocoțat sus de tot, putea oricând să se prăbușească și să-și piardă funcția, privilegiile, siguranța materială, întreg modul său de trai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Cocoțat sus de tot, putea oricând să se prăbușească și să-și piardă funcția, privilegiile, siguranța materială, întreg modul său de trai, trăgând în același timp după sine tot clanul său și dându-l pradă vieții dezastruos de comune a pedestrimii. Iar aceasta firește că nu-i deplângea prăbușirea. Un ștab căzut era ținut și el la distanță, cu răutăcioasă bucurie, de oamenii de rând. O țară ale cărei granițe sunt păzite cu mitraliere și copoi este o insulă. O mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
puse tabăra la marginea Moldovei, în Huși”. După ce în aprilie refuzase dublarea haraciului, iar în aprilie îi învinsese cu ajutorul cazacilor zaporojeni pe turcii ce voiau să-l înscăuneze pe Petru Șchiopul, la mijlocul lunii mai 1574, Ioan Vodă a dat drumul pedestrimii acasă, pentru a-și reface forțele și pentru a-și procura hrana. Orașul Huși a fost fixat ca loc de adunare, de odihnă și de pregătire pentru evenimentele viitoare. De ce Ioan Vodă a stabilit ca loc de întâlnire târgul Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Bălcescu, după două secole și jumătate: "în sfîrșit soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august, menită a fi briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei române. înaintea zorilor încă, Mihai-Vodă trimise o seamă de pedestrime cu puști de se așăză la intrarea pădurei. Sfîrșindu-și pregătirile, Mihai înălță împreună cu ostașii săi rugăciuni către Dumnezeu. Apoi, îndreptîndu-să cătră dînșii, le zise: să-și aducă aminte de vechea lor vitejie, căci ocazia de acum este frumoasă și de
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]