378 matches
-
5 6 7 8 Gem de afine Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,3 0,2 Gem de agrișe Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 Gem de căise Îndepărtarea pedunculului și sâmburilor Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 56 0,2 0,1 Gem de căpșuni Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de 55 57 0,3 0,1 96 zahăr
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
agrișe Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 Gem de căise Îndepărtarea pedunculului și sâmburilor Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 56 0,2 0,1 Gem de căpșuni Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de 55 57 0,3 0,1 96 zahăr Gem de cireșe Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,4 0,5 Gem de
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 60 56 0,15 Gem de mere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în sirop de zahar 50 56 0,15 Gem de mure Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,15 Gem de pere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 0,15 Gem
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
0,5%, fierberea petalelor în apă cu adaos 12 59 0,5 0,7 97 de zahar Gem de vișine Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fuctelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,45 Gem de zmeura Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,1 Gem deșert (mere, prune) Îndepărtarea casei seminale și decojirea merelor Îndepărtarea sâmburilor la prune Mere: Tăiței, cuburi, bucăți Prune: Jumătăți Fierberea fructelor cu sirop
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Coardele atacate nu se maturează normal iar substanțele de rezervă acumulate în celule se găsesc în cantitate mai redusă decât în coardele sănătoase. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin pedunculul inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a pedicelului de la baza boabelor. Aceștia se îngălbenesc și se acoperă cu sporangiofori și sporangi de culoare albă pe timp umed "rot-gris" sau se brunifică și se usucăpe timp secetos. Bobițele se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă un peduncul alungit, curbat, sepale transformate în bractei lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea avortează. Silicvele atacate devin hipertrofiate, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele foliare, simptome de brunificare a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având un aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se mumifiază pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și pedunculul bobițelor pe care se formează pete brune adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc. Miceliul subcuticular formează, la nivelul plăgilor, lagăre
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
determinată de durata și modul de păstrare al legumelor și fructelor. Starea de sănătate și curățenie constituie condiții de calitate deosebit de importante. Legumele și fructele proaspete trebuie să fie sănătoase, neatacate de boli sau dăunători, curate, fără corpuri străine. Prezența pedunculului constituie o caracteristică de calitate pentru unele specii de legume (ardei, castraveți, vinete, bame) sau fructe (căpșuni, cireșe, vișine etc.). Absența acestuia permite pierderea suculenței, lezarea integrității pulpei și favorizează alterarea mai rapidă a legumelor/fructelor. La fructe, se cercetează
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cm, lungimea mânerului în secțiunea dintre gardă și inel de 6,8 cm, lățimea de 1,5 cm și diametrul inelului de 3,5 cm; vârfuri de săgeți din fier (12-15 ex.) cu trei aripioare tăiate în unghi drept spre peduncul, având dimensiunile între 2 și 4 cm și fiind găsite în tolba de piele păstrată fragmentar, de formă dificil de reconstituit, descoperită la 0,30,4 cm de oasele tibiale ale piciorului stâng; două falere din fier de formă discoidală
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
defunctului) ornamentată cu linii orizontale duble realizate prin incizii; o foiță din aur care ornamenta toba pentru săgeți, descoperită în partea stângă a genunchiului stâng, alături de două vârfuri cu săgeți din fier cu trei aripioare tăiate în unghi drept spre peduncul, 19 vârfuri cu săgeți din fier asemănătoare fiind descoperite mai jos de talpa piciorului stâng; fragment dintr-un cuțit din fier descoperit de-a lungul șoldului piciorului drept alături de o spadă din fier cu inel la capătul mânerului și gardă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
13 cm, lățimea de 2,5 cm și grosimea de 2 cm; două verigi din bronz descoperite lângă umărul drept, având diametrul de 2,8-2,9 cm; vârf de săgeată din fier cu trei aripioare tăiate în unghi drept spre peduncul găsită lângă încheietura mâinii drepte; zece vârfuri de săgeți din fier cu trei aripioare tăiate în unghi drept spre peduncul așezate lângă o grămadă compactă; cută de formă dreptunghiulară alungită găsită în zona brâului, alături de cataramă, având colțurile rotunjite, un
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
având diametrul de 2,8-2,9 cm; vârf de săgeată din fier cu trei aripioare tăiate în unghi drept spre peduncul găsită lângă încheietura mâinii drepte; zece vârfuri de săgeți din fier cu trei aripioare tăiate în unghi drept spre peduncul așezate lângă o grămadă compactă; cută de formă dreptunghiulară alungită găsită în zona brâului, alături de cataramă, având colțurile rotunjite, un orificiu pentru atârnare și lungimea de 8,3 cm, lățimea de 1-1-5 cm și grosimea de 0,5-0,7 cm
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică (Furmint), conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano). 6.6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ciorchine, de mărimea lor, lungimea pedicelelor . 8.5. Numărul de boabe pe ciorchine (cod OIV 205; UPOV -; IBPRG 6.2.7.). Se apreciază prin numărul mediu de boape pe ciorchine la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
extinde spre butonii florali. Pe frunzele de mușcată bacteria produce pete de 5-10 mm, cu aspect umed și culoare brună negricioasă. În atmosferă uscată, țesuturile atacate se brunifică, în timp ce în atmosferă umedă, apare putregaiul umed. Când boala se extinde, pe pedunculi și tulpini apar pete brune, iar butonii florali nu se mai deschid. Pe frunzele de gerbera, atacul se observă sub formă de pete umede circulare, brune negricioase. La un atac puternic, brunificarea se extinde de la marginile frunzelor spre nervura mediană
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trandafirilor Phragmidium mucronatum Această rugină este cunoscută din secolul trecut și este descrisă pe toate speciile sălbatice ale genului Rosa. În România a apărut încă din anul 1891. Simptome. Ciuperca infectează toate organele aeriene ale trandafirilor: frunze (tinere, mature), lăstari, pedunculi florali și muguri. În primăvară pe partea inferioară a frunzelor bazale, ale soiurilor sensibile dar și pe măceș, apar pete circulare galbene-portocalii de câțiva milimetri în diametru pe care se observă niște cupe (ecidiile). În dreptul acestor pete, pe fața superioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de amploare asupra geometriei secrete asupra lucrărilor sale datorate modificărilor sale de percepție a câmpului vizual apărute ca urmarea unui accident vascular cerebral. Căile simțului vederii cuprind ochiul, nervii optici, chiazma și bandeletele optice, fibrele lui Gratiolet, structurile specifice din pedunculii cerebrali și lobii occipitali 758. Ruperea unui vas de sânge în forma puseului de tensiune arterială a condus la revărsarea sanguină în structurile interne ale creierului cu delacerarea și chiar distrugerea unora dintre aceste structuri. Lezarea căilor optice a condus
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Monilinia fructicola (Winter) Honey; sau - fructele au fost supuse unei inspecții și unui tratament corespunzător înainte de recoltare și/sau export pentru a garanta că sunt libere de Monilinia spp. 29. Fructe de Citrus L., Fructele trebuie să fie libere de pedunculi Fortunella Swingle, Poncirus și frunze și ambalajul lor trebuie să poarte Raf. și hibrizii lor, o marcă a țării de origine. originare din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană 30. Fructe de Citrus L., Fără a încălca prevederile aplicabile
NORME METODOLOGICE din 18 octombrie 2001 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]
-
1.4. Tuberculi de Solanum tuberosum L. 1.5. Plante de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii lor, cu excepția semințelor 1.6. Fructe de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii lor, inclusiv cele cu frunze și pedunculi 1.7. Plante de Vitis L., cu excepția fructelor și semințelor 1.8. Semințe de: Zea mays L., Helianthus annuus L., Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsteen ex Farw., Medicago sativa L., Phaseolus L., Prunus L., Rubus L. și Capsicum spp. 1.9
NORME METODOLOGICE din 18 octombrie 2001 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]
-
verticalitate se datorează leziunii coliculului superior prin compresiune sau invazie tumorală, asociat uneori cu pareză totală sau parțială de nerv oculomotor. Este considerat patognomonic pentru leziunile lamei cvadrigeminale. Pot apare, de asemenea, midriază, spasm de convergență, modificări pupilare, nistagmus. Compromiterea pedunculului cerebelos superior se poate manifesta prin ataxie și dismetrie, hipotonie, tremor intențional. c. Tulburările endocrine apar mai frecvent la copii si sunt caracterizate prin diabet insipid, pubertate precoce (frecvent la băieții cu germinom sau coricarcinom datorită efectelor LH-like ale B-hCG
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
extensie în ventriculul IV, dar este posibilă și localizarea la nivelul emisferelor cerebeloase sau în unghiul ponto-cerebelos [16]. Macroscopic se prezintă ca o formațiune tumorală cenușiu-roșietică, de consistență moale sau granulară, bine delimitată, dar este posibilă și invazia cerebelului, a pedunculilor cerebeloși sau a trun337 chiului cerebral. Ocazional poate avea consistență fermă, ca urmare a prezenței țesutului conjunctiv în cantitate mare. Microscopic este alcătuită din celule izomorfe, alungite, cu dispunere densă, care ocazional pot forma pseudorozete, cu citoplasma redusă cantitativ și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]