136 matches
-
Asache nr. 5 Bârlad. Tipografia la F rații Chiriac. Numerele 4‐5‐ 6, anul II 1933, de exemplu, cuprindea două părți: partea științifică cu articole de dr. H. - Intoxicațiile și infecțiile profesionale; docent dr. Plăcinteanu - Cancerul și sarcina; dr. Duda - Pelagra; dr. Herșcovici - Hidartroza și terapeutica prin mijloacele cunoscute și agenți i fizici; dr. Grossu - Paludismul; dr. O. Bienstok - Al doilea Congres național de tuberculoză. A doua parte cuprindea: însemnări medicale pentru popor. Dr. Gr. Gr. Iamandi - Limbricul; dr. Brill - Dentiția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învățat și cu renume . Prin știința lui savantă (?) vindecase multă lume . - Ce cați, babo? - întreabă dânsul cu un ton cam înălțat; Ai vreo boală? Spune iute... ori n ai poftă de mâncat! - Am venit... iată s bolnavă... sunt cuprinsă de pelagră; N-am avere, sunt străină, duc o suferință ntreagă; Mi s-a spus de-un om cu carte, că i spital pentru săraci. Rogu-te, dacă se poate, ca și mie loc să mi faci...” - Nu e nici un loc, mătușă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
V, p. 421. 4. Brăescu A. N., Cîteva cercetări asupra acidității sucului gastric în melancolie și stupiditate (confuzie mintală), în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridona din Iași, 1895, vol. V, p. 493. 5. Brăescu A. N., Bolnavii de pelagră pe anul 1897, tratați în ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași, în Analele Casei Spitalelor Sf. Spiridon Iași, 1897, vol. VII, p. 53. 6. Brăescu A. N., Mișcarea alienaților din Ospiciul Golia, com. Iași, jud. Iași pe anul 1897, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
diagrame, a internărilor în spitale de boli mintale, putem deduce unele corelații de actualitate. Reproducem, pentru exemplificare, următoarea repartiție pe diagnoze a bolilor psihice (cazuri internate) în România, în 1934. Paralizie generală (și psihoză) pe bază sifilitică.................... 9,3-34,4 Pelagră....................................................................................0,3-16,83 Alcoolism......................................................................................0,9-5 Encefalită (și urmările ei)..........................................................1,0-3,5 Comparația cu situația actuală este elocventă. În lucrările sale de psihiatrie socială, C. I. Parhon a militat pentru ameliorarea condițiilor de viață ale populației, pentru un standard
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fost interpretate fie ca o expresie au unei constituții particulare (favorizând apariția unor boli psihice), fie ca o expresie endocrină a bolii în cauză. S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile mintale, epilepsie, alcoolism, pelagră, p.g.p., encefalopatii grave și demențe senile. Leziunile exprimau modificări de volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost studiate alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte boli psihice. Constatările au fost considerate ca insuficient
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în special la bărbați, în cazul schizofreniei. Investigațiile modificărilor ponderale ale ficatului și splinei au stabilit creșterea greutății ficatului în alcoolism și diferite confuzii mintale (mecanism explicat de agresiunea toxică) și a splinei în alte agresiuni de același gen (alcoolism, pelagră, psihoze toxice), precum și în epilepsii. Cercetarea greutății suprarenalelor, efectuată sistematic încă din 1906 și continuată în perioada Socola, a precizat o constantă creștere în greutate a acestora la epileptici. Autorul a interpretat acest spor ponderal ca o reacție la "toxinele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ballif și alții, a adâncit preocupările psihiatrice ale acestei școli, care, în timpul profesorului Parhon s-a ocupat în aceeași măsură și de endocrinologie. Prin restrângerea tematicii de studiu, s-au obținut rezultate remarcabile în cercetarea științifică a neuro-sifilisului și a pelagrei, domenii în care contribuțiile acestui colectiv sunt unanim recunoscute. Prof. Ballif a desfășurat o activitate de organizare științifică de mare întindere. Preluând conducerea Buletinului Societății de neurologie, psihiatrie și endocrinologie, prof. Ballif a reușit să organizeze un colectiv redacțional remarcabil
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și a alcoolismului cu implicații psihice. Autorul explică această modificare a structurii patologiei psihiatrice în Moldova prin modificări radicale economice caracteristice noilor condiții sociale în România, care au determinat, pe de o parte, eradicarea unor boli cu extindere în masă (pelagra, malaria etc.), de care se leagă numeroase componente psihotice, iar pe de altă parte au produs o schimbare, în sensul sensibilizării mentalității publice față de necesitatea internării unor cazuri de boli psihice mai puțin grave (psihonevroze, alcoolisme etc.). Aderând total la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în mod efectiv la dezvoltarea psihiatriei românești în cadrul unor concepții bio-psiho-sociale în determinismul bolilor psihice; analiza documentelor de arhivă și a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor nevrotice. Perspectiva istorică în aprecierea critică a evoluției patologiei mintale și a dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nume (suprimată de cenzură după șapte numere). Sub pseudonimul Felix Anadam îi apărea acum placheta Aritmetică Caiet juvenil de tatonări lirice (1941) incluzând paisprezece poeme. Deși pregătit pentru tipar din 1943, volumul Libertatea de a trage cu pușca (titlu inițial Pelagra) e interzis; va fi lansat în 1946, cu sprijinul lui Petru Comarnescu. Conducător de reviste (la Cluj și Iași), în 1968-1970 era prim-redactor la "România literară", de unde s-a retras din considerente ideologice. Între Libertatea de a trage cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau la Jules Laforgue nu rezistă. În erotica atât de personală din Furtună în Marea Serenității pare să fi lăsat urme Ion Vinea (nominalizat într-un fragment Despre certitudini): persistă amintirea Ioanei lui Vinea, fata care "nu știe ceti"; în Pelagră se aud vagi ecouri din Tristan Tzara: "Ți-am spus "Violaine" și tu nu ești "intelectuală" / și nu-nțelegi capriciul meu pedant și citadin". Într-un Madrigal răsturnat, o melancolie difuză, în modul unui Constant Tonegaru, înclină spre lamento: "Ai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un sunet de corn
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Satul este patronat iarna de lupi și de Moșul, fostul logofăt din Velești, care dă oile lupilor, pentru a apăra satul și pentru a le astâmpăra fiarelor foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alte țări, înaintate, porumbul și mălaiul se dau numai vitelor... Vecinii râd de noi poreclindu-ne mămăligari. Adevărul e că pâinea e mai hrănitoare și mai sănătoasă ca mămăliga, care, făcută din mălai încins, ori scos din porumb necopt, aduce pelagra" (p. 245); Soarele este cel mai puternic ucigător al microbilor [în altă parte microbii sunt numiți semincioarele boalelor]. El ucide bacilul tuberculozei în 6 ceasuri. De aceea, să deschidem larg ferestrele și să-l lăsăm să intre pretutindeni. Casele trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care fierbe. Apa în care au fiert legumele conține mai multă vitamină PP decât legumele respective fierte. Necesarul zilnic de nicotinamidă este de 6,6 mg/1000 Kcal. Este o vitamină care nu se poate metaboliza corespunzător fără aport proteic. Pelagra (pella agra = piele aspră, în limba italiană), avitaminoza specifică, se manifesta nu atît datorită lipsei vitaminei în alimentație, cât datorită lipsei proteinelor necesare. E) Acidul pantotenic (B5,Bx, factorul antidermatitic) este conținut în produsele horticole sub formă liberă sau combinată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
carne, ficat, ouă, cereale, legume. Carența este rară și se manifestă prin dermatită. Vitamina PP. Vitamina PP (niacina) intervine în metabolismele glucidic și protidic. Se întâlnește în cereale, drojdie, carne și viscere. Deficitul de absorbție sau de utilizare determină apariția pelagrei, boală ce evoluează cu leziuni cutanate, tulburări digestive și nervoase. Vitamina C. Vitamina C (acidul ascorbic) este absorbită din duoden și depozitată în țesuturi (mai ales la nivelul unor glande endocrine), excesul fiind eliminat în prin urină. mai accelerat în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier de Sauvages descrie tifosul exantematic (1776); Cotugno studiază sciatica (1764); Heberden descrie angina pectorală (1763) iar scoțianul David Pitcairn studiază localizările cardiace ale reumatismului; Van Swieten realizează prima descriere a afaziei, Casal prezintă pelagra și consecințele ei (1780); Fardyle află date noi despre vechea hemofilie familială (1784) iar Werlholf descrie „morbus maculosus“ (1735) din categoria afecțiunilor hemoragipare; Underwood este primul care descrie poliomielita (1784); cancerul e considerat contagios și apar spitale speciale ca și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu efecte parodontice, care antrenează maladii digestive. Vaccinarea antivariolică, a medicului Edward Jenner, este epocală dar ca și chinina și digitala, ea va intra în uz larg în secolul următor deși aparține acestui secol. De la Casal (1780) la Strambio (1794) pelagra („răul trandafirului“) este studiată, îi sunt descrise manifestările, dar îi rămân necunoscute originea și natura. Scorbutul, maladie de carență vitaminică, face ravagii printre marinari. Spre jumătatea secolului medicul militar Krammer (1720), austriac, începe să fie auzit și crezut că trebuie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sinteza sa e realizată în 1936 de Hans Andersag (1902 - 1955), biochimist german. Urmează seria B-eurilor: B2 (Kuhn, 1933) numită și lactoflavină sau riboflavină. Carența ei este observabilă în tulburări cutanate și oculare; B3 denumită și nicotinamidă, carența duce la pelagră și tulburări nervoase. O importanță deosebită o are vitamina B6 — piridoxina — cunoscută din 1938 (Kuhn) și 1939 (Harris), coenzimă și cu rol în metabolismul aminoacizilor. Se află în coaja gramineelor, carnea de pește, ficatul animalelor iar carența ei reduce creșterea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dă tulburări nervoase. în 1948 este descoperită vitamina B12 (cianocobalamina), factor antianemic, antipernicios, conține în molecula sa cobalt. Este indispensabilă în sinteza hemoglobinei. Se află în ficat, carne, lapte. Flora intestinală o poate sintetiza, de aceea avitaminozele B12 sunt rare. Pelagra, cunoscută clinic din sec. XVIII de medici din Spania, Italia, Franța, este boala săracilor, datorată unei avitaminoze, consideră Ioseph Goldberger (1874 - 1929), fiziolog american. în 1937 Conrad Arnold Elvehjem și Robert James Madden — biochimiști americani — asimilează vitamina PP amidei nicotinice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sec. XVIII de medici din Spania, Italia, Franța, este boala săracilor, datorată unei avitaminoze, consideră Ioseph Goldberger (1874 - 1929), fiziolog american. în 1937 Conrad Arnold Elvehjem și Robert James Madden — biochimiști americani — asimilează vitamina PP amidei nicotinice (acid nicotinic), leacul pelagrei. Această amidă fusese izolată de biochimistul german Albert Huber încă din 1887. Scorbutului i s-a pus capăt prin consumul de legume proaspete și suc de lămâie, dar vitamina C este descoperită de biochimistul maghiar, Albert Szent Györgyi, în 1932
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl înscrie printre precursorii antibioticelor. Contribuțiile sale în medicina profilactică veterinară
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nutriției fac la București N. Paulescu și la Iași J. Nițulescu, cercetător și al acțiunii patogene a dezechilibrelor metabolice. Acesta a dezvoltat fiziopatologia ieșeană denumită inițial patologie generală. Colaborator al lui C. V. McCollum beneficiar al unei burse Rockfeller abordează cercetarea pelagrei și al metabolismului nutriției. După 1933 Gr. Benetato, G. Moruzzi aprofundează cercetările în fiziologia sistemului nervos central ca și D. Danielopolu, N. Paulescu, șt. Odobleja toți continuați de I. Baciu, C. Oprescu privind stresul, adaptarea, integrarea componentelor reacției de apărare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
șase decenii, într-un moment de cotitură politică, economică și socială, când România, obosită și vlăguită de pe urma războiului, făcea un efort suprem pentru a se repune pe picioare. Situația sanitară precară a țării noastre în perioada interbelică - în care tuberculoza, pelagra, malaria și alte boli aveau o mare răspândire, când mortalitatea infantilă se ridica la 180‰, iar cea generală la 20-22‰ - impunea necesitatea stringentă de formare a unor cadre medicale, prin mărirea capacității de școlarizare a celor trei facultăți existente (de la
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]