185 matches
-
Theodorescu, București, 1968; Scrieri despre artă, îngr. și pref. Barbu Theodorescu, București, 1968; Studii literare, I-II, îngr. și introd. Barbu Theodorescu, București, 1969; Corespondență, îngr. și pref. M. Oprescu, București, 1969; Ultimele, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1971; Peisagii, îngr. Mircea Zaciu, Cluj, 1972; Evocări din literatura universală, îngr. Liliana Iorga Pippidi, pref. Al. Duțu, București, 1972; Teatru, I-II, îngr. Victor Iova, pref. Mircea Vaida, București, 1974-1980; Priveliști din țară, îngr. V. Nedel, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Valeriu Râpeanu, București, 1986; Scrisori către Catinca, îngr. Andrei Pippidi, pref. Liliana Iorga Pippidi, București, 1991; Pagini de critică literară, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Neamul românesc în Basarabia, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1995-1997; Peisagii, îngr. și pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1998. Traduceri: A.S. Pușkin, Țiganii, Vălenii de Munte, 1908; Pilde filosofești din grecește, Vălenii de Munte, 1909; Nadejda B. Știrbey, Raze de soare, Vălenii de Munte, 1913; Carlo Goldoni, Hangița, Brașov, 1914; Maria, Regina
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
mâlul fecund al Nilului și până în Laponia, scriitorul surprinde îndeosebi tipurile umane: de la felahii egipteni copleșiți de o climă aparte și de sărăcia vieții, până la păstorii de reni din Norvegia, în nomadismul lor eroic, de neînțeles pentru central-europeni. Nu poezia „peisagiului”, cu sublimitățile masivelor montane, ale întinderilor nesfârșite de apă (văzute, de altfel, cu anxietate), ci aceea a diversității umane, a climatului cultural, a inepuizabilului realității, în care identitatea și alteritatea se războiesc necontenit, o neașteptat de modernă „poezie” a cotidianului
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
se făcu / fulgere tăiau în ea / a carne și a pietre arse / tot mai tare mirosea. // Fugarii orbi se-mpiedicau / în sânge îmbrăcați /mitraliere țăcăneau / frații se rupeau de frați” (Lagăr IV ). Un ciclu singular, în Kairos, e cel intitulat Peisagiu, format din texte în versuri albe aritmice, fără punctuație, fără majuscule, cu propoziții nediferențiate: un singur text, de fapt un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
în versuri albe aritmice, fără punctuație, fără majuscule, cu propoziții nediferențiate: un singur text, de fapt un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă și absența punctuației: Peisagiu firul de vânt o piatră, Peisagiu soldații vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
fără majuscule, cu propoziții nediferențiate: un singur text, de fapt un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă și absența punctuației: Peisagiu firul de vânt o piatră, Peisagiu soldații vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
propoziții nediferențiate: un singur text, de fapt un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă și absența punctuației: Peisagiu firul de vânt o piatră, Peisagiu soldații vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
singur text, de fapt un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă și absența punctuației: Peisagiu firul de vânt o piatră, Peisagiu soldații vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu vântul rău adună
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă și absența punctuației: Peisagiu firul de vânt o piatră, Peisagiu soldații vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu vântul rău adună știrile / din subștiri bătute
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu vântul rău adună știrile / din subștiri bătute de grindini”. Priveliștea din Peisagiu epifanie e de „iarnă fimbul”: „La copcă vidrele se strâng să prindă peștii grași / cu ghearele sticlite-n duh făcură gaură / în cer gerul taie felii de carne vie stele picură / în copcă lacrime de focul rece din copca cerului
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
am Main, 1968; ed. (Diálogos), tr. Aureliu Răuță, Salamanca, 1971; Probleme der Kulturwandels im 20. Jahrhundert, Freiburg i. Br., 1965; Pendul ibero-dacic, München, 1967; Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi, Madrid, 1968; Punta Europa, Madrid, 1970; Șase poeme din ciclul „Peisagiu”, un bocet în trei hipostaze și trei aniversări din istorie și după, Roma, 1970; Trei peisagii, alte poeme și parapoezie, Roma, 1971; Kairos, Madrid, 1974; ed. postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Jurnal, Salamanca, 1976; Timp și literatură, München, 1977; Între
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
Freiburg i. Br., 1965; Pendul ibero-dacic, München, 1967; Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi, Madrid, 1968; Punta Europa, Madrid, 1970; Șase poeme din ciclul „Peisagiu”, un bocet în trei hipostaze și trei aniversări din istorie și după, Roma, 1970; Trei peisagii, alte poeme și parapoezie, Roma, 1971; Kairos, Madrid, 1974; ed. postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Jurnal, Salamanca, 1976; Timp și literatură, München, 1977; Între utopia orfică și hieraticul mioritic, München, 1979; Imperiul, Paris, 1981; ed. București, 1996; Ego Zenovius, îngr
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de idei, autorul Istoriei religiilor subliniază importanța misiunii "marelui scriitor portughez, care a încorporat în universul estetic european nenumărate ținuturi necunoscute, care a transformat în bunuri spirituale o infinitate de tezaure necunoscute, care a îmbogățit substanța latinității cu experiențe, cu peisagii și cu gesturi considerate pînă atunci fără nici o posibilitate de a fi prefăcute în obiecte de contemplație, în valori spirituale de circulație." Nu cu mult diferit, după cum ne demonstrează autorul eseului, au stat lucrurile în cazul lui Eminescu. Despre traducerea
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
trâmbițe de aur, îi apare în 1910. A fost distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români pentru volumul Cetatea cu porțile închise (1921), cu Premiul Ministerului Artelor (1923) și cu Premiul Academiei Române pentru volumele Pe drumul Damascului (1923), Poezii (1925) și Peisagii sentimentale (1935), în 1938 acordându-i-se și Premiul Național pentru poezie. Lirica lui S. se situează, începând cu versurile care compun placheta Din trâmbițe de aur, în atmosfera simbolistă, cu o înclinație accentuată spre decorul baroc. Se întâlnesc aici
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
Ștefan Petică, București, 1915; Mărgăritare negre, cu un desen de Iser, București, 1918; ed. cu un portret de Constantin Artachino, Arad, 1920; Cetatea cu porțile închise, București, 1921; Pe drumul Damascului, București, 1923; Câțiva scriitori, Arad, 1925; Poezii, București, 1925; Peisagii sentimentale, București, 1935; Cortegiul amintirilor, București, 1942. Traduceri: Charles Baudelaire, Poemele în proză ale lui..., București, 1912, Sufletul lui..., Arad, 1927, Pagini din... Cugetări și impresii. Poeme în proză. Desenuri, manuscrise, autografe, București, [1934]; Maurice Maeterlinck, Oaspele nepoftit, București, 1912
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
Papadopol, „Pe drumul Damascului”, UVR, 1929, 31; Sadoveanu, Cărți, II, 23-24; Al. A. Philippide, [Al. T. Stamatiad], ALA, 1930, 509, 1932, 598; E. Lovinescu, Memorii, I, București, 1930, 246-255; Claudia Millian, „Pagini din Baudelaire”, ADV, 1934, 15 518; G. Călinescu, „Peisagii sentimentale”. „Pagini din Baudelaire”, ALA, 1935, 748; Octav Șuluțiu, „Mărgăritare negre”, F, 1935, 9; Dr. Pr. [Dragoș Protopopescu], Un poet al poeziei, PRV, 1935, 135; Constantinescu, Scrieri, VI, 96-97; Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, București, 1937; Lovinescu, Ist.
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
de ai sultanului, marinari de pe staționare; francezi vioi, oacheși, germani cu ciocuri de barbă bălane, ruși greoi; numai cadânele, cu mersul de lilieci sperioși, s-au ascuns jos, În Încăperea cu perdele ce stă acuma gătită pentru ele” (N. Iorga, Peisagii, antologie, prefață, note și glosar de Mircea Zaciu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 210). 202. Materia medica atipică de origine arahnee, redistribuită În alte genuri decât cel menționat de autor. 203. În text: cachexia (1852, p. 86). 204. Experiența medicală
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alimentează astăzi viața noastră culturală și vor mai colabora scriitori tineri, căci vom deschide porțile noilor generații”. Sunt incluse în sumar versuri de Ion Minulescu (De vorbă cu Moș Crăciun), Scarlat Callimachi (Corbii, Robii), G. Murnu (Vieața), Al. T. Stamatiad (Peisagiu), George Gregorian (O zi ca alta), dar și de Haig Acterian, Gh. Bobei, G. Nichita, Șt. V. Ionescu, N. N. Crețu. Lui Tudor Arghezi îi aparține un poem în proză, A. Bădăuță comentează volumul Cerbul de lumină de Radu Gyr, Scarlat
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
București, 2000; Jucătorul de rezervă, Cluj-Napoca, 2000; Mircea Zaciu, Ion Brad, Dialog epistolar, îngr. și pref. Maria Cordoneanu, București, 2003. Ediții, antologii: Duiliu Zamfirescu, Nuvele, pref. edit., București, 1957; Al. Macedonski, Poezie și proză, pref. edit., București, 1960; Nicolae Iorga, Peisagii, pref. edit., Cluj, 1972; ed. Cluj-Napoca, 1998; Cu bilet circular. O antologie posibilă a schiței românești, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; ed. bilingvă (Cu bilet circular - With Circular Ticket), tr. Fred Nadaban și John W. Rathbun, Cluj-Napoca, 1983; B. P. Hasdeu
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
orientarea neexclusivistă a publicației. Poetul cultivat este Radu Gyr, din ale cărui versuri se tipăresc Voievod, Țigara, Domnul de rouă, Moartea poetului. Alături stau G. Bacovia (Undeva, Noapte de vară), dar și Agatha Grigorescu-Bacovia (Poemă fără zâmbet), Al. T. Stamatiad (Peisagiu sentimental), S.r. părând, până la un punct, o revistă de difuzare a poeziei simboliste. În ciuda unei rubricaturi variate - „Idei. Oameni. Fapte”, „Cronica literară”, „Cărți. Reviste. Ziare”, „Cronica plastică”, „Cronica teatrală”, „Cronica revistelor” -, adesea sumarul se dovedește puțin consistent. Romeo Simulescu
SUFLET ROMANESC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290014_a_291343]
-
Blandiana. Despre Tărâmul dintre gânduri (1997) Dan Slușanschi afirmă: „Harul este cel care învăluie, ca un nimb irizat, aceste poeme cizelate aproape de canoanele clasice ale poeziei, cu o puritate și cu o finețe a graiului care au ajuns neobișnuite în peisagiul nostru literar”. Cânt de iubire - Song of Love (1999), ca și Cânt de iubire - Pesma ljubavi (2001) includ selecții din versurile apărute anterior. Imn Existenței (2000), volum dedicat lui Mihai Eminescu, este structurat în funcție de secțiunile Imn Existenței, Imn Vieții, Imn
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
Estuar). George Ivașcu descoperea în lirica lui P. „nuanțe ce amintesc pe Barbu, dar un Barbu emotiv, sau pe Ilarie Voronca, dar un Ilarie Voronca organizat”, plasându-l, ca și G. Călinescu, în descendență ermetică și balcanică. Poezia fantezistă, cu peisagiile ei livrești și oceanice, face bună vecinătate cu un Isarlâk legendar - chiar acest legendar, în haina romantismului desuet, alunecând spre fantazare și spre irealitatea suprarealistă. Împrumutat de la Baudelaire (din care P. a și tradus), viermele ironiei - al deziluzionării, al lucidității
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
o lucrare neizbutită, o rămânere în urmă în dezvoltarea prozei noastre. Analizând deficiențele cărții, referatul a remarcat că în roman sunt reliefate mai puternic tocmai elementele vechiului, că predomină imaginea deprimantă a vieții din delta de altădată: descrierile de natură, peisagiile marine, trăiesc izolat, desprinse de firul epic al romanului: aspectele vieții noi, din regiunea deltei, sunt redate în mod plat, neconvingător. Romanul nu are eroi puternic conturați, nu are o construcție închegată, armonioasă. Referatul a precizat că rădăcina gravelor deficiențe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
formă poporană”, sonet, nocturnă, pastorală, romanță, aubadă, barcarolă, sonată, baladă, elegie). Deși atentă la melodicitatea frazării, B. nu se prea întâlnește, în stihurile ei, cu lirismul. E sinceră, dar fadă, sensibilă, cadențându-și însă extazele în debitări sălcii. Abia în „peisagii”, unde figurația mitologică e conturată cu o anume grație, și în versurile de palpit amoros ea accede, ici-colo, la expresivitate. În proză, cultivă o manieră în care, printre „reflexiuni” poetice și alte simțitoare „reverii”, se înfiripă și o simbolistică a
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Abandonată curgerii apei, barca îmbie la dispariție, într-un extaz de aceeași factură cu acela resimțit de Aschenbach, eroul lui Th. Mann din Moartea la Veneția. Convențională metaforă a vieții, marea este și marele vehicol al rătăcirii fără hotare. În Peisagiu atlantid, lumea „profunzimilor” nu are habar de cea de deasupra, de „cerul” pe care alunecă și pier corăbii; metropola, în perspectivă răsturnată, e o mare deasupra căreia gândul se avântă ca o luntre. O Barcarolă îngână o litanie amară, cu
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]