77 matches
-
acarieni, spori de ciuperci, care accelerează putrezirea ciupercilor (MATEESCU și colab., 1970) (fig. 60 e). Familia Cecidomyidae cuprinde muștele cecid. Sun musculițe foarte mici, de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al lamelelor basidiale ale ciupercilor. Adulții au 1 mm lungime, sunt de culoare portocalie, fiind greu de observant. Atacul principal este de larve, care după
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și a redactat patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea Cracău - Bistrița. Studiu pedogeografic. Din 1997 a fost expert în probleme de pedologie, membru al Societății
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
membru fondator (1997) și președinte al Consiliului de administrație al Fundației Academice pentru Studiul și protecția Solului Nicolae Bucur. În 2002 a inaugurat Stațiunea de Cercetări Geografice din Tulnici, județul Vrancea. A fost redactor responsabil la volumul Factori și procese pedogenetice din zona temperată, editată de Filiala Iași a Academiei Române și membru în redacția științifică a revistei „Soil Science. Journal of the Romanian National Society of Soil Science”, editată de Societatea Națională Română pentru Știința Solului. Recunoscut ca o personalitate cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în bază și depozite de loess la partea superioară. Procesele pedogenetice sunt condiționate și de factorul geomorfologic prin două aspecte complementare: unul static, reprezentat prin altitudine (mai puțin semnificativ în cazul bazinului Bahluiețului), pantă și expoziție, iar celălalt dinamic, reprezentat prin natura și intensitatea proceselor geomorfologice actuale ce se desfășoară în cadrul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între 3-5 m sau că izvoare de coastă. În șesul Bahluiului, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi cuprinse între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în zona Scobinți un înveliș de sol complex. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de molisoluri, din această clasă întâlnindu-se următoarele tipuri: cernoziomuri, cernoziomuri cambice, soluri cenușii și rendzine. Cernoziomurile se întâlnesc pe terasele inferioare ale râului
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) suprafețele din arealele agricole care conserva și/sau pot reface diversitatea biologică specifică, cu resurse genetice vegetale și animale de importanță ecologică, pedogenetica, economică și științifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate și domestice, precum și pentru dezvoltarea biotehnologiilor; ... e) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... f) tipurile de habitate naturale, precum și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
în situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) suprafețele din arealele agricole care conserva și/sau pot reface diversitatea biologică specifică, cu resurse genetice vegetale și animale de importanță ecologică, pedogenetica, economică și științifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate și domestice, precum și pentru dezvoltarea biotehnologiilor; ... e) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... f) tipurile de habitate naturale, precum și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
în situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) suprafețele din arealele agricole care conserva și/sau pot reface diversitatea biologică specifică, cu resurse genetice vegetale și animale de importanță ecologică, pedogenetica, economică și științifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate și domestice, precum și pentru dezvoltarea biotehnologiilor; ... e) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... f) tipurile de habitate naturale, precum și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
în situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) suprafețele din arealele agricole care conserva și/sau pot reface diversitatea biologică specifică, cu resurse genetice vegetale și animale de importanță ecologică, pedogenetica, economică și științifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate și domestice, precum și pentru dezvoltarea biotehnologiilor; ... e) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... f) tipurile de habitate naturale, precum și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
utilizate, alături de informațiile culese în teren și birou, la redactarea memoriului pedologic, urmând a fi păstrate în arhiva OSPA, în exemplarul de autor. În memoriul pedologic se vor prezenta inclusiv descrierea morfologică și caracterizarea fizico-chimică (date concrete pentru fiecare orizont pedogenetic, și nu clase de interpretare a parametrilor fizico-chimici analizați) a profilelor de sol din fiecare unitate de sol (US), inclusiv formula US-urilor. Articolul 9 (1) Studiul privind poluarea/degradarea solului se constituie în capitol distinct și cuprinde aspecte legate
NORME DE CONŢINUT din 9 decembrie 2011 pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi bazelor de date aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237769_a_239098]
-
de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an. Categoriile de lucrări specifice care se vor executa de către ICPA sunt: - lucrări de teren care constau din amplasarea profilelor de sol, descrierea lor și recoltarea probelor de sol pe orizonturi pedogenetice din siturile de monitoring amplasate pe rețeaua de profile 8x8 km; - lucrări de birou care constau în analizarea probelor de sol, prelucrarea și interpretarea datelor. Datele culese în teren (fișe cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor
NORME DE CONŢINUT din 9 decembrie 2011 privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazei de date aferente, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237771_a_239100]
-
poluare apropiate și felul poluanților, vânturi dominante etc. Fișa de tip M se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la executant. Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice și fizice se execută din profil pe orizonturi și suborizonturi pedogenetice, în stare deranjată și nederanjată, și din suprafața sitului, 0-20 cm, (probă agrochimică) în stare deranjată. Ca regulă generală, atât pentru analize chimice, cât și pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie
NORME DE CONŢINUT din 9 decembrie 2011 privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazei de date aferente, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237771_a_239100]
-
utilizate, alături de informațiile culese în teren și birou, la redactarea memoriului pedologic, urmând a fi păstrate în arhiva OSPA, în exemplarul de autor. În memoriul pedologic se vor prezenta inclusiv descrierea morfologică și caracterizarea fizico-chimică (date concrete pentru fiecare orizont pedogenetic, și nu clase de interpretare a parametrilor fizico-chimici analizați) a profilelor de sol din fiecare unitate de sol (US), inclusiv formula US-urilor. Articolul 9 (1) Studiul privind poluarea/degradarea solului se constituie în capitol distinct și cuprinde aspecte legate
ORDIN nr. 278 din 9 decembrie 2011 privind aprobarea Programului naţional privind realizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a Bazei de date aferente reţelei de profile 8x8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, precum şi a bazelor de date aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237768_a_239097]
-
de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an. Categoriile de lucrări specifice care se vor executa de către ICPA sunt: - lucrări de teren care constau din amplasarea profilelor de sol, descrierea lor și recoltarea probelor de sol pe orizonturi pedogenetice din siturile de monitoring amplasate pe rețeaua de profile 8x8 km; - lucrări de birou care constau în analizarea probelor de sol, prelucrarea și interpretarea datelor. Datele culese în teren (fișe cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor
ORDIN nr. 278 din 9 decembrie 2011 privind aprobarea Programului naţional privind realizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a Bazei de date aferente reţelei de profile 8x8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, precum şi a bazelor de date aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237768_a_239097]
-
poluare apropiate și felul poluanților, vânturi dominante etc. Fișa de tip M se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la executant. Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice și fizice se execută din profil pe orizonturi și suborizonturi pedogenetice, în stare deranjată și nederanjată, și din suprafața sitului, 0-20 cm, (probă agrochimică) în stare deranjată. Ca regulă generală, atât pentru analize chimice, cât și pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie
ORDIN nr. 278 din 9 decembrie 2011 privind aprobarea Programului naţional privind realizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a Bazei de date aferente reţelei de profile 8x8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, precum şi a bazelor de date aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237768_a_239097]
-
rămășită dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii verticale că o fortăreața ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști. Scoarță terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetica variată, căci alături de solurile podzolice predominanțe se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc. Rețeaua hidrografica este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de fum. Baltarețul care bate dinspre miazăzi, respectiv dinspre Marea Mediterană, suflă mai frecvent în anotimpul cald. Cosava, dar mai ales Baltarețul, sunt vânturi care aduc ploi. În zona predomină solul brun-roșcat, sol specific condițiilor pedogenetice existente aici. Solurile brun-roșcat suferă uneori de exces de umiditate primăvara, alteori de seceta (iulie-august). Ele trebuiesc bine aerisite și arate adânc. Numai la o umiditate potrivită ele reacționează bine la fertilizări organice și chimice. În afara solului brun-roșcat, care sunt
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale, apar în areale discontinui soluri holomorfe (soloneșuri) soluri hidromorfe (lăcoviști) și soluri neevoluate, soluri aluviale, coluviale și regosoluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Manoleasa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
dealurilor abrupte, până la câțiva metri în zona pădurilor ecuatorialelor și savanelor) și se prezintă ca un strat afânat, care conține în proporții diferite elemente minerale, elemente organice, organisme vii. Flora și fauna din sol (pedofauna), care contribuie la desfășurarea proceselor pedogenetice, este concentrată în pătura superioară a solului și, după modul de hrănire, este alcătuită din organisme: chimiotrofe, autotrofe, saprofage și zoofage. Datele experimentale arată că pentru formarea unui strat de sol cu o grosime de 3 cm este nevoie de
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
la distanțe de 30-60 metri și cu o relativă anulare a vântului puternic la 120-200 metri distanță. De asemenea, arboretul masiv influențează favorabil atât retenția de CO2 și eliberarea de oxigen, cât și ionizarea atmosferei. Vegetația mai are un rol pedogenetic important, regenerând și fertilizând solul. Pe lângă aportul de materie organică, rădăcinile arborilor contribuie la creșterea porozității acestuia, la mărirea capacității de sedimentare și filtrare a solului, precum și la creșterea biodiversității și a retenției hidrice a terenului. Spațiile verzi ale Parcului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
relieful a început să prindă aproximativ până în Cuaternar, conturul pe care îl are azi. Între componentele peisajului geografic al comunei Osica de Sus, solurile ocupă și ele un loc aparte. Formarea și evoluția solurilor sunt o rezultantă a conlucrării factorilor pedogenetici naturali specifici comunei noastre și anume: rocă, relief, climă, ape și vegetație. Factorul de rocă intervine în formarea solurilor prin compoziția mineralogică, gradul de duritate al rocilor, alcătuirea granulometrică a lor. Factorul de relief intervine în formarea solurilor prin plantele
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ. Clasificare: Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne. Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie aluviale
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Climatic, zona aparține ținuturilor montane joase aflate la contactul cu culoarul depresionar Cracău - Bistrița, având o temperatura medie anuală este de 7,5- 8 grd C și o cantitatea medie anuală de precipitații de circa 650 mm. Solurile reflectă condițiile pedogenetice ale zonei de contact respective, ele fiind brune - acide, brune podzolite și rego - soluri carbonatice. Zonă este împădurită cu păduri de fag pur alternând cu molid. Se poate accesa cu mașina pe DN15C până la Crăcăoani și ulterior la stânga pe valea
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
la baza conglomeratelor și sunt determinate de formațiunile impermeabile barremian - apțiene. Se poate vorbi de o linie de izvoare ce înconjoară abruptul Bucegilor pe toate lațurile sale. Mai jos de ea toate pâraiele au scurgere permanentă. Marea varietate a factorilor pedogenetici (climă, vegetație, substrat litologic, relief), la care se adaugă aceea a vârstei absolute a diferitelor soluri, a determinat în Masivul Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane și alpine. În general, se poate constata o succesiune altitudinala normală a
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]